LEGEA APELOR Nr. 107 din 25 septembrie 1996
Forma sintetica la data 22-iul-2011. Acest act a fost creat utilizand tehnologia SintAct®-Acte Sintetice. SintAct® si tehnologia Acte Sintetice sunt marci inregistrate ale Wolters Kluwer.
(la data 06-sep-2010 actul a fost reglementat de Strategie din 2010 )
(la data 29-mar-2007 actul a fost reglementat de Metodologie din 2007 )
(la data 13-iun-2006 actul a fost reglementat de Ordinul 161/2006 )
(la data 12-apr-2006 actul a fost reglementat de Metodologie din 2006 )
(la data 01-mar-2006 actul a fost reglementat de Regulament-Cadru din 2006 )
(la data 01-mar-2006 actul a fost reglementat de Norme Metodologice din 2006 )
(la data 01-mar-2006 actul a fost reglementat de Metodologie din 2006 )
(la data 07-nov-2005 actul a fost reglementat de Procedura din 2005 )
(la data 03-nov-2005 actul a fost reglementat de Procedura din 2005 )
(la data 27-iun-2003 actul a fost reglementat de Normativ din 2002 )
(la data 19-feb-2003 actul a fost reglementat de Procedura din 2003 )
(la data 16-ian-2003 actul a fost reglementat de Procedura din 2002 )
(la data 27-iun-2002 actul a fost reglementat de Norme de Calitate din 2002 )
(la data 20-mar-2002 actul a fost reglementat de Normativ NTPA-001/2002 )
(la data 20-mar-2002 actul a fost reglementat de Normativ NTPA-002/2002 )
(la data 20-mar-2002 actul a fost reglementat de Normele Tehnice NTPA-011/2002 )
(la data 19-feb-2002 actul a fost reglementat de Norma NTPA-013/2002 )
(la data 19-feb-2002 actul a fost reglementat de Normativ NTPA-014/2002 )
(la data 19-apr-2000 actul a fost reglementat de Metodologie din 2000 )
(la data 24-nov-1999 actul a fost reglementat de Procedura din 1999 )
(la data 24-nov-1999 actul a fost reglementat de Indrumar din 1999 )
(la data 24-nov-1999 actul a fost reglementat de Procedura din 1999 )
(la data 13-aug-1999 actul a fost reglementat de Normativ din 1999 )
(la data 13-aug-1999 actul a fost reglementat de Regulament din 1999 )
(la data 20-apr-1998 actul a fost reglementat de Norma din 1998 )
(la data 26-mai-1997 actul a fost reglementat de Metodologie din 1997 )
(la data 26-mai-1997 actul a fost reglementat de Metodologie din 1997 )
(la data 26-mai-1997 actul a fost reglementat de Procedura din 1997 )
Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.
CAPITOLUL I: Dispozitii generale
Art. 1
(1)Apele reprezinta o resursa naturala regenerabila, vulnerabila si limitata, element indispensabil pentru viata si pentru societate, materie prima pentru activitati productive, sursa de energie si cale de transport, factor determinant in mentinerea echilibrului ecologic.
(11)Apa nu este un produs comercial oarecare, ci este un patrimoniu natural care trebuie protejat, tratat si aparat ca atare.
(la data 30-aug-2004 Art. 1, alin. (1) din capitolul I completat de Art. I, punctul 1. din Legea 310/2004 )
(2)Apele fac parte integranta din patrimoniul public. Protectia, punerea in valoare si dezvoltarea durabila a resurselor de apa sunt actiuni de interes general.
(2)Apele fac parte din domeniul public al statului. Cunoasterea, protectia, punerea in valoare si utilizarea durabila a resurselor de apa sunt actiuni de interes general.
(la data 30-aug-2004 Art. 1, alin. (2) din capitolul I modificat de Art. I, punctul 2. din Legea 310/2004 )
(3)Dreptul de folosinta, cat si obligatiile corespunzatoare rezultate din protectia si conservarea resurselor de apa vor fi exercitate in conformitate cu prevederile prezentei legi, cu exceptia apelor geotermale pentru care se vor adopta reglementari specifice.
(4)Apele, malurile si albiile acestora, indiferent de persoana fizica sau juridica care le administreaza, sunt supuse dispozitiilor prezentei legi, precum si prevederilor din conventiile internationale la care Romania este parte.
(5)Sunt, de asemenea, supuse dispozitiilor prezentei legi lucrarile care se construiesc pe ape sau care au legatura cu apele si prin care, direct ori indirect, se produc modificari temporare sau definitive asupra calitatii apelor ori regimului de curgere a acestora.
(6)Conservarea, protectia si imbunatatirea mediului acvatic, in conditiile utilizarii durabile a resurselor de apa, au la baza principiile precautiei, prevenirii, evitarii daunelor la sursa si poluatorul plateste si trebuie sa tina seama de vulnerabilitatea ecosistemelor acvatice situate in Delta Dunarii si in Marea Neagra, deoarece echilibrul acestora este strans influentat de calitatea apelor interioare care se varsa in acestea.
(la data 30-aug-2004 Art. 1 din capitolul I completat de Art. I, punctul 3. din Legea 310/2004 )
Art. 2
Prevederile prezentei legi au ca scop:
a)conservarea, dezvoltarea si protectia resurselor de apa, precum si asigurarea unei curgeri libere a apelor;
b)protectia impotriva oricarei forme de poluare si de modificare a caracteristicilor resurselor de apa, a malurilor si albiilor sau cuvetelor acestora;
c)refacerea calitatii apelor de suprafata si subterane;
c)atingerea obiectivelor de mediu pentru corpurile de apa de suprafata si subterane;
(la data 19-feb-2010 Art. 2, litera C. din capitolul I modificat de Art. I, punctul 1. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
d)conservarea si protejarea ecosistemelor acvatice;
e)asigurarea alimentarii cu apa potabila a populatiei si a salubritatii publice;
f)valorificarea complexa a apelor ca resursa economica si repartitia rationala si echilibrata a acestei resurse, cu mentinerea si cu ameliorarea calitatii si productivitatii naturale a apelor;
f)gospodarirea durabila a apei si repartitia rationala si echilibrata a acestei resurse, cu mentinerea si cu ameliorarea calitatii si regenerarii naturale a apelor;
(la data 30-aug-2004 Art. 2, litera F. din capitolul I modificat de Art. I, punctul 4. din Legea 310/2004 )
g)apararea impotriva inundatiilor si oricaror alte fenomene hidrometeorologice periculoase;
g1)managementul riscului la inundatii, cu scopul de a reduce consecintele negative pentru sanatatea umana, mediu, patrimoniul cultural si activitatea economica;
(la data 19-feb-2010 Art. 2, litera G. din capitolul I completat de Art. I, punctul 2. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
h)satisfacerea cerintelor de apa ale agriculturii, industriei, producerii de energie, a transporturilor, aquaculturii, turismului, agrementului si sporturilor nautice, ca si ale oricaror alte activitati umane.
i)integrarea aspectelor cantitative si calitative atat pentru apele de suprafata, cat si pentru apele subterane care apartin aceluiasi sistem ecologic, hidrologic si hidrogeologic;
j)asigurarea protectiei ecosistemelor acvatice situate in imediata vecinatate a coastelor, in golfuri sau aflate in Marea Neagra;
k)promovarea utilizarii durabile a apelor pe baza protectiei pe termen lung a resurselor disponibile de apa;
l)conservarea, protectia si imbunatatirea mediului acvatic prin masuri specifice pentru reducerea progresiva a evacuarilor, emisiilor sau pierderilor de substante prioritare si incetarea sau eliminarea treptata a evacuarilor, emisiilor sau pierderilor de substante prioritar periculoase;
m)reducerea progresiva a poluarii apelor subterane si prevenirea poluarii ulterioare;
n)atingerea obiectivelor Conventiei pentru protectia Marii Negre impotriva poluarii in ceea ce priveste incetarea sau eliminarea etapizata a evacuarilor, emisiilor sau pierderilor de substante prioritare pentru atingerea in mediul marin a concentratiilor acestor substante aproape de valorile fondului natural si aproape de valoarea zero pentru substantele de sinteza;
o)prevenirea deteriorarii ulterioare, protectia si imbunatatirea starii ecosistemelor acvatice si, in ceea ce priveste cerintele de apa, a ecosistemelor terestre si a zonelor umede ce depind in mod direct de ecosistemele acvatice.
(la data 30-aug-2004 Art. 2 din capitolul I completat de Art. I, punctul 5. din Legea 310/2004 )
Art. 21
(1)Obiectivele protectiei apelor si mediului acvatic sunt:(1) Obiectivele de mediu pentru corpurile de apa de suprafata si subterane sunt: (la data 19-feb-2010 Art. 2^1, alin. (1) din capitolul I modificat de Art. I, punctul 3. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
a)prevenirea deteriorarii tuturor corpurilor de ape de suprafata;
a)prevenirea deteriorarii tuturor corpurilor de apa de suprafata;
(la data 19-feb-2010 Art. 2^1, alin. (1), litera A. din capitolul I modificat de Art. I, punctul 3. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
b)protectia, imbunatatirea si refacerea tuturor corpurilor de apa de suprafata in scopul atingerii starii bune a acestora, in conformitate cu prevederile anexei nr. 11, pana la data de 22 decembrie 2015;
b)protectia si imbunatatirea calitatii corpurilor de apa de suprafata in scopul atingerii starii bune a acestora, in conformitate cu prevederile anexei nr. 11, pana la data de 22 decembrie 2015;
(la data 19-feb-2010 Art. 2^1, alin. (1), litera B. din capitolul I modificat de Art. I, punctul 3. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
c)protectia si imbunatatirea tuturor corpurilor de apa artificiale sau puternic modificate in scopul realizarii unui potential ecologic bun sau a unei stari chimice bune a acestora, in conformitate cu prevederile anexei nr. 11, pana la data de 22 decembrie 2015;
d)reducerea progresiva a poluarii datorate substantelor prioritare si incetarea sau eliminarea treptata a evacuarilor si a pierderilor de substante prioritar periculoase;
e)prevenirea sau limitarea aportului de poluanti in apele subterane si prevenirea deteriorarii starii tuturor corpurilor de ape subterane;
e)prevenirea sau limitarea aportului de poluanti in apele subterane si prevenirea deteriorarii starii tuturor corpurilor de apa subterane;
(la data 19-feb-2010 Art. 2^1, alin. (1), litera E. din capitolul I modificat de Art. I, punctul 3. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
f)protectia, imbunatatirea si refacerea tuturor corpurilor de ape subterane si asigurarea unui echilibru intre debitul prelevat si reincarcarea apelor subterane, cu scopul realizarii unei stari bune a apelor subterane, in conformitate cu prevederile anexei nr. 11, pana la data de 22 decembrie 2015;
f)protectia si imbunatatirea calitatii corpurilor de apa subterane si asigurarea unui echilibru intre debitul prelevat si reincarcarea apelor subterane, cu scopul realizarii unei stari bune a apelor subterane, in conformitate cu prevederile anexei nr. 11, pana la data de 22 decembrie 2015;
(la data 19-feb-2010 Art. 2^1, alin. (1), litera F. din capitolul I modificat de Art. I, punctul 3. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
g)inversarea oricarei tendinte semnificative si durabile de crestere a concentratiei oricarui poluant rezultate din impactul activitatii umane, pentru a reduce in mod progresiv poluarea apei subterane.
(2)Conditiile si obiectivele de protectie a apelor si mediului acvatic, specifice zonelor protejate cuprinse in anexa nr. 12, trebuie sa fie indeplinite pana la data de 22 decembrie 2015, cu exceptia cazului cand este altfel prevazut in legislatia pe baza careia au fost stabilite in mod individual aceste zone protejate.
(3)In cazul in care unui corp de apa dat ii sunt aplicabile mai mult decat un obiectiv dintre cele prevazute la alin. (1) si (2), corpul de apa trebuie sa indeplineasca cel mai sever dintre aceste obiective.
Art. 22
(1)In scopul realizarii unei protectii eficiente si integrate a tuturor apelor si a mediului acvatic si al realizarii obiectivelor de protectia apelor si mediului acvatic ale prezentei legi, se vor realiza delimitarea corpurilor de apa si desemnarea corpurilor de apa artificiale sau puternic modificate, in conformitate cu procedurile prevazute in anexa nr. 13.
(2)Un corp de apa de suprafata este desemnat ca fiind artificial sau puternic modificat, atunci cand:
a)schimbarile caracteristicilor hidromorfologice ale acestui corp de apa, necesare pentru atingerea starii ecologice bune, ar putea avea efecte negative importante asupra mediului in general, navigatiei, inclusiv amenajarea facilitatilor portuare sau de agrement, activitatilor pentru scopul carora este stocata apa, cum sunt alimentarea cu apa, producerea de energie sau irigatiile, regularizarea curgerii apei, apararea impotriva inundatiilor, drenajul terenurilor si a altor activitati egale ca importanta cu cele prevazute pentru dezvoltarea durabila;
b)caracteristicile artificiale sau modificate ale corpului de apa, impuse de folosintele beneficiare, nu pot sa fie realizate in mod rezonabil, din motive de fezabilitate tehnica sau costuri disproportionate, prin alte mijloace care sunt in mod semnificativ optiuni mai bune din punct de vedere al protectiei mediului.
(3)Desemnarea corpurilor de apa artificiale sau puternic modificate, inclusiv motivele desemnarii vor fi prezentate in schemele directoare de amenajare si management ale bazinelor hidrografice, denumite in continuare scheme directoare.
(3)Desemnarea corpurilor de apa artificiale sau puternic modificate, inclusiv motivele desemnarii vor fi prezentate in planurile de management ce se constituie ca parte componenta de gospodarire calitativa a schemelor directoare de amenajare si management ale bazinelor hidrografice, denumite in continuare scheme directoare, si ulterior revizuite la fiecare 6 ani, in conformitate cu prevederile art. 43.
(la data 19-feb-2010 Art. 2^2, alin. (3) din capitolul I modificat de Art. I, punctul 4. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
Art. 23
Termenele limita prevazute la art. 21 pot fi extinse in scopul realizarii etapizate a obiectivelor pentru corpurile de apa, numai in situatia in care nu se produc deteriorari ale starii corpurilor de apa afectate si atunci cand sunt indeplinite conditiile urmatoare:
a)imbunatatirile necesare ale starii corpurilor de apa nu pot fi realizate in mod rezonabil pana la termenul limita stabilit la art. 21, din cel putin unul dintre urmatoarele motive:
– gradul imbunatatirilor cerute poate fi realizat, din considerente tehnice, in etape care depasesc termenul limita;
– finalizarea imbunatatirilor pana la termenul limita este extrem de costisitoare;
– conditiile naturale nu permit imbunatatirea starii corpului de apa pana la termenul limita;
a)masurile identificate pentru imbunatatirea starii corpurilor de apa nu pot fi realizate prin mijloace tehnic fezabile, precum si din considerente economice, pana la termenul-limita stabilit la art. 21, din cel putin unul dintre urmatoarele motive:
(i)nivelul imbunatatirilor cerute poate fi realizat, din considerente tehnice, numai in etape care depasesc termenul-limita;
(ii)finalizarea implementarii masurilor pana la termenul-limita este extrem de costisitoare, ducand la costuri disproportionate;
(iii)conditiile naturale nu permit imbunatatirea starii corpului de apa pana la termenul-limita;
(la data 19-feb-2010 Art. 2^3, litera A. din capitolul I modificat de Art. I, punctul 5. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
b)extinderea termenului limita si motivele acesteia sunt stabilite si explicate in mod specific in schema directoare;
c)extinderea termenului trebuie sa se limiteze la cel mult doua reactualizari ulterioare ale schemei directoare, cu exceptia cazurilor in care conditiile naturale sunt de asa natura incat obiectivele nu pot fi realizate in aceasta perioada;
d)in schema directoare este prezentat un rezumat al masurilor necesare pentru a aduce corpurile de apa, in mod progresiv, la starea ceruta pana la termenul limita extins, motivele pentru orice intarziere semnificativa a realizarii masurilor operationale si planificarea implementarii acestora. Orice revizuire a aplicarii acestor masuri si un rezumat al masurilor aditionale se includ, de asemenea, in reactualizarile ulterioare ale schemei directoare.
Art. 24
In situatia in care se constata ca anumite corpuri de apa sunt foarte afectate de activitatea umana sau conditiile naturale sunt de asemenea natura incat obiectivele prevazute la art. 21 alin. (1) si (2) sunt nerealizabile sau implica costuri disproportionate, pot fi adoptate obiective mai putin severe numai daca sunt indeplinite conditiile urmatoare:
a)necesitatile socioeconomice si de protectie a mediului determinate de astfel de activitati umane nu pot fi realizate prin alte mijloace care constituie o optiune semnificativ mai buna din punct de vedere al protectiei mediului si care nu implica cheltuieli disproportionate;
b)pentru apele de suprafata se asigura cea mai buna stare ecologica si chimica care poate fi atinsa, avand in vedere impactul ce nu poate fi evitat in mod rezonabil din cauza naturii activitatii umane sau poluarii;
c)pentru apele subterane se asigura cele mai mici modificari posibile ale starii bune a apelor subterane, avand in vedere impactul ce nu poate fi evitat in mod rezonabil din cauza naturii activitatii umane sau poluarii;
d)nu se produce deteriorarea ulterioara a starii corpurilor de apa;
e)obiectivele mai putin severe stabilite, precum si motivele deciziei de stabilire a acestora sunt mentionate in mod specific in schema directoare, iar aceste obiective sunt revizuite la fiecare 6 ani.
In situatia in care se constata ca anumite corpuri de apa sunt foarte afectate de activitatea umana sau conditiile naturale identificate in conformitate cu art. 43 alin. (14) sunt de asemenea natura incat obiectivele prevazute la art. 21 alin. (1) si (2) sunt nerealizabile din punct de vedere tehnic ori implica costuri disproportionate, pot fi adoptate obiective mai putin severe numai daca sunt indeplinite cumulativ conditiile urmatoare:
a)necesitatile socioeconomice si de protectie a mediului determinate de astfel de activitati umane nu pot fi realizate prin alte mijloace care constituie o optiune semnificativ mai buna din punctul de vedere al protectiei mediului si care nu implica cheltuieli disproportionate;
b)se asigura atingerea starii ecologice bune sau a potentialului ecologic bun pentru corpurile de apa de suprafata, avand in vedere impactul ce nu poate fi evitat in mod rezonabil din cauza naturii activitatii umane sau poluarii;
c)se asigura cele mai mici modificari posibile ale starii bune pentru corpurile de apa subterane, avand in vedere impactul ce nu poate fi evitat in mod rezonabil din cauza naturii activitatii umane sau poluarii;
d)nu se produce deteriorarea ulterioara a starii corpurilor de apa;
e)obiectivele mai putin severe stabilite, precum si motivele deciziei de stabilire a acestora sunt mentionate in mod specific in planurile de management prevazute la art. 43 alin. (1), iar aceste obiective sunt revizuite la fiecare 6 ani.
(la data 19-feb-2010 Art. 2^4 din capitolul I modificat de Art. I, punctul 6. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
Art. 25
Deteriorarea temporara a starii corpurilor de apa nu se considera incalcare a prevederilor prezentei legi, daca aceasta este rezultatul unor circumstante cu cauze naturale de forta majora, care apar in mod exceptional sau care nu pot fi prevazute, cum ar fi inundatiile extreme si seceta prelungita, sau daca este rezultatul circumstantelor datorate accidentelor care nu pot fi prevazute in mod rezonabil si numai daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:
a)sunt intreprinse toate etapele practice pentru prevenirea deteriorarii suplimentare a starii corpurilor de apa si pentru a nu se compromite realizarea obiectivelor de protectia apelor si mediului acvatic din alte corpuri de apa;
b)stabilirea in schema directoare a conditiilor in care pot fi declarate circumstantele exceptionale sau care nu pot fi prevazute in mod rezonabil, inclusiv adoptarea indicatorilor adecvati;
c)includerea in programul de masuri din schema directoare a masurilor ce trebuie luate in astfel de conditii exceptionale si care nu trebuie sa compromita refacerea calitatii corpului de apa o data ce circumstantele sunt incheiate;
d)efectele circumstantelor care sunt exceptionale sau care nu pot fi in mod rezonabil prevazute sunt reanalizate anual in conformitate cu prevederile art. 23 lit. a) si sunt luate toate masurile practice in scopul aducerii corpului de apa la starea sa anterioara efectelor acelor circumstante cat mai curand rezonabil din punct de vedere practic;
e)un rezumat al efectelor circumstantelor si al masurilor luate sau ce urmeaza a fi luate in conformitate cu prevederile lit. a) si d) este cuprins in schema directoare la urmatoarea reactualizare a acesteia.
Deteriorarea temporara a starii corpurilor de apa nu se considera incalcare a prevederilor prezentei legi, daca aceasta este rezultatul unor circumstante cu cauze naturale sau de forta majora, care apar in mod exceptional ori care nu pot fi anticipate in mod rezonabil, cum ar fi inundatiile exceptionale si seceta prelungita, sau daca este rezultatul circumstantelor datorate accidentelor care nu pot fi anticipate in mod rezonabil si numai daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:
a)sunt luate toate masurile pentru prevenirea deteriorarii suplimentare a starii corpurilor de apa si pentru a nu se compromite atingerea obiectivelor de mediu pentru alte corpuri de apa de suprafata si subterane care nu au fost afectate de aceste circumstante;
b)sunt stabilite in planurile de management al bazinului hidrografic conditiile in care pot fi declarate circumstantele exceptionale sau care nu pot fi prevazute in mod rezonabil, inclusiv adoptarea indicatorilor adecvati;
c)sunt incluse in programul de masuri din schema directoare masurile ce trebuie luate in astfel de circumstante exceptionale, care nu trebuie sa compromita refacerea calitatii corpului de apa odata ce circumstantele inceteaza;
d)sunt reanalizate anual efectele circumstantelor care sunt exceptionale sau care nu pot fi in mod rezonabil prevazute anual in conformitate cu prevederile art. 23 lit. a) si sunt luate toate masurile fezabile in scopul aducerii corpului de apa la starea sa anterioara efectelor acelor circumstante, de indata ce este posibil ca acestea sa fie implementate;
e)este cuprins un rezumat al efectelor circumstantelor si al masurilor luate sau ce urmeaza a fi luate in conformitate cu prevederile lit. a) si d) in schema directoare la urmatoarea reactualizare a acesteia.
(la data 19-feb-2010 Art. 2^5 din capitolul I modificat de Art. I, punctul 7. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
Art. 26
(1)In cadrul fiecarui district de bazin hidrografic se identifica toate corpurile de apa folosite pentru captarea apei destinate consumului uman, care furnizeaza in medie mai mult de 10 m3/zi sau care deservesc mai mult de 50 de persoane, precum si acele corpuri de apa care se intentioneaza sa se foloseasca in viitor in acest scop.
(2)Corpurile de apa utilizate pentru captarea apei destinate consumului uman, care furnizeaza in medie mai mult de 100 m3/zi, se monitorizeaza in conformitate cu prevederile anexei nr. 13.
Art. 27
(1)Obiectivele prevazute la art. 21 alin. (1) si (2) nu se considera neindeplinite atunci cand:
a)nerealizarea unei stari bune a apelor subterane, a unei stari ecologice bune sau, acolo unde este cazul, a unui potential ecologic bun ori nerealizarea prevenirii deteriorarii starii corpului de apa de suprafata sau subterana este rezultatul unor noi modificari ale caracteristicilor fizice ale unui corp de apa de suprafata sau al modificarii nivelului corpurilor de apa subterane;
b)nerealizarea prevenirii deteriorarii de la starea foarte buna la starea buna a corpurilor de apa este rezultatul unor noi activitati umane, in scopul dezvoltarii durabile.
(2)Prevederile alin. (1) se aplica numai atunci cand sunt intrunite cumulativ urmatoarele conditii:
a)sunt intreprinse toate etapele practice pentru reducerea impactului negativ asupra starii corpurilor de apa;
b)motivele acestor modificari sau deteriorari sunt stabilite si explicate in mod specific in schema directoare, iar obiectivele sunt revizuite la fiecare 6 ani;
c)motivele acestor modificari sau deteriorari sunt de interes public deosebit si/sau beneficiile aduse mediului sau societatii de realizarea obiectivelor prevazute la art. 21 alin. (1) si (2) sunt depasite de beneficiile noilor modificari sau degradari aduse sanatatii umane, mentinerii sigurantei vietii umane sau dezvoltarii durabile;
d)deservirea folosintelor beneficiare, care a condus la acele modificari sau deteriorari ale corpurilor de apa, nu poate fi realizata, din motive de fezabilitate tehnica sau din cauza costurilor disproportionate, prin alte mijloace care sunt o optiune semnificativ mai buna din punct de vedere al protectiei mediului.
(2)Prevederile alin. (1) se aplica numai atunci cand sunt intrunite cumulativ urmatoarele conditii:
a)sunt luate toate masurile pentru reducerea impactului negativ asupra starii corpurilor de apa;
b)motivele acestor modificari sau alterari sunt stabilite si explicate in mod specific in planul de management, iar obiectivele sunt revizuite la fiecare 6 ani;
c)motivele acestor modificari sau alterari sunt de interes public deosebit si/sau beneficiile aduse mediului ori societatii de realizarea obiectivelor prevazute la art. 21 alin. (1) si (2) sunt depasite de beneficiile noilor modificari sau alterari aduse sanatatii umane, mentinerii sigurantei populatiei ori dezvoltarii durabile;
d)deservirea folosintelor beneficiare, care a condus la acele modificari sau alterari ale corpurilor de apa, nu poate fi realizata, din motive de fezabilitate tehnica sau din cauza costurilor disproportionate, prin alte mijloace care sunt o optiune semnificativ mai buna din punctul de vedere al protectiei mediului.
(la data 19-feb-2010 Art. 2^7, alin. (2) din capitolul I modificat de Art. I, punctul 8. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
Art. 28
In vederea protectiei si conservarii resurselor de apa de suprafata, evacuarile in aceste ape sunt reglementate prin utilizarea unei abordari combinate prin stabilirea si implementarea controlului emisiilor bazat pe cele mai bune tehnici disponibile sau a valorilor limita importante ale emisiilor ori, in cazul impactului difuz, a controlului si a celor mai bune practici din punct de vedere al mediului stabilite in reglementarile specifice privind prevenirea, reducerea si controlul integrat al poluarii, epurarea apelor uzate urbane, protectia apelor impotriva poluarii cauzate de nitrati din surse agricole, evaluarea riscului si descarcarea de substante periculoase in apa, pana la data de 22 decembrie 2012.
(la data 30-aug-2004 Art. 2 din capitolul I completat de Art. I, punctul 6. din Legea 310/2004 )
(1)In vederea protectiei si conservarii resurselor de apa de suprafata, evacuarile in aceste ape sunt reglementate prin utilizarea unei abordari combinate prin stabilirea si implementarea controlului emisiilor, bazat pe cele mai bune tehnici disponibile, sau a valorilor limita importante ale emisiilor ori, in cazul impactului difuz, a controlului si a celor mai bune practici din punct de vedere al mediului, stabilite in reglementarile specifice privind prevenirea si controlul integrat al poluarii, epurarea apelor uzate urbane, protectia apelor impotriva poluarii cauzate de nitrati din surse agricole, evaluarea riscului si descarcarea de substante periculoase in apa, pana la data de 22 decembrie 2012.
(2)In cazul in care un obiectiv de calitate sau un standard de calitate, stabilit in conformitate cu prevederile legale in vigoare, necesita conditii mai stricte decat cele rezultate ca urmare a aplicarii prevederilor alin. (1), se reglementeaza controale mai stricte ale emisiilor.
(la data 12-iun-2006 Art. 2^8 din capitolul I modificat de Art. I, punctul 1. din Legea 112/2006 )
(1)In vederea protectiei si conservarii resurselor de apa de suprafata, evacuarile in aceste ape sunt reglementate pana la data de 22 decembrie 2012, prin utilizarea unei abordari combinate, prin stabilirea si implementarea controlului emisiilor, bazat pe cele mai bune tehnici disponibile, sau a valorilor-limita ale emisiilor ori, in cazul presiunilor difuze, a controlului si a celor mai bune practici din punctul de vedere al mediului, stabilite in conformitate cu Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 152/2005 privind prevenirea si controlul integrat al poluarii, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 84/2006, Hotararea Guvernului nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate, cu modificarile si completarile ulterioare, Hotararea Guvernului nr. 964/2000 privind aprobarea Planului de actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole, cu modificarile si completarile ulterioare, Hotararea Guvernului nr. 351/2005 privind aprobarea Programului de eliminare treptata a evacuarilor, emisiilor si pierderilor de substante prioritar periculoase, cu modificarile si completarile ulterioare, si cu orice alta reglementare nationala relevanta conforma cu legislatia comunitara.
(2)In cazul in care un obiectiv de calitate sau un standard de calitate, stabilit in conformitate cu prevederile prezentei legi si ale Hotararii Guvernului nr. 351/2005, cu modificarile si completarile ulterioare, sau ale oricarei alte reglementari nationale relevante conforme cu legislatia comunitara, necesita conditii mai stricte decat cele rezultate ca urmare a aplicarii prevederilor alin. (1), se stabilesc controale mai stricte ale emisiilor.
(la data 19-feb-2010 Art. 2^8 din capitolul I modificat de Art. I, punctul 9. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
Art. 29
(1)In cazul aplicarii prevederilor art. 22-25 si ale art. 27, trebuie sa se asigure ca aplicarea acestora nu va exclude sau nu va compromite permanent atingerea obiectivelor prevazute la art. 21 in alte corpuri de apa din cadrul aceluiasi district al bazinului hidrografic si ca acest lucru este in conformitate cu alte reglementari in vigoare.
(2)Etapele pentru asigurarea aplicarii noilor prevederi, inclusiv aplicarea prevederilor art. 22-25 si ale art. 27, garanteaza cel putin acelasi nivel de protectie cu cel existent in legislatia in vigoare.
(la data 12-iun-2006 Art. 2^8 din capitolul I completat de Art. I, punctul 2. din Legea 112/2006 )
Art. 210
Pentru prevenirea deteriorarii starii tuturor corpurilor de apa de suprafata, in conditiile aplicarii prevederilor art. 25 si 27, autoritatea publica centrala din domeniul apelor trebuie sa prevada in programele de masuri din planurile de management, ce se constituie ca parte componenta de gospodarire calitativa a schemelor directoare, masurile necesare, fara a aduce atingere prevederilor art. 29.
Art. 211
(1)Pentru prevenirea si controlul poluarii apelor subterane, autoritatea publica centrala din domeniul apelor elaboreaza Planul national de protectie a apelor subterane impotriva poluarii si deteriorarii, care se adopta prin hotarare a Guvernului.
(2)Planul prevazut la alin. (1) va include criteriile pentru evaluarea starii chimice bune a apelor subterane si criteriile pentru identificarea tendintelor crescatoare semnificative si durabile in concentratiile poluantilor si pentru definirea punctelor de pornire pentru inversarea acestor tendinte.
(3)Masurile rezultate din aplicarea planului prevazut la alin. (1) vor fi incluse in programele de masuri asociate planurilor de management al bazinelor hidrografice.
Art. 212
Pentru reducerea treptata a poluarii cu substante prioritare si eliminarea treptata a emisiilor, evacuarilor si pierderilor de substante prioritar periculoase, precum si prevenirea deteriorarii starii tuturor corpurilor de apa de suprafata, autoritatea publica centrala din domeniul apelor trebuie sa introduca masurile necesare pentru:
a)evitarea poluarii apelor cu una sau mai multe substante prioritar periculoase, prevazute in anexa nr. 5, care prezinta un risc semnificativ pentru apa sau mediul acvatic, inclusiv pentru apa captata in scop potabil, prin elaborarea de norme de calitate in domeniul apelor, pentru apele de suprafata afectate de evacuarile ce contin aceste substante, si a unor masuri de control al emisiilor principalelor surse ale acestor evacuari, bazate, printre altele, pe luarea in considerare a tuturor masurilor tehnice de reducere a evacuarilor;
b)preluarea in legislatia nationala, in conformitate cu termenele stabilite la nivel comunitar, a noilor norme de calitate in domeniul apelor pentru apele de suprafata, in situatia in care la nivel comunitar se adopta astfel de norme;
c)identificarea de noi substante prioritar periculoase si elaborarea, in cel mult 5 ani de la identificare, a normelor de calitate adecvate in domeniul apelor de suprafata si a masurilor pentru controlul emisiilor din principalele surse punctiforme.
Art. 213
Autoritatea publica centrala din domeniul apelor trebuie sa prevada in programele de masuri din planurile de management masurile necesare pentru prevenirea deteriorarii starii tuturor corpurilor de apa subterane, in conditiile aplicarii prevederilor art. 25 si 27, fara a aduce atingere prevederilor art. 29, inclusiv prin interzicerea evacuarilor directe de poluanti in apele subterane, cu exceptiile prevazute la art. 20 si in anexa nr. 3, lit. C „Continutul programelor de masuri”.
Art. 214
Autoritatea publica centrala din domeniul apelor trebuie sa prevada in programele de masuri din planurile de management masurile necesare pentru inversarea tendintei semnificative si sustinute de crestere a concentratiei oricarui poluant rezultate din impactul activitatii umane in conformitate cu prevederile art. 25 si 27, fara a aduce atingere prevederilor art. 29, in scopul reducerii in mod treptat a poluarii apei subterane.
(la data 19-feb-2010 Art. 2^9 din capitolul I completat de Art. I, punctul 10. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
Art. 3
(1)Apartin domeniului public apele de suprafata cu albiile lor minore cu lungimi mai mari de 5 km si cu bazine hidrografice ce depasesc suprafata de 10 km2, malurile si cuvetele lacurilor, precum si apele subterane, apele maritime interioare, faleza si plaja marii, cu bogatiile lor naturale si potentialul energetic valorificabil, marea teritoriala si fundul apelor maritime.
(1)Apartin domeniului public al statului apele de suprafata cu albiile lor minore cu lungimi mai mari de 5 km si cu bazine hidrografice ce depasesc suprafata de 10 km2, malurile si cuvetele lacurilor, precum si apele subterane, apele maritime interioare, faleza si plaja marii, cu bogatiile lor naturale si potentialul valorificabil, marea teritoriala si fundul apelor maritime.
(la data 30-aug-2004 Art. 3, alin. (1) din capitolul I modificat de Art. I, punctul 7. din Legea 310/2004 )
(2)Albiile minore cu lungimi mai mici de 5 km si cu bazine hidrografice ce nu depasesc suprafata de 10 km2, pe care apele nu curg permanent, apartin detinatorilor, cu orice titlu, ai terenurilor pe care se formeaza sau curg. Proprietarii acestor albii trebuie sa foloseasca aceste ape in concordanta cu conditiile generale de folosire a apei in bazinul respectiv.
(2)Albiile minore ale cursurilor de apa cu lungimi mai mici de 5 km si cu bazine hidrografice ce nu depasesc suprafata de 10 km2, pe care apele nu curg permanent, apartin detinatorilor, cu orice titlu, ai terenurilor pe care se formeaza sau curg. Proprietarii acestor albii trebuie sa foloseasca aceste ape in concordanta cu conditiile generale de folosire a apei in bazinul respectiv.
(la data 19-feb-2010 Art. 3, alin. (2) din capitolul I modificat de Art. I, punctul 11. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
(3)Insulele, care nu sunt in legatura cu terenurile cu mal la nivelul mediu al apei, apartin proprietarului albiei apei.
(31)Pentru lacurile de acumulare permanente a caror executie a fost finantata din fonduri alocate de la bugetul de stat, suprafetele din lac aflate sub cota coronamentului barajului fac parte din domeniul public al statului si se includ in categoria terenurilor acoperite de apa, asimilandu-se cu notiunea de albie minora.
(la data 19-feb-2010 Art. 3, alin. (3) din capitolul I completat de Art. I, punctul 12. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
(4)Apa subterana poate fi folosita de proprietarul terenului, numai in masura in care este utilizata conform art. 9 alin. (2).
(5)Sunt exceptate de la prevederile alin. (1) pepinierele si crescatoriile piscicole aflate in afara cursurilor de apa.
Art. 4
(1)Stabilirea regimului de folosire a resurselor de apa, indiferent de forma de proprietate, este un drept exclusiv al Guvernului, exercitat prin Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, cu exceptia apelor geotermale.
(1)Resursele de apa, de suprafata si subterane sunt monopol natural de interes strategic. Stabilirea regimului de folosire a resurselor de apa, indiferent de forma de proprietate, este un drept exclusiv al Guvernului, exercitat prin autoritatea publica centrala din domeniul apelor.
(la data 30-aug-2004 Art. 4, alin. (1) din capitolul I modificat de Art. I, punctul 8. din Legea 310/2004 )
(2)Apele din domeniul public se dau in administrare Regiei Autonome „Apele Romane” de catre Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, in conditiile legii.
(3)Reglementarea navigatiei si a activitatilor conexe acesteia pe caile navigabile se face de catre Ministerul Transporturilor, prin unitati de profil.
(4)Faza atmosferica a circuitului apei in natura poate fi modificata artificial numai de Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului si de cei autorizati de acesta, in conditiile legii.
Art. 5
(1)In jurul surselor si instalatiilor de alimentare cu apa potabila, al surselor de ape minerale si al lacurilor si namolurilor terapeutice se instituie zone de protectie sanitara cu regim sever sau cu regim de restrictii, precum si perimetre de protectie hidrogeologica. Dreptul de proprietate asupra surselor si instalatiilor de alimentare cu apa potabila, surselor de ape minerale si lacurilor si namolurilor terapeutice se extinde si asupra zonelor de protectie sanitara cu regim sever.
(1)Apele utilizate pentru prelevarea de apa in scop potabil vor fi protejate pentru evitarea deteriorarii calitatii acestora si pentru a reduce nivelul de tratare in procesul de producere a apei potabile. In jurul surselor si instalatiilor de alimentare cu apa potabila, al surselor de ape minerale si al lacurilor terapeutice se instituie zone de protectie sanitara cu regim sever sau cu regim de restrictii, precum si perimetre de protectie hidrogeologica. Dreptul de proprietate asupra surselor si instalatiilor de alimentare cu apa potabila, surselor de ape minerale si lacurilor si namolurilor terapeutice se extinde si asupra zonelor de protectie sanitara cu regim sever.
(la data 30-aug-2004 Art. 5, alin. (1) din capitolul I modificat de Art. I, punctul 9. din Legea 310/2004 )
(1)Apele utilizate pentru prelevarea de apa in scopul potabilizarii, identificate conform art. 26, se protejeaza pentru evitarea alterarii calitatii acestora, pentru a reduce nivelul de tratare in procesul de producere a apei potabile, in vederea mentinerii parametrilor de calitate prevazuti in Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si pentru indeplinirea obiectivelor de mediu pentru corpurile de apa de suprafata si subterane stabilite la art. 21. In jurul surselor si instalatiilor de alimentare cu apa potabila, al surselor de ape minerale si al lacurilor terapeutice se instituie zone de protectie sanitara cu regim sever sau cu regim de restrictii, precum si perimetre de protectie hidrogeologica. Dreptul de proprietate asupra surselor si instalatiilor de alimentare cu apa potabila, surselor de ape minerale si lacurilor si namolurilor terapeutice se extinde si asupra zonelor de protectie sanitara cu regim sever.
(la data 19-feb-2010 Art. 5, alin. (1) din capitolul I modificat de Art. I, punctul 13. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
(2)Regimul de exploatare a apelor geotermale, a lacurilor si namolurilor terapeutice, a turbariilor si zonelor umede, a zonelor de protectie sanitara, precum si regimul privind navigatia pe cursurile de apa naturale sau artificiale, pe apele maritime interioare si pe marea teritoriala, ca si lucrarile, constructiile sau instalatiile aferente sunt supuse prevederilor prezentei legi, precum si reglementarilor cu caracter special.
(2)Regimul de exploatare a apelor subterane, a lacurilor, zonelor umede si ariilor protejate, a zonelor de protectie sanitara, precum si regimul privind navigatia pe cursurile de apa naturale sau artificiale, pe apele maritime interioare si pe marea teritoriala, ca si lucrarile, constructiile sau instalatiile aferente sunt supuse prevederilor prezentei legi si reglementarilor specifice.
(la data 30-aug-2004 Art. 5, alin. (2) din capitolul I modificat de Art. I, punctul 9. din Legea 310/2004 )
(3)Regimul de exploatare a fondului piscicol, precum si exercitarea pescuitului in cursurile de apa naturale sau amenajate sunt supuse prevederilor prezentei legi si reglementarilor specifice.
(4)Normele speciale privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara se aproba prin hotarare a Guvernului, la propunerea Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului si a Ministerului Sanatatii.
(la data 02-oct-2005 Art. 5, alin. (4) din capitolul I a fost reglementat de Norma din 2005 )
(5)Supravegherea calitatii apei potabile se asigura de catre Ministerul Sanatatii.
(5)Supravegherea calitatii apei potabile si a apei de imbaiere se asigura de catre autoritatea publica centrala din domeniul sanatatii, precum si de autoritatile publice locale, conform prevederilor in vigoare.
(la data 30-aug-2004 Art. 5, alin. (5) din capitolul I modificat de Art. I, punctul 9. din Legea 310/2004 )
Art. 51
(1)La nivelul fiecarui bazin hidrografic se va stabili un registru al zonelor protejate, care va include toate corpurile de apa folosite pentru prelevare in scop potabil si zonele protejate cuprinse in anexa nr. 12.
(2)Registrul zonelor protejate va fi realizat si reactualizat prin grija Administratiei Nationale «Apele Romane».
(la data 30-aug-2004 Art. 5 din capitolul I completat de Art. I, punctul 10. din Legea 310/2004 )
(1)La nivelul fiecarui bazin hidrografic se va stabili un registru al zonelor protejate, care va include toate corpurile de apa folosite pentru prelevare in scopul potabilizarii, precum si celelalte zone protejate cuprinse in anexa nr. 12.
(2)Registrul zonelor protejate va fi realizat si reactualizat prin grija Administratiei Nationale „Apele Romane”.
(3)La nivelul fiecarui district de bazin hidrografic se realizeaza evaluarea preliminara a riscului la inundatii, hartile de hazard si risc la inundatii si planurile de management al riscului la inundatii, in conformitate cu prevederile art. 762-764.
(4)Evaluarea preliminara a riscului la inundatii, hartile de hazard si de risc la inundatii si planurile de management al riscului la inundatii se intocmesc conform unei metodologii elaborate de autoritatea publica centrala in domeniul apelor, aprobata prin hotarare a Guvernului.
(5)Datele din Registrul zonelor protejate, necesare la elaborarea planurilor de amenajare si de urbanism, au caracter public si se pun la dispozitia celor interesati, la cerere, potrivit prevederilor prezentei legi.
(la data 19-feb-2010 Art. 5^1 din capitolul I modificat de Art. I, punctul 14. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
Art. 6
(1)Activitatea de gospodarire unitara, rationala si complexa a apelor se organizeaza si se desfasoara pe bazine hidrografice, ca entitati geografice indivizibile de gospodarire a resurselor de apa. Gospodarirea apelor trebuie sa considere ca un tot unitar apele de suprafata si subterane atat sub aspect cantitativ, cat si calitativ, in scopul asigurarii dezvoltarii durabile.
(1)Activitatea de gospodarire unitara, rationala si integrata a apelor se organizeaza si se desfasoara pe bazine hidrografice, ca entitati geografice indivizibile de gospodarire cantitativa si calitativa a resurselor de apa. Gospodarirea apelor trebuie sa considere ca un tot unitar apele de suprafata si subterane, atat sub aspect cantitativ, cat si calitativ, in scopul dezvoltarii durabile.
(la data 30-aug-2004 Art. 6, alin. (1) din capitolul I modificat de Art. I, punctul 11. din Legea 310/2004 )
(1)Activitatea de gospodarire unitara, rationala si integrata a apelor se organizeaza si se desfasoara pe bazine hidrografice, ca entitati geografice indivizibile de gospodarire cantitativa si calitativa a resurselor de apa. Gospodarirea apelor trebuie sa considere ca un tot unitar apele de suprafata si subterane, atat sub aspect calitativ si cantitativ, cat si al riscului la inundatii, in scopul dezvoltarii durabile.
(la data 19-feb-2010 Art. 6, alin. (1) din capitolul I modificat de Art. I, punctul 15. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
(2)Gospodarirea apelor se bazeaza pe principiul solidaritatii umane si interesului comun, prin colaborare si cooperare stransa, la toate nivelurile administratiei publice, a utilizatorilor de apa, a reprezentantilor colectivitatilor locale si a populatiei, pentru realizarea maximului de profit social.
(3)Romania face parte din bazinul hidrografic international al fluviului Dunarea. Pentru portiunea din bazinul hidrografic international al fluviului Dunarea, care este cuprinsa in teritoriul Romaniei, inclusiv apele de coasta ale Marii Negre, se va elabora planul de management al acestui bazin hidrografic international, pe baza schemelor directoare de management si amenajare a apelor.
(3)Romania face parte din bazinul hidrografic international al fluviului Dunarea. Pentru portiunea din bazinul hidrografic international al fluviului Dunarea care este cuprinsa in teritoriul Romaniei, inclusiv apele costiere ale Marii Negre, se elaboreaza planul de management aferent acestui bazin hidrografic international, componenta de gospodarire calitativa a schemelor directoare.
(la data 19-feb-2010 Art. 6, alin. (3) din capitolul I modificat de Art. I, punctul 15. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
(4)Autoritatea competenta pentru elaborarea portiunii de plan mentionate la alin. (3) este autoritatea publica centrala din domeniul apelor.
(4)Autoritatea competenta pentru elaborarea portiunii de plan prevazute la alin. (3) si pentru managementul riscului la inundatii este autoritatea publica centrala din domeniul apelor.
(la data 19-feb-2010 Art. 6, alin. (4) din capitolul I modificat de Art. I, punctul 15. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
(5)Administrarea bazinelor hidrografice nationale, mentionate in prezenta lege ca bazine hidrografice se face la nivelul districtelor de bazin de catre directiile de ape ale Administratiei Nationale «Apele Romane».
(5)Administrarea bazinelor hidrografice nationale prevazute in prezenta lege ca bazine hidrografice se face la nivelul districtelor de bazin de catre administratiile bazinale de apa ale Administratiei Nationale „Apele Romane”.
(la data 19-feb-2010 Art. 6, alin. (5) din capitolul I modificat de Art. I, punctul 15. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
(6)La nivel national, sunt stabilite urmatoarele districte de bazin: Somes-Tisa, Crisuri, Mures, Banat, Jiu, Olt, Arges-Vedea, Buzau-Ialomita, Siret, Prut-Barlad si Dobrogea-Litoral. Schema districtelor de bazin cu limitele acestora este prezentata in anexa nr. 14.
(la data 30-aug-2004 Art. 6 din capitolul I completat de Art. I, punctul 12. din Legea 310/2004 )
(6)La nivel national sunt stabilite urmatoarele districte de bazine hidrografice: Somes-Tisa, Crisuri, Mures, Banat, Jiu, Olt, Arges-Vedea, Buzau-Ialomita, Siret, Prut-Barlad si Dobrogea-Litoral, delimitate potrivit anexei nr. 14.
(la data 19-feb-2010 Art. 6, alin. (6) din capitolul I modificat de Art. I, punctul 15. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
Art. 61
(1)In coordonarea autoritatii publice centrale din domeniul apelor se infiinteaza Administratia Nationala «Apele Romane», institutie publica de interes national, cu personalitate juridica, finantata din venituri proprii, asa cum sunt definite in art. 80, prin reorganizarea Administratiei Nationale «Apele Romane» care functiona cu statut de regie autonoma.
(2)Administratia Nationala «Apele Romane» are in subordine directii de ape, organizate la nivelul bazinelor hidrografice ca institutii publice cu personalitate juridica.
(la data 30-aug-2004 Art. 6 din capitolul I completat de Art. I, punctul 13. din Legea 310/2004 )
(2)Administratia Nationala „Apele Romane” are in subordine administratii bazinale de apa, organizate la nivelul districtelor de bazin hidrografic ca institutii publice cu personalitate juridica.
(la data 19-feb-2010 Art. 6^1, alin. (2) din capitolul I modificat de Art. I, punctul 16. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
Art. 7
(1)Elaborarea strategiei si politicii nationale in domeniul gospodaririi apelor, asigurarea coordonarii si controlului aplicarii reglementarilor interne si internationale in acest domeniu se realizeaza de catre Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului.
(2)Gestionarea cantitativa si calitativa a apelor, exploatarea lucrarilor de gospodarire a apelor, precum si aplicarea strategiei si politicii nationale in domeniu se realizeaza de Regia Autonoma „Apele Romane” si filialele sale bazinale.
(2)Gestionarea cantitativa si calitativa a resurselor de apa, exploatarea lucrarilor de gospodarire a apelor, precum si aplicarea strategiei si a politicii nationale, cu respectarea reglementarilor nationale in domeniu, se realizeaza de Administratia Nationala «Apele Romane» prin directiile de ape din subordinea acesteia.
(la data 30-aug-2004 Art. 7, alin. (2) din capitolul I modificat de Art. I, punctul 14. din Legea 310/2004 )
(2)Gestionarea cantitativa si calitativa a resurselor de apa, administrarea lucrarilor de gospodarire a apelor, precum si aplicarea strategiei si a politicii nationale, cu respectarea reglementarilor nationale in domeniu, se realizeaza de Administratia Nationala „Apele Romane”, prin administratiile bazinale de apa din subordinea acesteia.
(la data 19-feb-2010 Art. 7, alin. (2) din capitolul I modificat de Art. I, punctul 17. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
(3)Pe langa Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului functioneaza: Comisia centrala de aparare impotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase si accidentelor la constructiile hidrotehnice, Comisia nationala pentru siguranta barajelor si lucrarilor hidrotehnice si Comitetul national pentru programul hidrologic international, organisme cu caracter consultativ. Secretariatele tehnice permanente ale acestor organisme se asigura de Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului.
(3)Pe langa autoritatea publica centrala din domeniul apelor functioneaza: Consiliul interministerial al apelor, Comisia centrala de aparare impotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase si accidentelor la constructiile hidrotehnice, Comisia nationala pentru siguranta barajelor si lucrarilor hidrotehnice, Centrul roman de reconstructie a raurilor si Comitetul national pentru Programul Hidrologic International, organisme cu caracter consultativ.
(la data 30-aug-2004 Art. 7, alin. (3) din capitolul I modificat de Art. I, punctul 14. din Legea 310/2004 )
(4)Regulamentele de organizare si functionare ale Consiliului interministerial al apelor si Comisiei centrale de aparare impotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase si accidentelor la constructiile hidrotehnice se stabilesc prin hotarare a Guvernului, iar cele ale Comisiei nationale pentru siguranta barajelor si lucrarilor hidrotehnice, Centrului roman de reconstructie a raurilor si Comitetului national pentru Programul hidrologic international, prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale din domeniul apelor. Secretariatele tehnice permanente ale acestor organisme se asigura de catre autoritatea publica centrala din domeniul apelor.
(la data 30-aug-2004 Art. 7 din capitolul I completat de Art. I, punctul 15. din Legea 310/2004 )
(4)Regulamentul de organizare si functionare a Consiliului interministerial al apelor se aproba prin hotarare a Guvernului, iar cel al Comitetului ministerial pentru situatii de urgenta, al Comisiei nationale pentru siguranta barajelor si a altor lucrari hidrotehnice, al Centrului roman de reconstructie a raurilor si al Comitetului national pentru Programul hidrologic international se aproba prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale din domeniul apelor. Secretariatele tehnice permanente ale acestor organisme se asigura de catre autoritatea publica centrala din domeniul apelor. Nominalizarea specialistilor cu functii de sprijin ai Comitetului ministerial pentru situatii de urgenta se stabileste prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale din domeniul apelor.
(la data 19-feb-2010 Art. 7, alin. (4) din capitolul I modificat de Art. I, punctul 17. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
Art. 8
Termenii tehnici folositi in prezenta lege au semnificatia stabilita in anexa nr. 1, care face parte integranta din prezenta lege.
CAPITOLUL II: Regimul de folosire a apelor si a albiilor
Sectiunea 1: Regimul de folosire a apelor
Art. 9
(1)Dreptul de folosinta a apelor de suprafata sau subterane, inclusiv a celor arteziene, se stabileste prin autorizatia de gospodarire a apelor si se exercita potrivit prevederilor legale. Acest drept include si evacuarea, in resursele de apa, de ape uzate, ape din desecari ori drenaje, ape meteorice, ape de mina sau de zacamant, dupa utilizare.
(2)Apele de suprafata sau subterane pot fi folosite liber, cu respectarea normelor sanitare si de protectie a calitatii apelor, pentru baut, adapat, udat, spalat, imbaiat si alte trebuinte gospodaresti, daca pentru aceasta nu se folosesc instalatii sau se folosesc instalatii de capacitate mica de pana la 0,2 litri/secunda, destinate exclusiv satisfacerii necesitatilor gospodariei proprii.
(3)Orice persoana fizica, pe proprie raspundere, poate utiliza liber apele marine, din afara zonelor de restrictie, pentru imbaiere.
(3)Orice persoana fizica, pe propria raspundere, poate utiliza liber pentru imbaiere apele marine si apele interioare din afara zonelor de restrictie.
(la data 30-aug-2004 Art. 9, alin. (3) din capitolul II, sectiunea 1 modificat de Art. I, punctul 16. din Legea 310/2004 )
(4)Utilizarea apelor subterane se face pe baza rezervelor omologate, determinate conform prevederilor aplicabile resurselor minerale.
(4)Utilizarea apelor subterane se face pe baza rezervelor determinate prin studii hidrogeologice.
(la data 30-aug-2004 Art. 9, alin. (4) din capitolul II, sectiunea 1 modificat de Art. I, punctul 16. din Legea 310/2004 )
Art. 10
(1)Satisfacerea cerintelor de apa ale populatiei are prioritate fata de folosirea apei in alte scopuri. De asemenea, au prioritate, fata de alte folosinte, alimentarea cu apa pentru animale, refacerea rezervei intangibile de apa dupa incendii, precum si debitele necesare mentinerii echilibrului ecologic al habitatului acvatic.
(2)Restrangerea utilizarii apei potabile pentru populatie, in folosul altor activitati, este interzisa.
(3)Apa potabila distribuita organizat in centre populate poate fi utilizata si in alte scopuri, numai daca s-a asigurat satisfacerea integrala a cerintelor populatiei, animalelor si ale unor activitati care necesita apa de aceasta calitate. Alimentarea cu apa potabila in alte scopuri va fi limitata sau desfiintata numai atunci cand apar cerinte noi in alimentarea cu apa a populatiei.
(4)Apele subterane, corespunzatoare calitativ, sunt destinate in primul rand pentru alimentarea cu apa a populatiei si animalelor, precum si pentru asigurarea igienei si sanatatii populatiei. Aceste ape pot fi utilizate si in alte scopuri, numai in baza autorizatiei de gospodarire a apelor.
(5)La planificarea si la realizarea unor activitati, cum sunt mineritul de suprafata, derivatiile de debite etc., ce pot influenta rezerva de ape subterane sau pot modifica reteaua hidrografica de suprafata, se vor lua obligatoriu masuri de refacere a alimentarilor cu apa si de protectie impotriva inundatiilor.
(6)Rezervele de ape subterane se pot reface sau suplimenta, prin lucrari de realimentare artificiala a corpurilor de apa subterana, cu apa provenind din orice sursa de apa de suprafata sau subterana, numai in cazul in care nu este compromisa atingerea obiectivelor prevazute la art. 21, atat pentru sursa, cat si pentru corpul de apa subterana realimentat artificial.
(7)Transferul volumelor de apa dintr-un bazin in altul se poate face in situatia in care cerintele de apa ale bazinului in care se transfera sunt insuficiente atat pentru populatie, cat si pentru mentinerea echilibrului ecologic al ecosistemului acvatic si nu afecteaza situatia bazinului din care se transfera.
(la data 30-aug-2004 Art. 10 din capitolul II, sectiunea 1 completat de Art. I, punctul 17. din Legea 310/2004 )
Art. 11
(1)In lacurile de acumulare folosite ca sursa pentru alimentari cu apa potabila se poate practica numai piscicultura in regim natural, fara furajarea pestilor si fara aplicarea fungicidelor sau a oricaror medicamente veterinare.
(2)In orice alte zone decat cele prevazute in alin. (1), piscicultura cu administrare de furaje se poate practica numai in cazul in care nu este influentata calitatea apelor din aval si in baza avizului de gospodarire a apelor.
(2)In orice alte zone decat cele prevazute la alin. (1), piscicultura cu administrare de furaje se poate practica numai in cazul in care nu este influentata calitatea apelor din aval si in conformitate cu reglementarile in vigoare.
(la data 30-aug-2004 Art. 11, alin. (2) din capitolul II, sectiunea 1 modificat de Art. I, punctul 18. din Legea 310/2004 )
Art. 12
(1)Utilizatorii de apa sunt obligati sa respecte normele de consum de apa pe unitatea de produs sau pe activitate si sa economiseasca apa prin folosire judicioasa, recirculare si folosire repetata. De asemenea, au obligatia sa asigure intretinerea si repararea instalatiilor proprii si a celor din sistemele de alimentare cu apa si canalizare-epurare, dupa caz.
(2)Normele de consum de apa pe unitatea de produs sau pe activitate se determina si se reactualizeaza periodic. Normele de consum se propun de utilizatorii de apa, la nivelul celor mai bune performante ale tehnologiilor folosite, se avizeaza de ministerele interesate si se aproba de Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului. Solutionarea eventualelor divergente este de competenta Guvernului.
(1)Utilizatorii de apa sunt obligati sa economiseasca apa prin folosire judicioasa. De asemenea, au obligatia sa asigure intretinerea si repararea instalatiilor proprii si, dupa caz, a celor din sistemele de alimentare cu apa si canalizare.
(2)In vederea folosirii judicioase a apei, utilizatorii de apa vor folosi cele mai bune tehnologii disponibile, care permit utilizarea unor cantitati reduse de apa, precum si un consum mic de apa prin recircularea si/sau refolosirea apei.
(la data 30-aug-2004 Art. 12 din capitolul II, sectiunea 1 modificat de Art. I, punctul 19. din Legea 310/2004 )
Art. 13
Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului si Regia Autonoma „Apele Romane” sunt in drept sa ia masuri de limitare sau de suspendare provizorie a folosirii apei, pentru a face fata unui pericol sau consecintelor unor accidente, secetei, inundatiilor sau unui risc de lipsa de apa datorat supraexploatarii resursei.
Autoritatea publica centrala din domeniul apelor si Administratia Nationala «Apele Romane» sunt in drept sa ia masuri de limitare sau de suspendare provizorie a folosirii apei, pentru a face fata unui pericol sau consecintelor unor accidente, secetei, inundatiilor sau unui risc de lipsa de apa din cauza supraexploatarii resursei.
(la data 30-aug-2004 Art. 13 din capitolul II, sectiunea 1 modificat de Art. I, punctul 20. din Legea 310/2004 )
Art. 14
(1)Daca, din cauza secetei sau a altor calamitati naturale, debitele de apa autorizate nu pot fi asigurate tuturor utilizatorilor autorizati, se aplica restrictii temporare de folosire a resurselor de apa.
(2)Restrictiile se stabilesc prin planuri de restrictii si folosire a apei in perioadele deficitare, elaborate de Regia Autonoma „Apele Romane”, dupa consultarea utilizatorilor autorizati, cu avizul Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului si cu aprobarea comitetului de bazin. Planurile de restrictii si folosire a apei in perioadele deficitare, denumite in continuare planuri de restrictii, se aduc la timp la cunostinta publicului.
(2)Restrictiile se stabilesc prin planuri de restrictii si folosire a apei in perioade deficitare, elaborate de directiile de ape, dupa consultarea utilizatorilor autorizati, cu avizul Administratiei Nationale «Apele Romane» si cu aprobarea comitetului de bazin. Planurile de restrictii si folosire a apei in perioade deficitare, denumite in continuare planuri de restrictii, se aduc la cunostinta publicului.
(la data 30-aug-2004 Art. 14, alin. (2) din capitolul II, sectiunea 1 modificat de Art. I, punctul 21. din Legea 310/2004 )
(3)Metodologia de elaborare si de aprobare a planurilor de restrictii si procedura de informare a publicului se stabilesc de Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului. Aceasta metodologie va trebui sa tina seama de prioritatile prevazute la art. 10 si de importanta sociala si economica a utilizatorilor autorizati.
(3)Metodologia de elaborare si de aprobare a planurilor de restrictii si procedura de informare a publicului se aproba prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale din domeniul apelor, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I. Aceasta metodologie trebuie sa tina seama de prioritatile prevazute la art. 10 si de importanta sociala si economica a utilizatorilor autorizati.
(la data 30-aug-2004 Art. 14, alin. (3) din capitolul II, sectiunea 1 modificat de Art. I, punctul 21. din Legea 310/2004 )
(4)Masurile stabilite de Regia Autonoma „Apele Romane” in aplicarea planului de restrictii sunt obligatorii pentru toti utilizatorii de apa. Masurile de restrictii se asimileaza cu situatia de forta majora in nerealizarea contractelor de livrare a apei.
(4)Masurile stabilite in planurile de restrictii sunt obligatorii pentru toti utilizatorii de apa. Masurile de restrictii se asimileaza cu situatia de forta majora.
(la data 30-aug-2004 Art. 14, alin. (4) din capitolul II, sectiunea 1 modificat de Art. I, punctul 21. din Legea 310/2004 )
(5)Pe durata aplicarii planurilor de restrictii, prevederile autorizatiei de gospodarire a apelor se subordoneaza acestora.
Art. 15
(la data 30-nov-1996 Art. 15 din capitolul II, sectiunea 1 a fost referinte de aplicare Reglementari din 1997 )
(1)Poluarea in orice mod a resurselor de apa este interzisa.
(2)Normele de calitate a resurselor de apa se aproba prin standarde, la propunerea Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului.
(2)Normele de calitate a resurselor de apa legate de functiunile apei se aproba prin hotarare a Guvernului, la propunerea autoritatii publice centrale din domeniul apelor.
(la data 30-aug-2004 Art. 15, alin. (2) din capitolul II, sectiunea 1 modificat de Art. I, punctul 22. din Legea 310/2004 )
(3)Normele privind calitatea apei potabile se aproba prin standarde, la propunerea Ministerului Sanatatii.
(3)Normele privind calitatea apei potabile, supravegherea, inspectia sanitara si monitorizarea calitatii apei potabile se aproba prin hotarare a Guvernului, la propunerea autoritatii publice centrale din domeniul sanatatii.
(la data 30-aug-2004 Art. 15, alin. (3) din capitolul II, sectiunea 1 modificat de Art. I, punctul 22. din Legea 310/2004 )
(31)Normele privind calitatea apelor utilizate pentru imbaiere si referitoare la supravegherea, inspectia sanitara si controlul zonelor naturale utilizate pentru imbaiere se aproba prin hotarare a Guvernului, la propunerea autoritatii publice centrale din domeniul sanatatii.
(la data 30-aug-2004 Art. 15, alin. (3) din capitolul II, sectiunea 1 completat de Art. I, punctul 23. din Legea 310/2004 )
(4)Limitele de incarcare cu poluanti a apelor uzate evacuate in resursele de apa se aproba prin hotarare a Guvernului, la propunerea Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului si a Ministerului Sanatatii.
(5)Limitele de descarcare inscrise in avizul sau autorizatia de gospodarire a apelor reprezinta limitele maxime admise, iar depasirea acestora este interzisa.
Art. 16
(1)Pentru protectia resurselor de apa, se interzic:
a)punerea in functiune de obiective economice noi sau dezvoltarea celor existente, darea in functiune de noi ansambluri de locuinte, introducerea la obiectivele economice existente de tehnologii de productie modificate, care maresc gradul de incarcare a apelor uzate, fara punerea concomitenta in functiune a retelelor de canalizare si a instalatiilor de epurare ori fara realizarea altor lucrari si masuri care sa asigure, pentru apele uzate evacuate, respectarea prevederilor impuse prin autorizatia de gospodarire a apelor;
b)realizarea de lucrari noi pentru alimentare cu apa potabila sau industriala ori de extindere a celor existente, fara realizarea sau extinderea corespunzatoare si concomitenta a retelelor de canalizare si a instalatiilor de epurare necesare;
c)aruncarea sau introducerea in orice mod, in albiile cursurilor de apa, in cuvetele lacurilor sau ale baltilor, in Marea Neagra si in zonele umede, precum si depozitarea pe malurile acestora a deseurilor de orice fel;
d)evacuarea de ape uzate, in apele subterane, lacurile naturale sau de acumulare, in iazuri, in balti sau in helestee;
d)evacuarea de ape uzate in apele subterane, lacurile naturale sau de acumulare, in balti, helesteie sau in iazuri, cu exceptia iazurilor de decantare;
(la data 30-aug-2004 Art. 16, alin. (1), litera D. din capitolul II, sectiunea 1 modificat de Art. I, punctul 24. din Legea 310/2004 )
e)utilizarea de canale deschise de orice fel pentru evacuarile ori scurgerile de ape fecaloid-menajere sau cu continut periculos;
f)spalarea in cursuri de apa sau in lacuri si pe malurile acestora a vehiculelor, autovehiculelor, a altor utilaje si agregate mecanice, precum si a ambalajelor sau obiectelor care au continut pesticide sau alte substante periculoase;
f)spalarea in cursuri de apa sau in lacuri si pe malurile acestora a vehiculelor, a altor utilaje si agregate mecanice, precum si a ambalajelor sau obiectelor care contin substante periculoase;
(la data 30-aug-2004 Art. 16, alin. (1), litera F. din capitolul II, sectiunea 1 modificat de Art. I, punctul 24. din Legea 310/2004 )
g)spalarea animalelor domestice dezinfectate cu substante toxice in afara locurilor special amenajate in acest scop;
g)spalarea animalelor domestice deparazitate in afara locurilor special amenajate in acest scop;
(la data 30-aug-2004 Art. 16, alin. (1), litera G. din capitolul II, sectiunea 1 modificat de Art. I, punctul 24. din Legea 310/2004 )
h)aruncarea sau varsarea in instalatii sanitare sau in retele de canalizare a reziduurilor petroliere sau a substantelor periculoase;
h)aruncarea sau evacuarea in instalatii sanitare ori in retelele de canalizare a deseurilor periculoase si/sau substantelor periculoase;
(la data 30-aug-2004 Art. 16, alin. (1), litera H. din capitolul II, sectiunea 1 modificat de Art. I, punctul 24. din Legea 310/2004 )
i)spalarea in cursurile de apa sau in lacuri, pe malurile acestora, pe diguri sau baraje a obiectelor de uz casnic, cu folosirea substantelor chimice de orice fel.
j)deschiderea si exploatarea in zonele de terasa a punctelor de extractie a nisipurilor si pietrisurilor fara aviz de gospodarire a apelor, respectiv fara autorizatie de gospodarire a apelor.
(la data 12-iun-2006 Art. 16, alin. (1) din capitolul II, sectiunea 1 completat de Art. I, punctul 3. din Legea 112/2006 )
(2)In zonele de protectie instituite potrivit prezentei legi, sunt interzise depozitarea si folosirea de ingrasaminte, pesticide sau alte substante periculoase.
(2)In zonele de protectie instituite potrivit prezentei legi sunt interzise depozitarea gunoaielor si deseurilor de orice fel, precum si depozitarea sau folosirea de ingrasaminte, pesticide ori alte substante periculoase.
(la data 19-feb-2010 Art. 16, alin. (2) din capitolul II, sectiunea 1 modificat de Art. I, punctul 18. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
Art. 17
In scopul folosirii rationale si protejarii calitatii resurselor de apa, utilizatorii de apa au urmatoarele obligatii:
a)sa adopte tehnologii de productie cu cerinte de apa reduse si cat mai putin poluante, sa economiseasca apa prin recirculare sau folosire repetata, sa elimine risipa si sa diminueze pierderile de apa, sa reduca poluantii evacuati o data cu apele uzate si sa recupereze substantele utile continute in apele uzate si in namoluri;
a1)sa reduca progresiv evacuarile, emisiile si pierderile de substante prioritare si sa inceteze sau sa elimine treptat evacuarile, emisiile si pierderile substantelor prioritar periculoase. Programul de eliminare treptata a evacuarilor, emisiilor si pierderilor de substante prioritar periculoase se aproba prin hotarare a Guvernului, la propunerea autoritatii publice centrale din domeniul apelor;
(la data 20-mai-2005 Art. 17, litera A^1. din capitolul II, sectiunea 1 a fost reglementat de Hotarirea 351/2005 )
a2)sa adopte tehnologii de tratare a apei prelevate din sursa, care sa asigure cerintele calitative si cantitative ale folosintelor de apa;
(la data 30-aug-2004 Art. 17, litera A. din capitolul II, sectiunea 1 completat de Art. I, punctul 25. din Legea 310/2004 )
b)sa asigure realizarea, intretinerea si exploatarea statiilor si instalatiilor de prelucrare a calitatii apelor la capacitatea autorizata, sa urmareasca eficienta acestora prin analize de laborator si sa intervina operativ pentru incadrarea indicatorilor de emisie in limitele admise pentru evacuarea apelor uzate, limite prevazute prin autorizatia de gospodarire a apelor;
c)sa respecte cu strictete disciplina si normele tehnologice in activitatile de productie care folosesc apa si evacueaza ape uzate, precum si in statiile si instalatiile de prelucrare a calitatii apelor;
d)sa urmareasca, prin foraje de observatii si control, starea calitatii apelor subterane din zona de influenta a depozitelor de reziduuri de orice fel.
d)sa urmareasca, prin foraje de observatii si control, starea calitatii apelor subterane din zona de influenta a statiilor de epurare, platformelor industriale, a depozitelor de substante periculoase, produse petroliere si a reziduurilor de orice fel.
(la data 30-aug-2004 Art. 17, litera D. din capitolul II, sectiunea 1 modificat de Art. I, punctul 26. din Legea 310/2004 )
Art. 18
Utilizatorii de apa, amplasati pe teritoriul localitatilor sau pe platformele industriale, pot evacua apele uzate in retelele de canalizare publica sau in cele ale platformelor industriale numai cu acceptul si cu respectarea conditiilor stabilite de detinatorul acestor retele si numai daca statiile de epurare finala ale localitatilor sau platformelor industriale respective au profil tehnologic necesar si capacitati disponibile. In toate cazurile este obligatorie preepurarea locala a apelor uzate provenite de la acesti utilizatori.
Art. 19
(1)Autoritatile administratiei publice locale au obligatia asigurarii gospodaririi eficiente a apei distribuite in localitati, precum si colectarea apelor meteorice, canalizarea si epurarea apelor uzate.
(2)Realizarea alimentarii centralizate cu apa a satelor si comunelor cu distributie stradala, fara bransamente la locuinte, este conditionata numai de asigurarea scurgerii apei prin rigole stradale.
(2)Realizarea alimentarii centralizate cu apa a satelor si comunelor cu distributie stradala, fara bransamente la locuinte, este conditionata de asigurarea scurgerii apei prin rigole stradale si programul de realizare etapizata a canalizarii si epurarii acestor ape.
(la data 30-aug-2004 Art. 19, alin. (2) din capitolul II, sectiunea 1 modificat de Art. I, punctul 27. din Legea 310/2004 )
(3)Persoanele fizice si juridice care exploateaza statiile si instalatiile de epurare au obligatia sa realizeze urmarirea continua, prin analize de laborator, a modului de functionare a acestora, sa pastreze registrele cu rezultatele analizelor si sa puna aceste date la dispozitia personalului imputernicit cu sarcini de inspectie si control.
Art. 20
(1)Apele de mina sau de zacamant pot fi evacuate in cursuri de apa, numai dupa epurarea lor corespunzatoare, astfel incat sa fie respectate limitele admise pentru evacuare in receptorii naturali de suprafata.
(2)Apele uzate industriale, ca si apele de mina sau de zacamant, pentru care nu exista tehnologii sau procedee de epurare eficiente, pot fi injectate numai in straturi de foarte mare adancime, pe baza unor studii speciale, a avizului acordat de Agentia Nationala pentru Resurse Minerale si a avizului de gospodarire a apelor.
(2)Apele uzate industriale, apele de mina sau de zacamant, pentru care nu exista tehnologii sau procedee de epurare eficiente, pot fi injectate numai in straturi de foarte mare adancime, in formatiunile geologice din care s-au extras hidrocarburi sau alte substante sau in formatiunile geologice care, din motive naturale, sunt permanent improprii pentru alte scopuri, pe baza unor studii si masuri speciale si a avizului de gospodarire a apelor.
(la data 30-aug-2004 Art. 20, alin. (2) din capitolul II, sectiunea 1 modificat de Art. I, punctul 28. din Legea 310/2004 )
(2)Injectarea apelor cu continut de substante care rezulta in urma operatiilor de explorare si extractie a hidrocarburilor sau in urma activitatilor miniere, precum si injectarea apelor din considerente tehnice poate fi realizata numai in straturi de foarte mare adancime, in formatiunile geologice din care s-au extras hidrocarburi ori alte substante sau in formatiunile geologice care, din motive naturale, sunt permanent improprii pentru alte scopuri, pe baza unor studii si masuri speciale si a avizului de gospodarire a apelor. Aceste ape injectate nu contin decat acele substante care rezulta din operatiile mentionate anterior.
(la data 19-feb-2010 Art. 20, alin. (2) din capitolul II, sectiunea 1 modificat de Art. I, punctul 19. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
(3)Apa subterana pompata din mine, cariere sau asociata cu constructia sau intretinerea constructiilor poate fi reinjectata in subteran cu conditia eliminarii oricaror posibilitati de poluare a apei subterane.
(3)Lucrarile de constructii, inginerie civila si cladiri, precum si alte activitati similare pe teren sau in teren care intra in contact cu corpurile de apa subterana pot fi autorizate specificand conditiile particulare ale acestora. In acest scop, aceste activitati trebuie sa se desfasoare in conformitate cu normele tehnice generale obligatorii elaborate pentru activitatile respective.
(la data 19-feb-2010 Art. 20, alin. (3) din capitolul II, sectiunea 1 modificat de Art. I, punctul 19. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
(4)Gazul natural sau gazul petrol lichefiat se poate injecta in formatiuni geologice care, din motive naturale, sunt permanent improprii pentru alte folosinte.
(5)In cazul in care exista o cerinta majora pentru asigurarea alimentarii cu gaz natural sau gaz petrol lichefiat sau atunci cand este necesara prevenirea unui pericol prezent sau viitor de deteriorare a calitatii apei subterane se poate injecta gazul natural sau gazul petrol lichefiat si in alte formatiuni geologice decat cele mentionate la alin. (4).
(5)In cazul in care exista o cerinta majora pentru asigurarea alimentarii cu gaz natural sau gaz petrol lichefiat, se poate autoriza injectarea gazului natural sau gazului petrol lichefiat in scopul depozitarii si in alte formatiuni geologice decat cele prevazute la alin. (4), cu conditia prevenirii oricarui pericol prezent sau viitor de deteriorare a calitatii apei subterane.
(la data 19-feb-2010 Art. 20, alin. (5) din capitolul II, sectiunea 1 modificat de Art. I, punctul 19. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
(6)Injectarea de substante pentru caracterizarea, protectia sau remedierea corpurilor de apa este limitata la cantitatile strict necesare pentru scopuri stiintifice.
(la data 30-aug-2004 Art. 20 din capitolul II, sectiunea 1 completat de Art. I, punctul 29. din Legea 310/2004 )
(6)Se autorizeaza injectarea de cantitati mici de substante pentru caracterizarea, protectia sau remedierea corpurilor de apa subterana in scopuri strict stiintifice, in limita cantitatilor strict necesare pentru realizarea acestora.
(la data 19-feb-2010 Art. 20, alin. (6) din capitolul II, sectiunea 1 modificat de Art. I, punctul 19. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
(7)Autorizarea activitatilor prevazute la alin. (2)-(6) se face doar daca nu se compromite atingerea obiectivelor de mediu ale corpului de apa subterana respectiv.
(la data 19-feb-2010 Art. 20, alin. (6) din capitolul II, sectiunea 1 completat de Art. I, punctul 20. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
Art. 21
(1)Topirea teiului, canepii, inului si a altor plante textile in cursuri de apa, canale, lacuri artificiale, lacuri naturale sau in balti este interzisa. Operatiunile de topire pot fi efectuate in locuri special amenajate si in baza autorizatiei de gospodarire a apelor.
(2)Tabacirea pieilor este permisa numai in conditiile prevazute in autorizatia de gospodarire a apelor.
Art. 22
(1)Administratorii porturilor fluviale sau maritime au obligatia de a realiza instalatii specializate pentru colectarea, preluarea si epurarea corespunzatoare a apelor uzate provenite de la nave si instalatii plutitoare sau din scapari accidentale.
(2)Evacuarea in apele de suprafata sau maritime a apelor uzate neepurate, provenite de la nave si instalatii plutitoare sau de foraj marin, precum si a produselor petroliere de la reteaua aferenta de transport, este interzisa.
Art. 23
(1)Regia Autonoma „Apele Romane” prin filialele sale bazinale organizeaza activitatea de prevenire a poluarilor accidentale si de inlaturare a efectelor lor, pe baza de planuri elaborate in functie de conditiile specifice bazinelor hidrografice respective si de natura substantelor poluante ce pot fi evacuate accidental.
(1)Administratia Nationala «Apele Romane», prin directiile de ape, organizeaza si desfasoara activitatea de prevenire a poluarilor accidentale si de inlaturare a efectelor lor, pe baza de planuri elaborate in functie de conditiile specifice bazinelor hidrografice respective si de natura substantelor poluante ce pot fi evacuate accidental.
(la data 30-aug-2004 Art. 23, alin. (1) din capitolul II, sectiunea 1 modificat de Art. I, punctul 30. din Legea 310/2004 )
(2)Utilizatorii de apa sunt obligati sa intocmeasca planuri proprii de prevenire si de combatere a poluarilor accidentale, posibil a se produce ca urmare a activitatii lor, si sa le puna in aplicare in caz de necesitate.
(2)Persoanele juridice utilizatori de apa si ai celorlalte folosinte in legatura cu apa sunt obligate sa intocmeasca planuri proprii de prevenire si de combatere a poluarilor accidentale, posibil a se produce ca urmare a activitatii lor, si sa le puna in aplicare in caz de necesitate.
(la data 30-aug-2004 Art. 23, alin. (2) din capitolul II, sectiunea 1 modificat de Art. I, punctul 30. din Legea 310/2004 )
(3)Elaborarea planurilor de prevenire si de combatere a poluarilor accidentale se face potrivit metodologiei-cadru stabilite de Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului.
(4)Utilizatorii de apa care au produs o poluare accidentala sunt obligati sa ia masuri urgente pentru inlaturarea cauzelor si efectelor acestora si sa informeze imediat cea mai apropiata unitate de gospodarire a apelor asupra acestei poluari.
(4)Persoanele juridice utilizatori de apa si ai celorlalte folosinte in legatura cu apa, care au produs o poluare accidentala, sunt obligate sa ia masuri imediate pentru inlaturarea cauzelor, pentru limitarea si inlaturarea efectelor acestora si sa informeze imediat cea mai apropiata unitate de gospodarire a apelor asupra acestei poluari.
(la data 30-aug-2004 Art. 23, alin. (4) din capitolul II, sectiunea 1 modificat de Art. I, punctul 30. din Legea 310/2004 )
(5)Unitatile de gospodarire a apelor au obligatia sa ia in considerare orice informatie provenita de la persoane fizice si juridice, altele decat utilizatorii, care au produs poluarea accidentala.
(5)Unitatile de gospodarire a apelor au obligatia sa ia in considerare orice informatie provenita de la persoane fizice sau juridice, altele decat utilizatorii sau cei care au produs poluarea accidentala, sa identifice poluantul si cauzele poluarii.
(la data 30-aug-2004 Art. 23, alin. (5) din capitolul II, sectiunea 1 modificat de Art. I, punctul 30. din Legea 310/2004 )
(6)Poluarea intentionata se pedepseste.
(7)In caz de poluari accidentale, filialele bazinale ale Regiei Autonome „Apele Romane” vor avertiza imediat utilizatorii de apa si autoritatile administratiei publice a localitatilor din aval pentru a lua masuri de protectie a apelor si de diminuare a pagubelor.
(7)In caz de poluare accidentala, unitatile de gospodarire a apelor vor avertiza imediat utilizatorii si autoritatile administratiei publice ale localitatilor din aval pentru a lua masuri de protectie a apelor si de evitare sau diminuare a pagubelor.
(la data 30-aug-2004 Art. 23, alin. (7) din capitolul II, sectiunea 1 modificat de Art. I, punctul 30. din Legea 310/2004 )
(8)Utilizatorii de apa potential poluatori, autoritatile administratiei publice locale, precum si Regia Autonoma „Apele Romane” au obligatia dotarii cu mijloace specifice de interventie pentru cazuri de poluari accidentale.
(8)Persoanele juridice utilizatori de apa, potentialii poluatori, precum si unitatile de gospodarire a apelor, administratiile porturilor maritime si fluviale si ale canalelor navigabile si ceilalti utilizatori de apa au obligatia dotarii cu mijloace specifice de interventie in cazuri de poluari accidentale.
(la data 30-aug-2004 Art. 23, alin. (8) din capitolul II, sectiunea 1 modificat de Art. I, punctul 30. din Legea 310/2004 )
(9)Detinatorii de mijloace specifice de interventie in caz de poluare accidentala a apei sunt obligati sa le utilizeze, indiferent de cauza aparitiei fenomenului de poluare.
(la data 30-aug-2004 Art. 23 din capitolul II, sectiunea 1 completat de Art. I, punctul 31. din Legea 310/2004 )
Art. 24
(1)Utilizatorii de apa din aval, care au suferit daune materiale cauzate de o poluare accidentala, produsa in amonte, sau de distrugerea unei constructii de retentie a apei din amonte, au dreptul la despagubire de la persoana fizica sau persoana juridica ce se face vinovata, potrivit legii.
(1)Persoanele fizice sau juridice, care au suferit daune materiale cauzate de o poluare accidentala produsa in amonte sau de distrugerea unei constructii de retentie a apei din amonte, au dreptul la despagubire de la persoana fizica sau juridica ce se face vinovata, potrivit legii.
(la data 30-aug-2004 Art. 24, alin. (1) din capitolul II, sectiunea 1 modificat de Art. I, punctul 32. din Legea 310/2004 )
(2)Cheltuielile efectuate de persoane fizice sau persoane juridice, inclusiv de catre Regia Autonoma „Apele Romane”, pentru inlaturarea efectelor poluarii accidentale, se suporta de cel care a produs poluarea.
(3)Cel care a produs poluarea suporta si cheltuielile ocazionate de monitorizarea evolutiei undei poluante, de determinare a tipului de poluant, precum si de constatare a efectelor poluarii.
(la data 30-aug-2004 Art. 24 din capitolul II, sectiunea 1 completat de Art. I, punctul 33. din Legea 310/2004 )
Sectiunea 2: Regimul de folosire a albiilor
Art. 25
(1)Pe malurile apelor apartinand domeniului public, daca nu sunt impuse restrictii, orice persoana fizica are dreptul de acces liber, pe propria raspundere, pentru plimbare sau recreere, fara a produce prejudicii apelor, albiilor, malurilor si riveranilor.
(2)In zonele special organizate ori amenajate pentru agrement pe malurile apelor, accesul este permis in conditiile stabilite de detinatorii acestor zone si cu respectarea prevederilor inscrise in autorizatia de gospodarire a apelor, eliberata acestora.
(3)Circulatia pe cursurile de apa, lacuri naturale sau pe mare, cu barci de agrement fara motor, se efectueaza liber, cu respectarea drepturilor riveranilor si reglementarilor legale.
(4)Dreptul de folosinta a albiilor minore, a plajei si a tarmului marii, in alte scopuri decat cele prevazute in alin. (1), se dobandeste numai dupa obtinerea autorizatiei de gospodarire a apelor.
Art. 26
(1)Detinatorii terenurilor din aval sunt obligati sa primeasca apele ce se scurg in mod natural de pe terenurile situate in amonte.
(2)Lucrarile de barare sau de traversare a cursurilor de apa, care pot constitui obstacol in curgerea naturala a apelor, vor fi astfel concepute, realizate si exploatate incat sa nu influenteze defavorabil curgerea apelor, in vederea asigurarii atat a stabilitatii acestor lucrari, a albiilor minore si a malurilor, cat si pentru prevenirea unor efecte distructive sau pagubitoare. Lucrarile construite fara a avea in vedere astfel de cerinte trebuie modificate sau demolate de proprietarii sau detinatorii lor, in conditiile si la termenele stabilite de Regia Autonoma „Apele Romane”. In caz contrar, Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, prin unitatile sale teritoriale, este abilitat sa aplice sanctiuni potrivit legii, din oficiu sau la sesizarea Regiei Autonome „Apele Romane”.
(3)Obturarea sau blocarea, sub orice forma, precum si scoaterea din functiune, in orice mod, a constructiilor si instalatiilor de descarcare a apelor mari, sunt interzise.
(4)Detinatorii de lucrari pe cursul de apa sau care au legatura cu apele, care au suferit daune materiale cauzate de nerespectarea cerintelor prevazute la alin. (2), au dreptul la despagubire de la persoanele fizice sau juridice care se fac vinovate.
(la data 30-aug-2004 Art. 26 din capitolul II, sectiunea 2 completat de Art. I, punctul 34. din Legea 310/2004 )
Art. 27
Orice activitate pe luciu de apa, in albii minore ori in zone de protectie, inclusiv navigatia, plutaritul, flotajul, exploatarea agregatelor minerale sau recoltarea stufului, precum si pescuitul se vor realiza astfel incat sa nu produca efecte negative asupra malurilor si albiilor cursurilor de apa, malurilor si cuvetelor lacurilor, monumentelor naturii, constructiilor, lucrarilor sau instalatiilor existente in albii si sa influenteze cat mai putin folosirea apelor de catre alti utilizatori. In nici o situatie nu este permisa deteriorarea calitatii apei.
Orice activitate pe luciul de apa, in albii minore, arii protejate ori in zone de protectie, inclusiv navigatia, plutaritul, flotajul, exploatarea agregatelor minerale sau recoltarea stufului, precum si exploatarea fondului piscicol si pescuitul sportiv se vor realiza astfel incat sa nu produca efecte negative asupra apei, malurilor si albiilor cursurilor de apa, malurilor si cuvetelor lacurilor, monumentelor naturii, constructiilor, lucrarilor sau instalatiilor existente in albii si sa influenteze cat mai putin folosirea apelor de catre alti utilizatori. In nici o situatie nu este permisa deteriorarea calitatii apei.
(la data 30-aug-2004 Art. 27 din capitolul II, sectiunea 2 modificat de Art. I, punctul 35. din Legea 310/2004 )
Sectiunea 3: Regimul de servituti si de expropriere
Art. 28
(1)Riveranii sunt obligati sa acorde drept de servitute, avandu-se in vedere zone anume stabilite de comun acord cu Regia Autonoma „Apele Romane”, fara a percepe taxe, pentru:
a)trecerea sau circulatia personalului cu atributii de serviciu in gospodarirea apelor, in scopul indeplinirii acestora;
b)amplasarea, in albie si pe maluri, de borne, repere, aparate de masura si control sau alte aparate ori instalatii necesare executarii de studii privind regimul apelor, precum si accesul pentru intretinerea instalatiilor destinate acestor activitati;
c)transportul si depozitarea temporara a materialelor si utilajelor pentru interventii operative privind apararea impotriva inundatiilor;
d)transportul si depozitarea temporara de materiale, utilaje, precum si circulatia acestora si a personalului, in cazul executarii de lucrari de intretinere si de reparatii. (2) In cazul in care, prin exercitarea actiunilor prevazute la alin. (1), se produc pagube, detinatorii terenurilor riverane apelor au dreptul la despagubiri potrivit legii.
d)transportul si depozitarea temporara de materiale, utilaje, precum si circulatia acestora si a personalului, in cazul executarii de lucrari de intretinere, reparatii, precum si pompari experimentale in cazul forajelor hidrogeologice care fac parte din reteaua nationala de observatii si masuratori.
(la data 12-iun-2006 Art. 28, alin. (1), litera D. din capitolul II, sectiunea 3 modificat de Art. I, punctul 4. din Legea 112/2006 )
(2)Fondurile pentru aceste despagubiri se vor asigura din alocatii bugetare, pentru situatiile prevazute la alin. (1) lit. a) si c) si din fondurile proprii ale persoanelor juridice care au produs pagubele, pentru situatiile prevazute la alin. (1) lit. b) si d).
Art. 29
(1)Pentru realizarea unor lucrari de amenajare a bazinelor hidrografice si a altor lucrari hidrotehnice de utilitate publica, cum ar fi: baraje si lacuri de acumulare cu anexele acestora, centrale hidroelectrice, derivatii de debite intre cursuri de apa, lucrari de aparare impotriva inundatiilor, sisteme de alimentari cu apa si canalizari, inclusiv instalatiile de epurare cu anexele acestora, regularizari de rauri, statii si platforme hidrometeorologice, sisteme de imbunatatiri funciare, corectarea torentilor, pot fi expropriate, pentru utilitate publica cu justa despagubire, sau ocupate temporar, contra plata, terenuri si cladiri, in conditiile legii.
(1)Lucrarile de amenajare a bazinelor hidrografice si a altor lucrari hidrotehnice de interes national, cum ar fi: baraje si lacuri de acumulare cu anexele acestora, consolidari de maluri, faleze, centrale hidroelectrice, derivatii de debite intre cursuri de apa, lucrari de aparare impotriva inundatiilor, sisteme de alimentari cu apa si canalizari, inclusiv instalatiile de epurare cu anexele acestora, regularizari de rauri, statii si platforme hidrometeorologice, sisteme de imbunatatiri funciare, corectarea torentilor, sunt de utilitate publica, iar terenurile pe care urmeaza sa fie amplasate pot fi expropriate, cu justa si prealabila despagubire, in conditiile legii, sau ocupate temporar, conform prevederilor legale in vigoare.
(la data 19-feb-2010 Art. 29, alin. (1) din capitolul II, sectiunea 3 modificat de Art. I, punctul 21. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
(2)Sunt scutite de servituti permanente: cladirile, curtile, gradinile aferente locuintelor, monumentele publice, bisericile si cimitirele, precum si parcurile declarate monumente ale naturii.
(3)Dreptul de servitute, o data stabilit, constituie o obligatie opozabila tuturor.
(4)In cazul in care, la lucrarile prevazute la alin. (1), pentru care s-a prevazut servitutea, aceasta a fost abandonata timp de cel putin 3 ani sau, daca mentinerea ei nu mai este necesara, servitutea se poate considera stinsa.
(5)Despagubirea la crearea servitutii temporare sau permanente consta din:
a)valoarea de circulatie a produselor, plantatiilor, constructiilor sau bunurilor mobile de orice fel, avariate sau distruse;
b)valoarea pagubei cauzate proprietarului pentru stabilirea servitutii pe zona respectiva de teren, in raport cu foloasele de care este lipsit prin schimbarea destinatiei temporare sau permanente a zonei respective de teren.
Art. 30
(1)Plantarea sau taierea arborilor sau arbustilor de pe terenurile situate in albiile majore ale cursurilor de apa si pe tarmul marii, fara avizul de gospodarire a apelor si avizul organelor silvice de specialitate, este interzisa.
(2)Avizul de gospodarire a apelor prevazut la alin. (1) este necesar si pentru lucrarile construite pe ape sau care au legatura cu apele, realizate in albia majora.
(3)In zona maritima, fluviala sau a altor cai navigabile se pot efectua, in conditiile legii, cu avizul organelor silvice de specialitate si al Regiei Autonome „Apele Romane”, defrisarile necesare asigurarii vizibilitatii semnalelor de balizaj si a mijloacelor de semnalizare, pe toata intinderea malurilor si apelor, in punctele pe care le va stabili Ministerul Transporturilor.
Art. 31
(1)Padurile cu functii speciale de protectie din bazinele de receptie ale lacurilor de acumulare, cele din bazinele cu grad mare de torentialitate si predispuse eroziunii, din albiile majore ale raurilor, din zonele dig-mal, precum si benzile de padure situate de-a lungul raurilor neindiguite apartin grupei de paduri cu functii speciale de protectie a apelor si sunt gospodarite ca atare prin tratamente intensive, interzicandu-se taierile rase sau tratamentele cu perioada scurta de regenerare.
(2)Padurile de protectie a apelor, cele de protectie a solurilor, situate pe stancarii, grohotisuri, pe soluri erodate, pe terenuri cu inclinare mai mare de 350 si alte asemenea paduri se gospodaresc in regim special de protectie.
(3)In perimetrele mentionate la alin. (1) si (2) se vor executa lucrari de combatere a eroziunii solului, de stingere a torentilor si se vor aplica reguli speciale de intretinere a lucrarilor executate.
(4)Padurile din zonele de munte si de deal trebuie astfel gospodarite incat sa nu contribuie la formarea inundatiilor si la producerea eroziunii solului.
Art. 32
(1)Folosirea, transportul si manipularea de deseuri si substante periculoase in zonele din jurul apelor si in alte locuri din care acestea ar putea ajunge in apele de suprafata, subterane sau marine se pot face numai in astfel de conditii incat sa nu produca poluarea apelor.
(2)Depozitarea deseurilor si substantelor periculoase in zone din apropierea apelor se face in conformitate cu avizul de gospodarie a apelor.
(3)Depozitarea in albia majora a materialelor sau a deseurilor radioactive este interzisa.
(4)Transportul pe apele interioare, pe Dunarea fluviala si maritima si pe marea teritoriala al substantelor periculoase, inclusiv al materialelor radioactive, se poate face numai in conditiile unui aviz comun, emis, pentru fiecare caz in parte, de Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului si Ministerul Transporturilor. Aceste dispozitii se aplica si transportului in tranzit al acestora.
Art. 33
(1)Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului poate concesiona sau inchiria parte din domeniul public al apelor, pentru exploatarea apelor de suprafata sau subterane, cu exceptia apelor geotermale, a materialelor din acestea si din maluri, precum si pentru valorificarea vegetatiei din albiile minore si de pe maluri, folosirea energiei apelor, exploatarea luciului de apa pentru piscicultura, pescuit, agrement ori sporturi nautice, ca si pentru alte activitati, cu respectarea prevederilor legale.
(2)Dreptul de exploatare a agregatelor minerale din albiile sau malurile cursurilor de apa, lacurilor, baltilor si din tarmul marii prin exploatari organizate se obtine in baza autorizatiei de gospodarire a apelor. Pentru autorizarea acestor activitati pe apele nationale navigabile este obligatorie obtinerea avizului Ministerului Transporturilor.
(2)Dreptul de exploatare a agregatelor minerale din albiile sau malurile cursurilor de apa, cuvetele lacurilor, baltilor, prin exploatari organizate, se acorda de autoritatea de gospodarire a apelor numai in zone care necesita decolmatare, reprofilarea albiei si regularizarea scurgerii, pe baza unui studiu tehnic zonal privind influenta exploatarii asupra cursului de apa si pe baza avizului si autorizatiei de gospodarire a apelor, cu avizul detinatorilor de lucrari hidrotehnice in albie din zona. Pentru autorizarea acestor activitati, pe apele nationale navigabile, precum si pe celelalte cursuri de apa in amonte cu 1 km si in aval cu 2 km fata de lucrarile de arta sau daca au in lungul lor infrastructura aflata in administrarea institutiilor publice/societatilor nationale/companiilor nationale/societatilor comerciale/regiilor autonome din domeniul transporturilor, constructiilor si turismului, la o distanta mai mica decat cea prevazuta in actele normative in vigoare, fata de zona de protectie, este obligatorie si obtinerea avizului acestora.
(la data 12-iun-2006 Art. 33, alin. (2) din capitolul II, sectiunea 3 modificat de Art. I, punctul 5. din Legea 112/2006 )
(2)Dreptul de exploatare a agregatelor minerale din albiile sau malurile cursurilor de apa, cuvetele lacurilor, baltilor, prin exploatari organizate, se acorda de autoritatea de gospodarire a apelor pe baza avizului si a autorizatiei de gospodarire a apelor, cu avizul detinatorilor de lucrari hidrotehnice in albie din zona. Perimetrele de exploatare se amplaseaza pe cursurile de apa, numai in zone care necesita decolmatare, reprofilarea albiei si regularizarea scurgerii, pe baza unui studiu tehnic zonal privind influenta exploatarii asupra cursului de apa. Pentru autorizarea acestor activitati, pe apele nationale navigabile, precum si pe celelalte cursuri de apa in amonte cu 1 km si in aval cu 2 km fata de lucrarile de arta sau daca au in lungul lor infrastructura aflata in administrarea institutiilor publice/societatilor nationale/companiilor nationale/societatilor comerciale/regiilor autonome din domeniul transporturilor, constructiilor si turismului, la o distanta mai mica decat cea prevazuta in actele normative in vigoare, fata de zona de protectie, este obligatorie si obtinerea avizului acestora.
(la data 19-feb-2010 Art. 33, alin. (2) din capitolul II, sectiunea 3 modificat de Art. I, punctul 22. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
(3)Exploatarea agregatelor minerale este permisa numai din rezerve omologate, cu respectarea conditiilor de scurgere a apelor si de asigurare a stabilitatii albiilor si malurilor si fara afectarea constructiilor din zone ce au legatura directa sau indirecta cu regimul de curgere a apelor. In cazul in care exploatarea agregatelor minerale se face in albiile cursului de apa, pentru a servi lucrarilor de regularizare a albiei, stabilizarii talvegului sau aducerii albiei la starea initiala, nu mai este necesara omologarea rezervelor.
(3)Exploatarea agregatelor minerale este permisa numai cu respectarea conditiilor de scurgere a apelor si de asigurare a stabilitatii malurilor si fara afectarea constructiilor din zone ce au legatura directa sau indirecta cu regimul de curgere a apelor. Este interzisa exploatarea agregatelor minerale din albia majora sau terase la o distanta mai mica de 300 m din axul digurilor de contur al lacurilor de acumulare, fara avizul detinatorului constructiei hidrotehnice.
(la data 30-aug-2004 Art. 33, alin. (3) din capitolul II, sectiunea 3 modificat de Art. I, punctul 36. din Legea 310/2004 )
(4)Dreptul de exploatare a agregatelor minerale necesare gospodariilor individuale sau interesului public local, in limita cantitatii maxime de 5.000 m3 pe an, se acorda administratiei publice locale prin autorizatia de gospodarire a apelor. Aceasta autorizatie se elibereaza anual, la cererea consiliilor locale.
(4)Dreptul de exploatare a agregatelor minerale necesare interesului public local, in limita cantitatii maxime de 5.000 m3 pe an, se acorda administratiei publice locale prin autorizatia de gospodarire a apelor. Aceasta autorizatie se elibereaza anual, la cererea consiliilor locale.
(la data 30-aug-2004 Art. 33, alin. (4) din capitolul II, sectiunea 3 modificat de Art. I, punctul 36. din Legea 310/2004 )
(4)Dreptul de exploatare a agregatelor minerale necesare interesului public local, in limita cantitatii maxime de 5.000 m3 pe an, se acorda autoritatii administratiei publice locale prin autorizatia de gospodarire a apelor. Aceasta autorizatie se elibereaza anual, la cererea consiliilor locale. Pentru exploatarea pe cursurile de apa care sunt traversate sau au in lungul lor infrastructura aflata in administrarea institutiilor publice/societatilor nationale/companiilor nationale/societatilor comerciale/regiilor autonome din domeniul transporturilor, constructiilor si turismului, la o distanta mai mica decat cea prevazuta in actele normative in vigoare, fata de zona de protectie, este necesar avizul acestora.
(la data 12-iun-2006 Art. 33, alin. (4) din capitolul II, sectiunea 3 modificat de Art. I, punctul 5. din Legea 112/2006 )
(41)Dreptul de exploatare a agregatelor minerale, in cazuri de urgenta ca: viituri, precipitatii care au avariat sau au distrus poduri, drumuri, obiective economice, gospodarii individuale, in scopul refacerii acestora, in limita cantitatii maxime a 2.000 m3/an, se acorda pe baza notificarii de incepere a executiei, emisa de directiile de ape. Pentru exploatarea pe cursurile de apa care sunt traversate sau au in lungul lor infrastructura aflata in administrarea institutiilor publice/societatilor nationale/companiilor nationale/societatilor comerciale/regiilor autonome din domeniul transporturilor, constructiilor si turismului, la o distanta mai mica decat cea prevazuta in actele normative in vigoare, fata de zona de protectie, este necesar avizul acestora.
(la data 12-iun-2006 Art. 33, alin. (4) din capitolul II, sectiunea 3 completat de Art. I, punctul 6. din Legea 112/2006 )
(5)Exploatarile de agregate minerale prevazute la alin. (3) se realizeaza si in conformitate cu prevederile legislatiei specifice domeniului resurselor minerale.
(la data 30-aug-2004 Art. 33, alin. (5) din capitolul II, sectiunea 3 abrogat de Art. I, punctul 37. din Legea 310/2004 )
(6)Lucrarile de dragare efectuate pe caile navigabile, pentru mentinerea adancimii de navigatie, se executa fara aviz de gospodarire a apelor. Locurile de depozitare a materialului rezultat din lucrarile de dragare se stabilesc anual de catre Regia Autonoma „Apele Romane”, impreuna cu Ministerul Transporturilor.
(6)Lucrarile de dragare efectuate pe caile navigabile, pentru mentinerea adancimii de navigatie, se executa fara aviz de gospodarire a apelor. Locurile de depozitare a materialului rezultat din lucrarile de dragare si conditiile care trebuie indeplinite se stabilesc anual de catre Administratia Nationala «Apele Romane» si Administratia Fluviala a Dunarii de Jos – R.A.
(la data 30-aug-2004 Art. 33, alin. (6) din capitolul II, sectiunea 3 modificat de Art. I, punctul 38. din Legea 310/2004 )
(6)Lucrarile de dragare efectuate pe caile navigabile pentru mentinerea adancimii de navigatie se executa fara aviz de gospodarire a apelor. Locurile de depozitare a materialului rezultat din lucrarile de dragare si conditiile care trebuie indeplinite se stabilesc anual de catre Administratia Nationala «Apele Romane», Administratia Fluviala a Dunarii de Jos – R.A. si Compania Nationala «Administratia Canalelor Navigabile» – S.A. – Constanta.
(la data 12-iun-2006 Art. 33, alin. (6) din capitolul II, sectiunea 3 modificat de Art. I, punctul 7. din Legea 112/2006 )
(61)Proprietarii/administratorii lucrarilor ingineresti de arta (poduri) sunt obligati sa asigure sectiunea optima de scurgere a apelor, pe cheltuiala proprie, in limita a doua lungimi ale lucrarii de arta (poduri) in albia majora in amonte si in limita unei lungimi a lucrarii de arta (poduri) in albia minora aval, pentru a respecta parametrii avizati.
(la data 12-iun-2006 Art. 33, alin. (6) din capitolul II, sectiunea 3 completat de Art. I, punctul 8. din Legea 112/2006 )
(7)Exploatarea de agregate minerale in zonele de protectie instituite potrivit prezentei legi este interzisa.
(7)Este interzisa exploatarea de agregate minerale in zonele de protectie instituite potrivit prezentei legi, precum si in zonele de protectie sanitara cu regim sever a captarilor de apa din surse de suprafata sau subterane.
(la data 19-feb-2010 Art. 33, alin. (7) din capitolul II, sectiunea 3 modificat de Art. I, punctul 22. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
(8)Inchirierea sau concesionarea plajei marii se face cu avizul Ministerului Turismului.
(9)Persoanele juridice care efectueaza extractii de agregate minerale de pe terenuri situate in domeniul public al statului aflate in administrarea Administratiei Nationale „Apele Romane” au obligatia obtinerii tuturor avizelor si acordurilor legale.
(la data 19-feb-2010 Art. 33, alin. (8) din capitolul II, sectiunea 3 completat de Art. I, punctul 23. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
Art. 34
(1)In zonele in care albiile sunt amenajate prin lucrari de aparare, consolidare, terasamente sau alte asemenea lucrari, obligatia de intretinere, reparare sau refacere a unor astfel de lucrari, ca si de intretinere a albiilor in zona amenajata, a cuvetelor si a malurilor revine celor care au in administrare sau in exploatare lucrarile respective.
(2)Detinatorii cu orice titlu ai terenurilor, care au avantaje din intretinerea si amenajarea unui dig de protectie, platesc detinatorului digului o cota-parte din cheltuielile acestuia cu amenajarea si intretinerea digului, corespunzator avantajului. Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului va stabili metodologia de determinare a cotei de participare la cheltuielile de intretinere si amenajare a digurilor de protectie.
(2)Detinatorii cu orice titlu ai terenurilor, care au avantaje din intretinerea si amenajarea lucrarilor de aparare, platesc administratorului acestor lucrari cheltuieli ocazionate de amenajarea si intretinerea acestora corespunzator avantajului. Fondurile astfel constituite vor fi utilizate de administratorul lucrarilor de aparare pentru intretinerea si repararea acestora. Autoritatea publica centrala din domeniul apelor va stabili metodologia de determinare a cotei de participare la cheltuielile de intretinere si amenajare a lucrarilor de aparare, care se aproba prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale, la propunerea Administratiei Nationale „Apele Romane”.
(la data 19-feb-2010 Art. 34, alin. (2) din capitolul II, sectiunea 3 modificat de Art. I, punctul 24. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
(3)Intretinerea albiei minore in aval de o lucrare de barare revine detinatorului cu orice titlu al acelei lucrari, pe o zona de cel putin 500 m.
(3)Intretinerea albiei minore in aval de o lucrare de barare sau de evacuarea unei folosinte hidroenergetice revine detinatorului cu orice titlu al acelei lucrari, pe zona de influenta a amenajarii, ce nu poate fi mai mica de 500 m.
(la data 30-aug-2004 Art. 34, alin. (3) din capitolul II, sectiunea 3 modificat de Art. I, punctul 39. din Legea 310/2004 )
(4)Intretinerea albiei minore pe zonele neamenajate revine Regiei Autonome „Apele Romane”.
(4)Intretinerea albiei minore pe zonele neamenajate revine riveranilor si Administratiei Nationale «Apele Romane».
(la data 30-aug-2004 Art. 34, alin. (4) din capitolul II, sectiunea 3 modificat de Art. I, punctul 39. din Legea 310/2004 )
(4)Intretinerea albiei minore pe zonele neamenajate revine Administratiei Nationale „Apele Romane” si, in conformitate cu prevederile art. 7 lit. f) din Ordonanta Guvernului nr. 21/2002 privind gospodarirea localitatilor urbane si rurale, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 515/2002, unitatii administrativ-teritoriale pe al carei teritoriu administrativ se afla, prin autoritatile administratiei publice locale.
(la data 19-feb-2010 Art. 34, alin. (4) din capitolul II, sectiunea 3 modificat de Art. I, punctul 24. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
(5)Prevederile alin. (3) se aplica si lucrarilor de barare executate inainte de data intrarii in vigoare a prezentei legi. In acest caz, modul de intretinere a albiei minore in aval de lucrarea de barare se stabileste prin proiectul tehnic elaborat pentru reconfirmarea autorizatiei de gospodarire a apelor sau pentru eliberarea autorizatiilor necesare, potrivit legii.
(6)Lucrarile prevazute la alin. (1) si (3) se realizeaza sub indrumarea si asistenta tehnica a Regiei Autonome „Apele Romane”, la solicitarea detinatorilor.
(6)Lucrarile prevazute la alin. (1) si (3) se pot realiza cu asistenta tehnica a Administratiei Nationale «Apele Romane» la solicitarea detinatorilor.
(la data 30-aug-2004 Art. 34, alin. (6) din capitolul II, sectiunea 3 modificat de Art. I, punctul 39. din Legea 310/2004 )
CAPITOLUL III: Gospodarirea apelor
Sectiunea 1: Cunoasterea resurselor de apa
Art. 35
(1)Gospodarirea apelor se desfasoara si se bazeaza pe cunoasterea stiintifica, complexa, cantitativa si calitativa a resurselor de apa ale tarii, realizata printr-o activitate unitara si permanenta de supraveghere, observatii si masuratori asupra fenomenelor hidrometeorologice si resurselor de apa, inclusiv de prognozare a evolutiei naturale a acestora, ca si a evolutiei lor sub efectele antropice, precum si prin cercetari multidisciplinare.
(11)In vederea evaluarii coerente si cuprinzatoare a starii corpurilor de apa si a zonelor protejate, a stabilirii programelor de masuri si a eficientei acestora, pana la data de 22 decembrie 2006 se stabilesc programe pentru monitoringul starii apelor.
(12)Pentru apele de suprafata, programele de monitoring vor cuprinde:
a)volumul si nivelul sau valoarea debitului pana la limita relevanta pentru starea ecologica si chimica, precum si potentialul ecologic;
b)starea ecologica si chimica, precum si potentialul ecologic.
(12)Pentru apele de suprafata, programele de monitoring vor cuprinde:
a)monitorizarea volumului si nivelului sau a debitului pentru definirea starii ecologice si chimice, precum si a potentialului ecologic;
b)monitorizarea starii ecologice si chimice, precum si a potentialului ecologic.
(la data 19-feb-2010 Art. 35, alin. (1^2) din capitolul III, sectiunea 1 modificat de Art. I, punctul 25. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
(13)Pentru apele subterane, programele de monitoring vor cuprinde monitorizarea starii chimice si cantitative.
(14)Pentru zonele protejate, programele de monitoring vor cuprinde prevederile specifice stabilite la infiintarea acestora.
(14)Pentru zonele protejate, programele de monitoring vor cuprinde prevederile specifice legislatiei care a condus la stabilirea acestora.
(la data 19-feb-2010 Art. 35, alin. (1^4) din capitolul III, sectiunea 1 modificat de Art. I, punctul 25. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
(15)Programele de monitoring vor fi in concordanta cu prevederile anexei nr. 11.
(la data 30-aug-2004 Art. 35, alin. (1) din capitolul III, sectiunea 1 completat de Art. I, punctul 40. din Legea 310/2004 )
(2)Informatiile hidrometeorologice, hidrogeologice si cele de gospodarire a apelor se obtin prin unitati ale Regiei Autonome „Apele Romane”, de la alte unitati specializate autorizate si direct de la utilizatorii de apa. Toate acestea constituie Fondul national de date de gospodarire a apelor.
(3)Modul de organizare, pastrare si gestionare a Fondului national de date de gospodarire a apelor, se stabileste unitar de catre Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului. Intocmirea si tinerea la zi a acestui fond de date se asigura de Regia Autonoma „Apele Romane”.
(4)Unitatile specializate autorizate, ca si utilizatorii de apa care produc informatii ce pot constitui Fondul national de date de gospodarire a apelor sunt obligati sa le pastreze timp de 5 ani si sa le transmita lunar la Regia Autonoma „Apele Romane”, in baza unei proceduri stabilite de Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului.
(5)Fondul national de date de gospodarire a apelor, precum si evidenta apelor ce apartin domeniului public sunt incluse in Cadastrul apelor, cu exceptia apelor geotermale. Modul de organizare a Cadastrului apelor se stabileste de Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, iar tinerea la zi a acestuia se asigura de Regia Autonoma „Apele Romane”.
(5)Fondul national de date de gospodarire a apelor include si evidenta apelor ce apartin domeniului public din Cadastrul apelor. Modul de organizare a Fondului national de date hidrologice si de gospodarire a apelor si a Cadastrului apelor se stabileste de catre autoritatea publica centrala cu atributii in domeniul apelor, iar tinerea la zi a acestuia se asigura de Administratia Nationala «Apele Romane».
(la data 30-aug-2004 Art. 35, alin. (5) din capitolul III, sectiunea 1 modificat de Art. I, punctul 41. din Legea 310/2004 )
(la data 28-dec-2005 Art. 35, alin. (5) din capitolul III, sectiunea 1 a fost reglementat de Metodologie din 2005 )
(5)Fondul national de date de gospodarire a apelor include si evidenta apelor ce apartin domeniului public, parte a sistemului informational din domeniul gospodaririi apelor, denumit in continuare Cadastrul apelor. Modul de organizare a Fondului national de date hidrologice si de gospodarire a apelor si a Cadastrului apelor se stabileste de catre autoritatea publica centrala din domeniul apelor, iar actualizarea acestora se asigura de Administratia Nationala „Apele Romane”.
(la data 19-feb-2010 Art. 35, alin. (5) din capitolul III, sectiunea 1 modificat de Art. I, punctul 25. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
(51)Se mandateaza autoritatea publica centrala din domeniul apelor, prin Administratia Nationala „Apele Romane”, sa inscrie in cartea funciara dreptul de proprietate al statului asupra bunurilor din domeniul public al statului aflate in administrarea Administratiei Nationale „Apele Romane”, prevazute la art. 3.
(52)Costurile pentru intocmirea documentatiilor tehnice cadastrale, precum si a celor necesare pentru inscrierea dreptului de proprietate a statului in cartea funciara asupra bunurilor prevazute la alin. (51) se suporta din bugetul de stat, prin bugetul autoritatii publice centrale din domeniul apelor.
(la data 19-feb-2010 Art. 35, alin. (5) din capitolul III, sectiunea 1 completat de Art. I, punctul 26. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
(6)Persoanele fizice si juridice au acces la informatiile ce constituie Fondul national de date de gospodarire a apelor, in baza unei proceduri stabilite de Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului. Folosirea de catre acestea a informatiilor continute in Fondul national de date de gospodarire a apelor in scopuri comerciale este permisa numai contra cost, in conditiile legii.
(6)Autoritatile publice, persoanele fizice si juridice au acces la informatiile ce constituie Fondul national de date de gospodarire a apelor, in baza unei proceduri stabilite de autoritatea publica centrala din domeniul apelor. Folosirea de catre acestea a informatiilor continute in Fondul national de date de gospodarire a apelor in scopuri comerciale este permisa numai contra cost, in conditiile legii.
(la data 30-aug-2004 Art. 35, alin. (6) din capitolul III, sectiunea 1 modificat de Art. I, punctul 41. din Legea 310/2004 )
(6)Autoritatile publice, persoanele fizice si juridice au acces la informatiile ce constituie Fondul national de date hidrologice si de gospodarire a apelor, in baza unei proceduri stabilite de autoritatea publica centrala din domeniul apelor. Folosirea de catre acestea a informatiilor continute in Fondul national de date hidrologice si de gospodarire a apelor in scopuri comerciale este permisa numai contra cost. Administratia Nationala „Apele Romane” elaboreaza metodologia privind tarifarea folosirii informatiilor in scop comercial, care se aproba prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale din domeniul apelor.
(la data 19-feb-2010 Art. 35, alin. (6) din capitolul III, sectiunea 1 modificat de Art. I, punctul 25. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
(7)Detinatorii de informatii ce constituie Fondul national de date de gospodarire a apelor pot refuza, motivat, furnizarea de astfel de informatii, in cazul in care acestea afecteaza:
a)siguranta nationala;
b)desfasurarea unor actiuni in curs de urmarire penala sau de judecata;
c)confidentialitatea industriala si comerciala. Prin aceasta se intelege situatiile in care se dezvaluie si se folosesc secrete de comert, intr-o maniera contrara practicilor comerciale loiale.
Art. 36
(1)Unitatile si instalatiile autonome care furnizeaza informatii hidrologice, hidrogeologice si meteorologice specifice gospodaririi apelor, precum si informatii privind caracteristicile cantitative si calitative ale resurselor de apa formeaza reteaua nationala de observatii pentru gospodarirea apelor.
(2)Pentru asigurarea continuitatii si omogenitatii sirurilor de informatii, unitatile si instalatiile autonome ale retelei nationale de observatii nu pot fi dezafectate decat in situatii deosebite, de interes national. Dezafectarea se face cu aprobarea Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului si cu obligarea solicitantului de a asigura proiectarea, executia si punerea in functiune a unitatii sau a instalatiilor in noul amplasament, anterior inceperii operatiunilor de dezafectare.
(3)Lista specificatiilor tehnice si metodele standardizate pentru analiza si monitoringul starii apelor se aproba prin hotarare a Guvernului, la propunerea autoritatii publice centrale din domeniul apelor.
(la data 30-aug-2004 Art. 36 din capitolul III, sectiunea 1 completat de Art. I, punctul 42. din Legea 310/2004 )
Art. 37
(1)In scopul asigurarii unei calitati corespunzatoare a observatiilor si masuratorilor meteorologice specifice, in jurul platformelor meteorologice se instituie zone de protectie a caror latime este de 30 m. In aceste zone de protectie este interzisa executarea oricaror constructii sau instalatii supraterane.
(2)Amplasarea pe o distanta de pana la 500 m in jurul si in afara zonei de protectie prevazute la alin. (1) de constructii mai inalte decat o sesime din distanta dintre constructie si limita zonei de protectie, de retele de inalta tensiune sau de telecomunicatii, de obiective care emit in atmosfera fum sau pulberi, de sisteme de irigatii prin aspersiune, ca si plantarea de perdele forestiere se fac numai in baza avizului de amplasament eliberat de Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului.
(3)Zonele de protectie prevazute la alin. (1) si (2) sunt considerate, in planurile de urbanism si amenajarea teritoriului, zone supuse unor reglementari speciale.
(3)Zonele prevazute la alin. (1) si (2) sunt considerate, in planurile de urbanism si amenajarea teritoriului, zone supuse unor reglementari speciale.
(la data 30-aug-2004 Art. 37, alin. (3) din capitolul III, sectiunea 1 modificat de Art. I, punctul 43. din Legea 310/2004 )
(4)In scopul asigurarii unei calitati corespunzatoare a observatiilor si masuratorilor hidrometrice, se interzice efectuarea de lucrari in albii sau exploatarea nisipurilor si a pietrisurilor in zonele aval si amonte ale statiilor hidrometrice, pe o distanta de 5 ori latimea cursului de apa, masurata la debite medii.
(la data 30-aug-2004 Art. 37 din capitolul III, sectiunea 1 completat de Art. I, punctul 44. din Legea 310/2004 )
Art. 38
Pentru asigurarea folosirii rationale a apelor subterane, a apelor minerale si geotermale, a lacurilor si namolurilor terapeutice, precum si a agregatelor minerale din albii, cercetarea, evaluarea si omologarea rezervelor se vor face conform prevederilor aplicabile resurselor minerale utile.
Pentru asigurarea folosirii rationale a apelor subterane, a lacurilor si namolurilor terapeutice, precum si a agregatelor minerale din albii, cercetarea si evaluarea se vor face conform prevederilor legislatiei in vigoare.
(la data 30-aug-2004 Art. 38 din capitolul III, sectiunea 1 modificat de Art. I, punctul 45. din Legea 310/2004 )
Sectiunea 2: Protectia albiilor minore, a malurilor si a lucrarilor de gospodarire a apelor
Art. 39
Delimitarea albiilor minore se realizeaza de Regia Autonoma „Apele Romane” impreuna cu autoritatea de cadastru funciar si cu detinatorii terenurilor riverane.
Art. 40
(1)In scopul asigurarii protectiei albiilor, malurilor, constructiilor hidrotehnice si imbunatatirii regimului de curgere al apelor, se instituie zone de protectie pentru:(1) In scopul asigurarii protectiei albiilor, malurilor, constructiilor hidrotehnice si imbunatatirii regimului de curgere al apelor, se instituie zone de protectie pentru: (la data 19-feb-2010 Art. 40, alin. (1) din capitolul III, sectiunea 2 modificat de Art. I, punctul 27. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
a)albia minora a cursurilor de apa;
b)suprafata lacurilor naturale sau a baltilor acoperite de apa si de vegetatie acvatica, precum si tarmul marii;
b)suprafata lacurilor naturale sau a baltilor acoperite de apa si de vegetatie acvatica, precum si a plajei si falezei marii;
(la data 19-feb-2010 Art. 40, alin. (1), litera B. din capitolul III, sectiunea 2 modificat de Art. I, punctul 27. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
c)suprafata lacurilor de acumulare corespunzatoare cotei coronamentului barajului;
c)suprafata lacurilor de acumulare corespunzatoare cotei aferente debitului de verificare a acestora;
(la data 19-feb-2010 Art. 40, alin. (1), litera C. din capitolul III, sectiunea 2 modificat de Art. I, punctul 27. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
d)suprafetele ocupate de lucrari de amenajare sau de consolidare a albiilor minore, de canale si derivatii de debite la capacitatea maxima de transport a acestora, precum si de alte constructii hidrotehnice realizate pe ape;
e)lucrari de aparare impotriva inundatiilor;
f)constructii si instalatii hidrometrice, precum si instalatii de determinare automata a calitatii apelor.
(2)Latimea zonelor de protectie este stabilita conform anexei nr. 2, care face parte integranta din prezenta lege. Delimitarea zonelor de protectie se realizeaza de Regia Autonoma „Apele Romane” impreuna cu autoritatea de cadastru funciar si cu detinatorii terenurilor riverane. Dreptul de proprietate asupra lucrarilor mentionate la lit. d), e) si f) se extinde si asupra zonelor de protectie a acestora.
(3)Aplicarea, in functie de specificul local, a regimului restrictional de folosire a terenurilor din zonele de protectie, din zona dig-mal si din acumulari nepermanente se asigura de Regia Autonoma „Apele Romane”, cu consultarea detinatorilor cu orice titlu ai acestor terenuri si, dupa caz, a unitatilor de navigatie civila si in concordanta cu metodologia elaborata de Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului.
Art. 41
(1)Masurile si amenajarile pentru protectia albiilor minore ale cursurilor de apa, a plajei si tarmului Marii Negre, a lucrarilor ce se construiesc pe ape sau care au legatura cu apele se stabilesc prin prescriptii de reglementare si norme tehnice ce se elaboreaza de Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului.
(2)Debitele de servitute si cele salubre, obligatorii in albii, in raport cu specificul sectoarelor de rau respective, cu gradul de amenajare a bazinelor hidrografice, tinand seama de solicitarea resurselor de apa si cu asigurarea respectarii conditiilor impuse pentru protectia ecosistemelor acvatice, conform legii, se stabilesc, pe etape, de catre Regia Autonoma „Apele Romane”.
Art. 42
(1)In situatia in care un curs de apa isi formeaza o albie noua, parasind in mod natural pe cea veche, riveranii sau utilizatorii de apa pot sa solicite, prin derogare de la prevederile art. 496 din Codul civil, in termen de un an, aprobarea Regiei Autonome „Apele Romane” pentru readucerea apei in vechea albie, pe cheltuiala acestora. Litigiile se solutioneaza de instantele judecatoresti.
(2)Daca, in termen de un an de la sfarsitul anului in care apa a parasit albia, nu se formuleaza o cerere conform alin. (1), albia veche ramane in proprietatea riveranilor, iar albia noua se considera albie naturala si se inregistreaza in Cadastrul apelor, fiind preluata in administrare de Regia Autonoma „Apele Romane”.
(2)Daca, in termen de un an de la sfarsitul anului in care apa a parasit albia, nu se formuleaza o cerere conform alin. (1), albia veche ramane in proprietatea riveranilor, iar albia noua se considera albie naturala, se introduce in domeniul public al statului, se inregistreaza in Cadastrul apelor si se da in administrarea Administratiei Nationale „Apele Romane”.
(la data 19-feb-2010 Art. 42, alin. (2) din capitolul III, sectiunea 2 modificat de Art. I, punctul 28. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
(3)Pentru interese publice, readucerea apei in albia veche se realizeaza la propunerea Regiei Autonome „Apele Romane”, cu consultarea riveranilor, cu avizul comitetului de bazin si cu aprobarea Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, cheltuielile suportandu-se de la bugetul de stat.
Sectiunea 3: Amenajarea bazinelor hidrograficeSECTIUNEA 3: Planificarea in domeniul managementului si amenajarii apelor (la data 30-aug-2004 capitolul III, sectiunea 3 modificat de Art. I, punctul 46. din Legea 310/2004 )
Art. 43
(1)In vederea stabilirii orientarilor fundamentale privind gospodarirea durabila, unitara, echilibrata si complexa a resurselor de apa, se elaboreaza scheme-cadru de amenajare si gospodarire a apelor, pe bazine sau pe grupe de bazine hidrografice, denumite in continuare scheme-cadru. In corelare cu prevederile acestora, se elaboreaza programe de dezvoltare a lucrarilor, instalatiilor si amenajarilor de gospodarire a apelor, care trebuie realizate pentru atingerea obiectivelor privind asigurarea cantitativa si calitativa a apelor, apararea impotriva actiunilor distructive ale apelor, precum si valorificarea potentialului apelor, in raport cu cerintele dezvoltarii durabile a societatii si in acord cu strategia si politicile de mediu.
(1)In vederea stabilirii orientarilor fundamentale privind gospodarirea durabila, unitara, echilibrata si complexa a resurselor de apa si a ecosistemelor acvatice, precum si pentru protejarea zonelor umede se elaboreaza scheme directoare pe bazine sau grupe de bazine hidrografice, pana cel tarziu la data de 22 decembrie 2009.
(la data 30-aug-2004 Art. 43, alin. (1) din capitolul III, sectiunea 3 modificat de Art. I, punctul 47. din Legea 310/2004 )
(1)In vederea stabilirii orientarilor fundamentale privind gospodarirea durabila, unitara, echilibrata si complexa a resurselor de apa si a ecosistemelor acvatice, precum si pentru protejarea zonelor umede se elaboreaza scheme directoare pe bazine sau grupe de bazine hidrografice. Schema directoare este instrumentul principal de planificare, dezvoltare si gospodarire a apelor la nivelul districtului de bazin hidrografic si este alcatuita din planul de amenajare a bazinului hidrografic – componenta de gospodarire cantitativa si planul de management al bazinului hidrografic – componenta de gospodarire calitativa, conform Ordinului ministrului mediului si gospodaririi apelor nr. 1.258/2006 privind aprobarea Metodologiei si a Instructiunilor tehnice pentru elaborarea schemelor directoare. Planurile de management al districtelor hidrografice se elaboreaza si se adopta in conformitate cu termenele stabilite in Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politica comunitara in domeniul apei.
(la data 19-feb-2010 Art. 43, alin. (1) din capitolul III, sectiunea 3 modificat de Art. I, punctul 29. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
(11)Schemele directoare fixeaza intr-o maniera generala si armonioasa obiectivele de calitate si cantitate a apelor, urmarind sa se asigure:
a)o stare buna a apelor de suprafata sau, pentru corpurile de apa artificiale sau puternic modificate, un bun potential ecologic si o stare chimica buna a apelor de suprafata;
b)o stare chimica buna si un echilibru intre cantitatea prelevata si reincarcarea apelor pentru toate resursele de apa subterana;
c)realizarea obiectivelor special definite pentru zonele protejate, cu scopul de a reduce tratamentul necesar pentru productia de apa destinata consumului uman.
d)protectia si apararea impotriva actiunii distructive a apelor.
(la data 12-iun-2006 Art. 43, alin. (1^1) din capitolul III, sectiunea 3 completat de Art. I, punctul 9. din Legea 112/2006 )
(11)Schemele directoare fixeaza intr-o maniera integrata obiectivele de mediu pentru corpurile de apa de suprafata si subterane, urmarind sa se asigure:
a)o stare buna a apelor de suprafata sau, pentru corpurile de apa artificiale sau puternic modificate, un bun potential ecologic si o stare chimica buna a apelor de suprafata;
b)o stare chimica buna si un echilibru intre cantitatea prelevata si reincarcarea apelor pentru toate resursele de apa subterana;
c)realizarea obiectivelor special definite pentru zonele protejate, cu scopul de a reduce tratamentul necesar pentru productia de apa destinata consumului uman, cu respectarea cerintelor prevazute in Legea nr. 458/2002, cu modificarile si completarile ulterioare;
d)protectia si apararea impotriva actiunii distructive a apelor.
(la data 19-feb-2010 Art. 43, alin. (1^1) din capitolul III, sectiunea 3 modificat de Art. I, punctul 29. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
(12)Obiective mai putin stricte decat cele stabilite la alin. (11) pot fi fixate prin schema directoare atunci cand realizarea acestor obiective este imposibila sau costul lor raportat la beneficiile asteptate este disproportionat. Aceste obiective mai putin stricte sunt mentionate si motivate in schema directoare, in conformitate cu prevederile art. 24.
(13)Respectarea obiectivelor mentionate la alin. (11) trebuie sa fie asigurata pana cel tarziu la data de 22 decembrie 2015. Daca obiectivele mentionate la alin. (11) nu pot fi realizate in aceasta perioada, schema directoare poate prevedea perioade mai lungi ale caror motive sunt indicate in schema directoare, in conformitate cu prevederile art. 23.
(14)Schemele-cadru de gospodarirea apelor existente la data publicarii prezentei legi constituie baza schemelor directoare si isi vor pastra valabilitatea pana cel tarziu la data de 22 decembrie 2009. In vederea elaborarii schemelor directoare se vor efectua o analiza a caracteristicilor bazinelor hidrografice si a impactului activitatilor umane asupra starii apelor de suprafata si subterane, precum si analiza economica a utilizarii apei, pana la data de 22 decembrie 2004.
(14)Schemele-cadru de gospodarire a apelor existente la data intrarii in vigoare a prezentei legi constituie baza schemelor directoare si isi vor pastra valabilitatea pana la intrarea in vigoare a planurilor de management. In vederea elaborarii schemelor directoare se efectueaza o analiza a caracteristicilor bazinelor hidrografice si a impactului activitatilor umane asupra starii corpurilor de apa de suprafata si subterane, precum si analiza economica a utilizarii apei, in conformitate cu anexele nr. 12 si 4.
(la data 19-feb-2010 Art. 43, alin. (1^4) din capitolul III, sectiunea 3 modificat de Art. I, punctul 29. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
(15)Dupa aprobarea primelor scheme directoare, in conformitate cu prevederile prezentei legi, acestea vor fi actualizate la fiecare 6 ani. Daca sunt necesare, analizele caracteristicilor bazinelor hidrografice, impacturilor activitatilor asupra starii apei si analiza economica a utilizatorilor de apa sunt actualizate cu cel putin 3 ani inainte de fiecare actualizare a schemelor directoare.
(15)Dupa aprobarea primelor scheme directoare, in conformitate cu prevederile prezentei legi, acestea se actualizeaza la fiecare 6 ani. Analizele caracteristicilor districtelor de bazine hidrografice, impactului activitatilor umane asupra starii corpurilor de apa si analiza economica a utilizatorilor de apa sunt revizuite si, daca este cazul, sunt actualizate cu cel putin 3 ani inainte de fiecare actualizare a schemelor directoare.
(la data 19-feb-2010 Art. 43, alin. (1^5) din capitolul III, sectiunea 3 modificat de Art. I, punctul 29. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
(16)Comitetul de bazin implica in elaborarea si actualizarea schemei directoare reprezentantii autoritatilor publice centrale, consiliilor judetene si consiliilor locale care au obligatia de a comunica toate informatiile utile aflate in competenta lor.
(16)Comitetul de bazin implica in elaborarea si actualizarea schemei directoare reprezentantii autoritatilor publice centrale, consiliilor judetene si consiliilor locale, unitatilor industriale si din agricultura, institutelor de cercetare, care au obligatia de a comunica toate informatiile utile aflate in competenta lor. Participarea activa a publicului la luarea deciziilor in domeniul gospodaririi apelor este asigurata potrivit prevederilor Ordinului ministrului mediului si gospodaririi apelor nr. 1.044/2005 pentru aprobarea Procedurii privind consultarea utilizatorilor de apa, riveranilor si publicului la luarea deciziilor in domeniul gospodaririi apelor.
(la data 19-feb-2010 Art. 43, alin. (1^6) din capitolul III, sectiunea 3 modificat de Art. I, punctul 29. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
(17)Prin intermediul adresei de Internet proprii, Comitetul de bazin va pune la dispozitia publicului pe parcursul unei perioade de cel putin 6 luni:
a)un calendar si un program de lucru, incluzand procedura de consultare, cu cel putin 3 ani inainte de data prevazuta pentru aprobare a schemei directoare actualizate;
b)o sinteza a problemelor care exista in bazin in domeniul gospodaririi apelor, cu cel putin 2 ani inainte de data prevazuta pentru aprobarea schemei directoare actualizate;
c)proiectul schemei directoare cu cel putin un an inainte de data prevazuta pentru aprobarea schemei directoare actualizate.
(17)Prin intermediul paginii de internet proprii, administratiile bazinale de apa din subordinea Administratiei Nationale „Apele Romane” si Comitetul de bazin pun la dispozitia publicului, pe parcursul unei perioade de cel putin 6 luni:
a)un calendar si un program de lucru, incluzand procedura de consultare, cu cel putin 3 ani inainte de data prevazuta pentru aprobarea schemei directoare actualizate;
b)o sinteza a problemelor care exista in bazin in domeniul gospodaririi apelor, cu cel putin 2 ani inainte de data prevazuta pentru aprobarea schemei directoare actualizate;
c)proiectul schemei directoare, cu cel putin un an inainte de data prevazuta pentru aprobarea schemei directoare actualizate.
(la data 19-feb-2010 Art. 43, alin. (1^7) din capitolul III, sectiunea 3 modificat de Art. I, punctul 29. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
d)la cerere, documentele de referinta si informatiile utilizate la elaborarea proiectului schemelor directoare.
(la data 19-feb-2010 Art. 43, alin. (1^7), litera C. din capitolul III, sectiunea 3 completat de Art. I, punctul 30. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
(18)In corelare cu prevederile schemelor directoare se elaboreaza programe de masuri care trebuie realizate pentru atingerea obiectivelor privind asigurarea protectiei cantitative si calitative a apelor, apararea impotriva actiunilor distructive ale apelor, precum si valorificarea potentialului apelor, in raport cu cerintele dezvoltarii durabile a societatii si in acord cu strategia si politicile de mediu incluzand dezvoltarea lucrarilor, instalatiilor si amenajarilor de gospodarire a apelor.
(18)In corelare cu prevederile schemelor directoare se elaboreaza programe de masuri care sa tina seama de rezultatele analizelor prevazute la alin. (14) si (15), realizate pentru atingerea obiectivelor prevazute la art. 21 privind asigurarea protectiei cantitative si calitative a apelor, apararea impotriva actiunilor distructive ale apelor, precum si valorificarea potentialului apelor, in raport cu cerintele dezvoltarii durabile a societatii si in acord cu strategia si politicile de mediu incluzand dezvoltarea lucrarilor, instalatiilor si amenajarilor de gospodarire a apelor.
(la data 19-feb-2010 Art. 43, alin. (1^8) din capitolul III, sectiunea 3 modificat de Art. I, punctul 29. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
(19)Programele de masuri se stabilesc cel tarziu pana la data de 22 decembrie 2009 si vor fi operationale cel tarziu la data de 22 decembrie 2012. Programele de masuri se revizuiesc si, daca este necesar, se reactualizeaza pana cel tarziu la data de 22 decembrie 2015 si apoi la fiecare 6 ani.
(la data 30-aug-2004 Art. 43, alin. (1) din capitolul III, sectiunea 3 completat de Art. I, punctul 48. din Legea 310/2004 )
(19)Programele de masuri se stabilesc pana la termenul stabilit in conformitate cu prevederile Directivei 2000/60/CE a Parlamentului European si a Consiliului si vor fi operationale cel tarziu la data de 22 decembrie 2012. Programele de masuri se revizuiesc si, daca este necesar, se reactualizeaza pana cel tarziu la data de 22 decembrie 2015 si apoi la fiecare 6 ani. Toate masurile noi sau revizuite elaborate in cadrul unui program actualizat devin operationale in termen de cel mult 3 ani de la data adoptarii lor.
(la data 19-feb-2010 Art. 43, alin. (1^9) din capitolul III, sectiunea 3 modificat de Art. I, punctul 29. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
(110)Strategia nationala de management al riscului la inundatii, precum si programele de masuri ce decurg din acestea se stabilesc in termen de 90 de zile de la data publicarii prezentei legi, in corelare cu prevederile schemelor-cadru de gospodarire a apelor existente la data publicarii prezentei legi, care isi pastreaza valabilitatea pana la data de 22 decembrie 2009, si se aproba prin hotarare a Guvernului.
(la data 12-iun-2006 Art. 43, alin. (1^9) din capitolul III, sectiunea 3 completat de Art. I, punctul 10. din Legea 112/2006 )
(2)Schemele-cadru si programele de dezvoltare prevazute la alin. (1) se elaboreaza, se actualizeaza si se avizeaza, in baza procedurii stabilite de Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, se aproba prin hotarare a Guvernului si se integreaza in planurile de amenajare a teritoriului.
(2)Schemele directoare si programele de masuri prevazute la alin. (18) se elaboreaza si se actualizeaza de catre Administratia Nationala «Apele Romane», se avizeaza de catre Comitetul de bazin, la propunerea autoritatii publice centrale din domeniul apelor, si se aproba prin hotarare a Guvernului. Continutul minim al schemelor directoare si al programelor de masuri este prevazut in anexa nr. 3.
(la data 30-aug-2004 Art. 43, alin. (2) din capitolul III, sectiunea 3 modificat de Art. I, punctul 49. din Legea 310/2004 )
(2)Componentele schemelor directoare si programele de masuri prevazute la alin. (18) se elaboreaza si se actualizeaza de catre Administratia Nationala „Apele Romane”, se avizeaza de catre Comitetul de bazin, la propunerea autoritatii publice centrale din domeniul apelor, si se aproba prin hotarare a Guvernului. Continutul minim al schemelor directoare si al programelor de masuri este prevazut in anexa nr. 3.
(la data 19-feb-2010 Art. 43, alin. (2) din capitolul III, sectiunea 3 modificat de Art. I, punctul 29. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
(3)Toate activitatile social-economice, inclusiv amenajarea bazinelor hidrografice, protectia mediului si amenajarea teritoriului se coreleaza cu prevederile schemelor-cadru.
(3)Toate activitatile social-economice, inclusiv amenajarea bazinelor hidrografice, protectia mediului si amenajarea teritoriului se coreleaza cu prevederile schemelor directoare.
(la data 30-aug-2004 Art. 43, alin. (3) din capitolul III, sectiunea 3 modificat de Art. I, punctul 49. din Legea 310/2004 )
(4)In vederea implementarii masurilor de baza prevazute in anexa nr. 3, trebuie luate masuri corespunzatoare pentru a nu conduce la cresterea poluarii apelor marine. Aplicarea masurilor de baza prevazute in anexa nr. 3 nu poate duce, in mod direct sau indirect, la cresterea poluarii apelor de suprafata. Aceasta cerinta nu se aplica in cazul in care ar conduce la cresterea poluarii mediului in ansamblu.
(5)In situatia in care datele de monitoring sau alte date arata ca obiectivele de protectie a apelor si mediului acvatic, prevazute la art. 21 pentru corpurile de apa, nu pot fi atinse, autoritatea publica centrala din domeniul apelor trebuie sa se asigure ca:
a)sunt investigate cauzele neindeplinirii obiectivelor prevazute;
b)avizele si autorizatiile de gospodarire a apelor sunt examinate si, daca este necesar, revizuite;
c)programele de monitoring sunt revizuite si modificate, dupa caz;
d)sunt stabilite masurile suplimentare care pot fi necesare pentru atingerea obiectivelor de protectie a apelor si a ecosistemelor acvatice, precum si limite mai stricte, daca este cazul, urmand procedurile cuprinse in anexa nr. 11.
(6)In situatia in care obiectivele de protectie a apelor si a ecosistemelor acvatice prevazute la art. 21 nu pot fi indeplinite ca urmare a unor circumstante cu cauze naturale de forta majora, care apar in mod exceptional sau care nu pot fi prevazute, cum ar fi inundatiile extreme sau seceta prelungita, nu este necesara luarea de masuri suplimentare, aplicandu-se prevederile art. 25.
(la data 12-iun-2006 Art. 43 din capitolul III, sectiunea 3 completat de Art. I, punctul 11. din Legea 112/2006 )
Art. 44
Informatiile necesare pentru elaborarea schemelor-cadru si a programelor de dezvoltare, inclusiv cele necesare pentru stabilirea cerintelor de apa, de valorificare a potentialului hidroenergetic si de aparare impotriva inundatiilor pe ansamblul teritoriului national, pe etape de dezvoltare, vor fi puse obligatoriu la dispozitia Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului si Regiei Autonome „Apele Romane” de catre ministere, regii autonome, consilii judetene si consilii locale, de catre principalii utilizatori de apa, precum si de organizatiile neguvernamentale interesate in amenajarea bazinelor hidrografice. Aceste informatii vor fi puse si la dispozitia comitetelor de bazin.
Informatiile necesare pentru elaborarea schemelor directoare si a programelor de masuri, inclusiv cele pentru stabilirea cerintelor de apa, de valorificare a potentialului apelor si de aparare impotriva inundatiilor pe ansamblul teritoriului national, pe etape de dezvoltare, se pun la dispozitia autoritatii publice centrale din domeniul apelor si Administratiei Nationale «Apele Romane» de catre autoritatile publice centrale si locale, de principalii utilizatori de apa, precum si de organizatiile neguvernamentale interesate in amenajarea bazinelor hidrografice. Aceste informatii vor fi puse si la dispozitia comitetelor de bazin.
(la data 30-aug-2004 Art. 44 din capitolul III, sectiunea 3 modificat de Art. I, punctul 50. din Legea 310/2004 )
Art. 441
(1)Autoritatea publica centrala din domeniul apelor transmite Comisiei Europene si celorlalte state membre interesate atat copii ale planurilor de management cuprinse in schemele directoare prevazute la art. 43 alin. (1), cat si copii ale partii nationale a planului de management al bazinului hidrografic international al fluviului Dunarea, elaborata conform prevederilor art. 6 alin. (3), precum si ale tuturor actualizarilor ulterioare ale acestora, in termen de 3 luni de la publicarea lor in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
(2)Autoritatea publica centrala din domeniul apelor prezinta Comisiei Europene rapoarte de sinteza privind analizele efectuate potrivit prevederilor art. 43 alin. (14) si programele de monitoring prevazute la art. 35, realizate in scopul primului plan de management al bazinului hidrografic, in termen de 3 luni de la data finalizarii acestora.
(3)In termen de 3 ani de la data publicarii fiecarui plan de management cuprins in schemele directoare sau a fiecarei versiuni actualizate in temeiul art. 43 alin. (15), autoritatea publica centrala din domeniul apelor prezinta Comisiei Europene un raport interimar care descrie progresele inregistrate in punerea in aplicare a programului de masuri prevazut la art. 43 alin. (18).
Art. 442
(1)Autoritatea publica centrala din domeniul apelor furnizeaza Comisiei Europene o lista a autoritatilor competente pe plan national in domeniul gospodaririi apelor si a autoritatilor competente din cadrul tuturor organismelor internationale in domeniul apelor, la care Romania este parte, in termen de 6 luni de la data aderarii.
(2)Pentru fiecare autoritate competenta in cadrul fiecarui district de bazin hidrografic de pe teritoriul national si al portiunii de district de bazin hidrografic international al fluviului Dunarea care este cuprinsa pe teritoriul Romaniei, autoritatea publica centrala din domeniul apelor furnizeaza Comisiei Europene urmatoarele informatii:
a)denumirea si adresa autoritatii competente – denumirea si adresele oficiale ale autoritatilor din domeniul apelor in cadrul fiecarui district de bazin hidrografic de pe teritoriul national;
b)intinderea geografica a districtului de bazin hidrografic – numele principalelor rauri in cadrul districtului de bazin hidrografic, insotita de o descriere precisa a limitelor districtului de bazin hidrografic; pe cat posibil, aceste informatii vor fi disponibile in format GIS (Sistem informatic geografic) si/sau in format GISCO (Sistem informatic geografic al Comisiei Europene);
c)statutul legal al autoritatii competente – o descriere a statutului legal al autoritatii competente si, acolo unde este relevant, un rezumat sau o copie a acestui statut sau act de infiintare ori echivalentul legal al acestui document;
d)responsabilitati – o descriere a responsabilitatilor legale si administrative ale fiecarei autoritati competente si a rolului sau in cadrul fiecarui district de bazin hidrografic;
e)apartenenta – acolo unde autoritatea competenta actioneaza ca unitate coordonatoare a altor autoritati competente, se furnizeaza o lista a acestora, insotita de un rezumat al relatiilor institutionale stabilite in vederea asigurarii coordonarii;
f)relatiile internationale – in cazul districtului de bazin hidrografic al fluviului Dunarea, care acopera mai mult decat teritoriul national si include teritorii ale statelor care nu sunt membre ale Uniunii Europene, se furnizeaza o lista a relatiilor institutionale stabilite in vederea asigurarii coordonarii.
f)relatiile internationale – in cazul districtului de bazin hidrografic international al fluviului Dunarea, care acopera mai mult decat teritoriul national si include teritorii ale statelor care nu sunt membre ale Uniunii Europene, se furnizeaza o lista a relatiilor institutionale stabilite in vederea asigurarii coordonarii.
(la data 19-feb-2010 Art. 44^2, alin. (2), litera F. din capitolul III, sectiunea 3 modificat de Art. I, punctul 31. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
(3)Autoritatea publica centrala din domeniul apelor informeaza Comisia Europeana asupra oricarei schimbari intervenite in informatiile furnizate potrivit prevederilor alin. (1) si (2), in termen de 3 luni de la efectuarea schimbarii.
Art. 443
La identificarea unei probleme de gospodarire a apelor care nu poate fi rezolvata la nivel national, autoritatea publica centrala din domeniul apelor poate raporta Comisiei Europene si oricarui alt stat membru interesat asupra acestei probleme si poate face recomandari pentru rezolvarea sa.
(la data 02-mar-2007 Art. 44 din capitolul III, sectiunea 3 completat de Art. II, punctul 1. din Ordonanta urgenta 12/2007 )
Art. 45
(1)Pentru bazine hidrografice mici se intocmesc scheme locale de amenajare si de gospodarire a apelor, denumite in continuare scheme locale, care se incadreaza in schemele-cadru. Schemele locale stabilesc obiectivele generale de punere in valoare si de protejare cantitativa si calitativa a resurselor de apa, a ecosistemelor acvatice si a zonelor umede, precum si obiectivele generale privind utilizarea durabila si protectia tuturor categoriilor de resurse de apa din teritoriul respectiv.
(1)Pentru bazine hidrografice mici sau parti de bazine hidrografice se intocmesc scheme locale de amenajare si de gospodarire a apelor, denumite in continuare scheme locale, care se incadreaza in schemele directoare. Schemele locale stabilesc obiectivele generale de punere in valoare si de protejare cantitativa si calitativa a resurselor de apa, a ecosistemelor acvatice si a zonelor umede, precum si obiectivele generale privind utilizarea durabila si protectia tuturor categoriilor de resurse de apa din teritoriul respectiv.
(la data 30-aug-2004 Art. 45, alin. (1) din capitolul III, sectiunea 3 modificat de Art. I, punctul 51. din Legea 310/2004 )
(1)Pentru bazine hidrografice mici sau parti de bazine hidrografice se intocmesc scheme locale de amenajare si de gospodarire a apelor, denumite in continuare scheme locale, care se incadreaza in planurile de amenajare – componenta de gospodarire cantitativa din cadrul schemelor directoare. Schemele locale stabilesc obiectivele generale de punere in valoare si de protejare cantitativa si calitativa a resurselor de apa, a ecosistemelor acvatice si a zonelor umede, precum si obiectivele generale privind utilizarea durabila si protectia tuturor categoriilor de resurse de apa din teritoriul respectiv.
(la data 19-feb-2010 Art. 45, alin. (1) din capitolul III, sectiunea 3 modificat de Art. I, punctul 32. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
(2)Schema locala inventariaza diferitii utilizatori care folosesc resursele de apa existente, stabilind starea resurselor de apa si a ecosistemelor acvatice. Aceasta tine seama de strategiile si de programele statului, ale colectivitatilor locale, ale institutiilor publice, ale altor persoane fizice si persoane juridice, cu incidenta asupra calitatii, repartitiei si folosirii resurselor de apa. De asemenea, stabileste prioritatile pentru atingerea obiectivelor mentionate la alin. (1), tinand seama de protectia mediului acvatic natural, de necesitatea punerii in valoare a resurselor de apa, de evolutia previzibila a localitatilor rurale si urbane si de echilibrul ce trebuie asigurat intre diferitii utilizatori de apa.
(3)Prin schema locala se evalueaza mijloacele economice si financiare necesare pentru realizarea lucrarilor, instalatiilor si amenajarilor prevazute. Aceasta trebuie sa fie compatibila cu orientarile fixate in schema-cadru.
(3)Prin schema locala se evalueaza mijloacele economice si financiare necesare pentru realizarea lucrarilor, instalatiilor si amenajarilor prevazute. Aceasta trebuie sa fie compatibila cu orientarile fixate in schema directoare.
(la data 30-aug-2004 Art. 45, alin. (3) din capitolul III, sectiunea 3 modificat de Art. I, punctul 51. din Legea 310/2004 )
Art. 46
(1)Programele si deciziile administrative, care au legatura cu apele, trebuie sa fie in concordanta cu prevederile schemelor-cadru aprobate.
(2)La elaborarea documentatiilor tehnice pentru lucrarile prevazute la art. 48 se va tine seama de prevederile schemelor-cadru, respectiv ale schemelor locale.
(1)Programele si deciziile administrative care au legatura cu apele trebuie sa fie in concordanta cu prevederile schemelor directoare aprobate.
(2)La elaborarea documentatiilor tehnice pentru lucrarile prevazute la art. 48 se va tine seama de prevederile schemelor directoare, respectiv schemelor locale.
(la data 30-aug-2004 Art. 46 din capitolul III, sectiunea 3 modificat de Art. I, punctul 52. din Legea 310/2004 )
Art. 47
(1)La nivelul fiecarei filiale bazinale a Regiei Autonome „Apele Romane” se organizeaza un comitet de bazin.
(1)La nivelul fiecarei directii de apa a Administratiei Nationale «Apele Romane» se organizeaza un Comitet de bazin.
(la data 30-aug-2004 Art. 47, alin. (1) din capitolul III, sectiunea 3 modificat de Art. I, punctul 53. din Legea 310/2004 )
(2)Comitetul de bazin este format din 15 membri, dupa cum urmeaza:(2) Comitetul de bazin este format din maximum 21 de membri, dupa cum urmeaza: (la data 19-feb-2010 Art. 47, alin. (2) din capitolul III, sectiunea 3 modificat de Art. I, punctul 33. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
a)doi reprezentanti ai Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, dintre care unul selectat din cadrul agentiilor de protectie a mediului din bazinul hidrografic respectiv;
a)2 reprezentanti ai autoritatilor publice centrale din domeniul apelor si protectiei mediului, dintre care unul este numit din cadrul agentiilor de protectia mediului din bazinul hidrografic respectiv;
(la data 30-aug-2004 Art. 47, alin. (2), litera A. din capitolul III, sectiunea 3 modificat de Art. I, punctul 54. din Legea 310/2004 )
a)2 reprezentanti ai autoritatii publice centrale din domeniul apelor si protectiei mediului, dintre care unul este numit din cadrul agentiilor de protectia mediului din districtul bazinului hidrografic respectiv;
(la data 19-feb-2010 Art. 47, alin. (2), litera A. din capitolul III, sectiunea 3 modificat de Art. I, punctul 33. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
b)un reprezentant al Ministerului Sanatatii, selectat de acesta din cadrul inspectoratelor judetene de politie sanitara si medicina preventiva din bazinul hidrografic respectiv;
b)un reprezentant al autoritatii publice centrale din domeniul sanatatii, numit de aceasta din cadrul directiilor de sanatate publica ale judetelor din bazinul hidrografic respectiv;
(la data 30-aug-2004 Art. 47, alin. (2), litera B. din capitolul III, sectiunea 3 modificat de Art. I, punctul 54. din Legea 310/2004 )
b)un reprezentant al directiilor de sanatate publica ale judetelor din districtul bazinului hidrografic respectiv, numit de catre Institutul National de Sanatate Publica;
(la data 19-feb-2010 Art. 47, alin. (2), litera B. din capitolul III, sectiunea 3 modificat de Art. I, punctul 33. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
c)doi primari de municipii si un primar de oras sau comuna, alesi de primarii localitatilor din bazinul hidrografic respectiv;
c)2 primari de municipii si un primar de oras sau comuna, alesi de primarii localitatilor din districtul bazinului hidrografic respectiv;
(la data 19-feb-2010 Art. 47, alin. (2), litera C. din capitolul III, sectiunea 3 modificat de Art. I, punctul 33. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
d)un reprezentant ales de organizatiile neguvernamentale cu sediul in bazinul hidrografic respectiv;
d)un reprezentant desemnat de organizatiile neguvernamentale cu sediul in districtul bazinului hidrografic respectiv;
(la data 19-feb-2010 Art. 47, alin. (2), litera D. din capitolul III, sectiunea 3 modificat de Art. I, punctul 33. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
e)un prefect din bazinul hidrografic respectiv, nominalizat de Departamentul pentru Administratie Publica Locala;
e)un prefect din bazinul hidrografic respectiv, numit de autoritatea publica centrala pentru administratia publica;
(la data 30-aug-2004 Art. 47, alin. (2), litera E. din capitolul III, sectiunea 3 modificat de Art. I, punctul 54. din Legea 310/2004 )
e)un prefect din districtul bazinului hidrografic respectiv, numit de autoritatea publica centrala din domeniul administratiei si internelor;
(la data 19-feb-2010 Art. 47, alin. (2), litera E. din capitolul III, sectiunea 3 modificat de Art. I, punctul 33. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
f)un presedinte de consiliu judetean, ales de presedintii consiliilor judetene din bazinul hidrografic respectiv;
f)presedintii consiliilor judetene din districtul bazinului hidrografic respectiv;
(la data 19-feb-2010 Art. 47, alin. (2), litera F. din capitolul III, sectiunea 3 modificat de Art. I, punctul 33. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
g)trei reprezentanti ai utilizatorilor de apa din bazinul hidrografic respectiv;
g)3 reprezentanti ai utilizatorilor de apa din districtul bazinului hidrografic respectiv.
(la data 19-feb-2010 Art. 47, alin. (2), litera G. din capitolul III, sectiunea 3 modificat de Art. I, punctul 33. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
h)doi reprezentanti ai Regiei Autonome „Apele Romane”;
i)un reprezentant al Oficiului pentru Protectia Consumatorilor.
i)un reprezentant al Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor.
(la data 30-aug-2004 Art. 47, alin. (2), litera I. din capitolul III, sectiunea 3 modificat de Art. I, punctul 54. din Legea 310/2004 )
(3)Reprezentantii administratiei publice locale alesi in comitetul de bazin vor functiona in cadrul acestuia numai pe durata exercitarii mandatului functiei pe care o reprezinta.
(4)Prefectul, presedintele consiliului judetean si primarii alesi vor proveni din unitati administrativ teritoriale diferite.
(4)Prefectul si primarii alesi vor proveni din unitati administrativ-teritoriale diferite.
(la data 19-feb-2010 Art. 47, alin. (4) din capitolul III, sectiunea 3 modificat de Art. I, punctul 34. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
(5)Reprezentantii utilizatorilor de apa se propun si se aleg de comitetul de bazin, in functie de cerinta de apa si de impactul apelor uzate evacuate asupra resurselor de apa.
(6)Membrii comitetului de bazin pot fi schimbati de cei care i-au selectat sau ales.
(6)Membrii Comitetului de bazin pot fi schimbati de cei care i-au numit sau ales.
(la data 30-aug-2004 Art. 47, alin. (6) din capitolul III, sectiunea 3 modificat de Art. I, punctul 55. din Legea 310/2004 )
(7)Comitetul de bazin colaboreaza cu Regia Autonoma „Apele Romane” la aplicarea strategiei si politicii nationale de gospodarire a apelor, in care scop trebuie:
a)sa avizeze schemele-cadru, precum si programele de dezvoltare a lucrarilor, instalatiilor si amenajarilor de gospodarire a apelor;
a)sa avizeze schemele directoare, precum si programele de masuri pentru atingerea obiectivelor din schemele directoare si realizarea lucrarilor, instalatiilor si amenajarilor de gospodarirea apelor;
(la data 30-aug-2004 Art. 47, alin. (7), litera A. din capitolul III, sectiunea 3 modificat de Art. I, punctul 56. din Legea 310/2004 )
a)sa avizeze schemele directoare, inclusiv programele de masuri pentru atingerea obiectivelor din schemele directoare si realizarea lucrarilor, instalatiilor si amenajarilor de gospodarire a apelor;
(la data 19-feb-2010 Art. 47, alin. (7), litera A. din capitolul III, sectiunea 3 modificat de Art. I, punctul 35. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
b)sa avizeze planurile de prevenire a poluarilor accidentale si de inlaturare a efectelor lor, elaborate in functie de conditiile bazinului hidrografic respectiv;
b)sa avizeze planurile de prevenire a poluarilor accidentale si de inlaturare a efectelor lor, elaborate in functie de conditiile districtului bazinului hidrografic respectiv;
(la data 19-feb-2010 Art. 47, alin. (7), litera B. din capitolul III, sectiunea 3 modificat de Art. I, punctul 35. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
c)sa aprobe schemele locale, stabilind prioritatile tehnice si financiare si sa le integreze in schemele-cadru;
c)sa aprobe schemele locale, stabilind prioritatile tehnice si financiare, si sa le integreze in schemele directoare;
(la data 30-aug-2004 Art. 47, alin. (7), litera C. din capitolul III, sectiunea 3 modificat de Art. I, punctul 56. din Legea 310/2004 )
d)sa aprobe planul de gospodarire integrata a calitatii si cantitatii apei din bazinul hidrografic respectiv;
(la data 30-aug-2004 Art. 47, alin. (7), litera D. din capitolul III, sectiunea 3 abrogat de Art. I, punctul 57. din Legea 310/2004 )
e)sa propuna revizuirea normelor si standardelor din domeniul gospodaririi apelor si, in caz de necesitate, sa elaboreze norme de calitate a apei evacuate, proprii bazinului hidrografic; aceste norme pot fi mai exigente decat cele la nivel national;
f)sa stabileasca norme speciale pentru evacuari de ape uzate, daca este necesar, pentru respectarea normelor stabilite de calitatea apelor;
f)sa propuna, daca este necesar, normative cu valori-limita de incarcare mai severe decat cele prevazute de reglementarile specifice in vigoare pentru evacuari de ape uzate, in vederea conformarii cu obiectivele de calitate a apelor;
(la data 19-feb-2010 Art. 47, alin. (7), litera F. din capitolul III, sectiunea 3 modificat de Art. I, punctul 35. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
g)sa aprobe incadrarea in categorii de calitate a cursurilor de apa din bazinul hidrografic respectiv;
g)sa aprobe/avizeze incadrarea in clase de calitate a corpurilor de apa din bazinul hidrografic respectiv;
(la data 19-feb-2010 Art. 47, alin. (7), litera G. din capitolul III, sectiunea 3 modificat de Art. I, punctul 35. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
h)sa recomande prioritatile privind finantarea si conformarea, in scopul realizarii programelor de dezvoltare a lucrarilor, instalatiilor si amenajarilor de gospodarire a apelor;
i)sa asigure informarea publicului, garantarea unei perioade de timp necesare primirii comentariilor publicului, sa organizeze audieri publice asupra tuturor aspectelor propuse pentru aprobare si sa asigure accesul publicului la documentele sale.
j)sa avizeze lista ariilor protejate si sa stabileasca masurile de reconstructie ecologica a zonelor propuse in acest scop.
(la data 30-aug-2004 Art. 47, alin. (7) din capitolul III, sectiunea 3 completat de Art. I, punctul 58. din Legea 310/2004 )
j)sa avizeze lista zonelor protejate si masurile de reconstructie ecologica a zonelor propuse in acest scop;
(la data 19-feb-2010 Art. 47, alin. (7), litera J. din capitolul III, sectiunea 3 modificat de Art. I, punctul 35. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
k)sa avizeze hartile de vulnerabilitate si hartile de risc la inundatii;
l)sa avizeze planurile de management al riscului la inundatii.
(la data 19-feb-2010 Art. 47, alin. (7), litera J. din capitolul III, sectiunea 3 completat de Art. I, punctul 36. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
(8)Comitetele de bazin:
a)pot lua in considerare si pot discuta orice aspecte noi privind cantitatea, calitatea si folosirea apei, ce pot aparea in bazinul hidrografic respectiv;
a)pot lua in considerare si pot discuta orice aspecte noi privind cantitatea, calitatea si folosirea apei, ce pot aparea in districtul bazinului hidrografic respectiv;
(la data 19-feb-2010 Art. 47, alin. (8), litera A. din capitolul III, sectiunea 3 modificat de Art. I, punctul 37. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
b)pot constitui si imputernici subcomitete a caror functie va fi de informare si de consultanta;
b)pot constitui si imputernici subcomitete si grupe de lucru, a caror functie va fi de informare, consultare si participare la luarea deciziilor;
(la data 19-feb-2010 Art. 47, alin. (8), litera B. din capitolul III, sectiunea 3 modificat de Art. I, punctul 37. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
c)pot solicita executarea de audituri, daca considera necesar;
d)pot propune acordarea de bonificatii, in baza prevederilor art. 82 alin. (1);
e)pot recomanda autoritatilor locale, in functie de prioritatea si urgenta realizarii lucrarilor necesare, modul de asigurare a surselor financiare.
e)pot recomanda autoritatilor locale, in functie de prioritatea si urgenta realizarii lucrarilor necesare, in special a celor de utilitate publica, legate de intretinerea albiilor, a lucrarilor de protectie impotriva inundatiilor si de prevenire a riscului la inundatii, modul de asigurare a surselor financiare de la bugetele locale.
(la data 19-feb-2010 Art. 47, alin. (8), litera E. din capitolul III, sectiunea 3 modificat de Art. I, punctul 37. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
(9)Comitetul de bazin are un secretariat tehnic, permanent, format din 3-5 persoane, asigurat de filialele bazinale ale Regiei Autonome „Apele Romane”, aprobat si subordonat acestuia.
(9)Comitetul de bazin are un secretariat tehnic, permanent, format din 3-5 persoane, asigurat de directiile de ape ale Administratiei Nationale «Apele Romane», subordonat acestuia.
(la data 30-aug-2004 Art. 47, alin. (9) din capitolul III, sectiunea 3 modificat de Art. I, punctul 59. din Legea 310/2004 )
(9)Comitetul de bazin are un secretariat tehnic permanent, format din 3-5 persoane, asigurat de administratia bazinala de apa a Administratiei Nationale „Apele Romane”, subordonat acestuia.
(la data 19-feb-2010 Art. 47, alin. (9) din capitolul III, sectiunea 3 modificat de Art. I, punctul 38. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
(10)Pentru executarea mandatului sau, comitetul de bazin are acces la informatiile si resursele oricarei institutii publice, potrivit legii.
(11)Regulamentul de organizare si functionare a comitetelor de bazin se propune de Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului si se aproba prin hotarare a Guvernului.
Sectiunea 4: Regimul lucrarilor care se construiesc pe ape sau care au legatura cu apele
Art. 48
(la data 03-feb-2006 Art. 48 din capitolul III, sectiunea 4 a fost reglementat de Procedura din 2006 )
(la data 03-feb-2006 Art. 48 din capitolul III, sectiunea 4 a fost reglementat de Procedura din 2006 )
(1)Lucrarile care se construiesc pe ape sau care au legatura cu apele sunt:
a)lucrari, constructii si instalatii care asigura gospodarirea complexa a apelor, inclusiv atenuarea apelor mari, prin modificarea regimului natural de curgere, cum sunt: baraje, acumulari permanente sau nepermanente, derivatii de debite;
b)lucrari de folosire a apelor, cu constructiile si instalatiile aferente: alimentari cu apa potabila, industriala si pentru irigatii, amenajari piscicole, centrale hidroelectrice, folosinte hidromecanice, amenajari pentru navigatie, plutarit si flotaj, poduri plutitoare, amenajari balneare, turistice sau pentru agrement, alte lucrari de acest fel;
c)lucrari, constructii si instalatii pentru protectia calitatii apelor sau care influenteaza calitatea apelor: lucrari de canalizare si evacuare a apelor uzate, statii si instalatii de prelucrare a calitatii apelor, injectii de ape in subteran, alte asemenea lucrari;
d)constructii de aparare impotriva actiunii distructive a apei: indiguiri, aparari si consolidari de maluri si albii, rectificari si reprofilari de albii, lucrari de dirijare a apei, combaterea eroziunii solului, regularizarea scurgerii pe versanti, corectari de torenti, desecari si asanari, alte lucrari de aparare;
e)traversari de cursuri de apa cu lucrarile aferente: poduri, conducte, linii electrice etc.;
f)amenajari si instalatii de extragere a agregatelor minerale din albiile sau malurile cursurilor de apa, lacurilor si ale tarmului marii: balastiere, cariere etc.;
f)amenajari si instalatii de extragere a agregatelor minerale din albiile sau malurile cursurilor de apa, lacurilor si din terase: balastiere, cariere etc.;
(la data 19-feb-2010 Art. 48, alin. (1), litera F. din capitolul III, sectiunea 4 modificat de Art. I, punctul 39. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
g)depozite de deseuri amplasate in albiile majore ale cursurilor de apa: halde de steril, zguri si cenusi, slamuri, namoluri si altele asemenea;
g)depozite de deseuri menajere si industriale: iazuri de decantare, halde de steril, zguri si cenusi, slamuri, namoluri si altele asemenea;
(la data 19-feb-2010 Art. 48, alin. (1), litera G. din capitolul III, sectiunea 4 modificat de Art. I, punctul 39. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
h)plantari si defrisari de vegetatie lemnoasa, perdele antierozionale si filtrante in zonele de protectie sau in albiile majore, care nu fac parte din fondul forestier;
i)lucrari, constructii si instalatii care se executa pe malul marii, pe fundul apelor maritime interioare si al marii teritoriale, pe platoul continental sau lucrari pentru apararea tarmului;
i)lucrari, constructii si instalatii care se executa pe malul marii, pe fundul apelor maritime interioare si al marii teritoriale, pe platoul continental, inclusiv lucrari pentru consolidarea falezelor, protectia si reabilitarea plajelor;
(la data 19-feb-2010 Art. 48, alin. (1), litera I. din capitolul III, sectiunea 4 modificat de Art. I, punctul 39. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
j)lucrari de prospectiuni, de explorare/exploatare prin foraje terestre sau maritime, instalatii hidrometrice, borne topohidrografice si alte lucrari de studii de teren in legatura cu apele;
k)lucrari si instalatii pentru urmarirea parametrilor hidrologici sau urmarirea automata a calitatii apei.
l)lucrari de inchidere a minelor si carierelor si de reconstructie ecologica a zonelor afectate;
l)lucrari de inchidere a minelor si carierelor, a depozitelor menajere si industriale si de reconstructie ecologica a zonelor afectate;
(la data 19-feb-2010 Art. 48, alin. (1), litera L. din capitolul III, sectiunea 4 modificat de Art. I, punctul 39. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
m)injectarea in structurile din care au provenit sau in formatiunile geologice care, din motive naturale, sunt permanent improprii pentru alte scopuri a apelor de zacamant de la schelele de extractie, fara a produce poluarea straturilor de ape subterane traversate;
n)planuri de amenajare a teritoriului, planuri de urbanism general, zonal si de detaliu.
(la data 30-aug-2004 Art. 48, alin. (1) din capitolul III, sectiunea 4 completat de Art. I, punctul 60. din Legea 310/2004 )
(2)Documentatiile elaborate pentru lucrarile prevazute la alin. (1) trebuie sa ofere securitatea necesara, sa raspunda normativelor si prescriptiilor tehnice, avand in vedere interesele protectiei mediului si amplasamentelor.
Art. 49
(1)Se interzice amplasarea in zona inundabila a albiei majore de noi obiective economice sau sociale, inclusiv de noi locuinte.
(1)Se interzice amplasarea in zona inundabila a albiei majore si in zonele de protectie precizate la art. 40 de noi obiective economice sau sociale, inclusiv de noi locuinte sau anexe ale acestora.
(la data 30-aug-2004 Art. 49, alin. (1) din capitolul III, sectiunea 4 modificat de Art. I, punctul 61. din Legea 310/2004 )
(2)Se excepteaza de la prevederile alin. (1) cazurile deosebite pentru care Regia Autonoma „Apele Romane” poate aviza astfel de amplasari. Avizul de amplasament se emite numai cu acordul riveranilor si dupa realizarea anticipata a lucrarilor si masurilor necesare pentru evitarea pericolului de inundare si asigurarea curgerii apelor.
(2)Se excepteaza de la prevederile alin. (1), pentru zona inundabila a albiei majore, cazurile in care sunt prevazute lucrari de aparare impotriva inundatiilor, dimensionate corespunzator clasei de importanta. Lucrarile executate in zona inundabila se executa numai pe baza avizului de amplasament, emis conform legii.
(la data 12-iun-2006 Art. 49, alin. (2) din capitolul III, sectiunea 4 modificat de Art. I, punctul 12. din Legea 112/2006 )
(3)Avizul de amplasament mentionat la alin. (2), obtinut in baza metodologiei elaborate de Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, nu exclude obligatia obtinerii avizului de gospodarire a apelor si a celorlalte avize necesare, potrivit legii.
(31)Obtinerea avizului de amplasament si a avizului de gospodarire a apelor conditioneaza eliberarea de catre autoritatile administratiei publice emitente a autorizatiei de construire a lucrarilor prevazute la art. 48 alin. (1).
(la data 19-feb-2010 Art. 49, alin. (3) din capitolul III, sectiunea 4 completat de Art. I, punctul 40. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
(4)Constructiile si obiectivele existente, amplasate in zona inundabila a albiei majore sau in zonele de protectie, vor fi identificate de catre directiile de ape, solicitandu-se beneficiarilor demolarea acestora. In situatia in care demolarea nu este posibila, beneficiarii vor fi obligati sa declare pe propria raspundere ca isi asuma riscurile in caz de inundatii.
(la data 30-aug-2004 Art. 49 din capitolul III, sectiunea 4 completat de Art. I, punctul 62. din Legea 310/2004 )
(4)Constructiile si obiectivele existente, amplasate in zona inundabila a albiei majore sau in zonele de protectie, vor fi identificate de directiile de ape, solicitandu-se prin autoritatile administratiei publice locale sau judetene emitente a autorizatiei de constructie demolarea acestora, in situatia in care demolarea nu este posibila, beneficiarii vor fi obligati sa declare pe propria raspundere ca isi asuma riscurile in caz de inundatii.
(la data 12-iun-2006 Art. 49, alin. (4) din capitolul III, sectiunea 4 modificat de Art. I, punctul 12. din Legea 112/2006 )
Art. 50
(la data 03-feb-2006 Art. 50 din capitolul III, sectiunea 4 a fost reglementat de Procedura din 2006 )
(la data 03-feb-2006 Art. 50 din capitolul III, sectiunea 4 a fost reglementat de Procedura din 2006 )
(1)Lucrarile prevazute la art. 48 pot fi executate numai in baza avizului de gospodarire a apelor emis de unitatile teritoriale ale Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului asupra documentatiei de investitii. Punerea in functiune sau in exploatare a acestor lucrari se face numai in baza autorizatiei de gospodarire a apelor.
(1)Lucrarile prevazute la art. 48 pot fi promovate si executate numai in baza avizului de gospodarire a apelor si, respectiv, notificarii emise de Administratia Nationala «Apele Romane». Punerea in functiune sau exploatarea acestor lucrari se face numai in baza autorizatiei de gospodarire a apelor si, dupa caz, a notificarii emise de Administratia Nationala «Apele Romane».
(la data 30-aug-2004 Art. 50, alin. (1) din capitolul III, sectiunea 4 modificat de Art. I, punctul 63. din Legea 310/2004 )
(11)Pentru executia lucrarilor noi si a interventiilor constructive care modifica parametrii de baza ai lucrarilor existente de baraje, pentru retentii permanente sau nepermanente de apa, a barajelor si digurilor care realizeaza depozite de deseuri industriale depuse prin hidromecanizare si a lucrarilor hidrotehnice speciale, emiterea avizului de gospodarire a apelor este conditionata de existenta acordului de functionare in siguranta emis de autoritatea publica centrala din domeniul apelor, in conformitate cu prevederile legale.
(la data 30-aug-2004 Art. 50, alin. (1) din capitolul III, sectiunea 4 completat de Art. I, punctul 64. din Legea 310/2004 )
(2)In cazul in care lucrarile se efectueaza in zona apelor nationale navigabile, este necesar si acordul Ministerului Transporturilor.
(2)In cazul in care lucrarile se efectueaza in zona apelor nationale navigabile sau in zona cursurilor de apa care sunt traversate ori au in lungul lor infrastructura aflata in administrarea institutiilor publice/societatilor nationale/ companiilor nationale/societatilor comerciale/regiilor autonome din domeniul transporturilor, constructiilor si turismului, este necesar si acordul autoritatii publice centrale din domeniul transporturilor, constructiilor si turismului.
(la data 12-iun-2006 Art. 50, alin. (2) din capitolul III, sectiunea 4 modificat de Art. I, punctul 13. din Legea 112/2006 )
(3)Se excepteaza de la prevederile alin. (1) activitatile prevazute la art. 9 alin. (2), precum si cele pentru care prezenta lege prevede notificarea.
(4)Pentru serviciile de autorizare sau de avizare a lucrarilor, prevazute la art. 48, se percep taxe si tarife care se stabilesc in conditiile legii.
(5)Taxele si tarifele pentru serviciile de avizare sau de autorizare, instituite in baza alin. (4), se datoreaza la Fondul apelor.
(la data 30-aug-2004 Art. 50, alin. (5) din capitolul III, sectiunea 4 abrogat de Art. I, punctul 65. din Legea 310/2004 )
Art. 51
(1)Avizul de gospodarire a apelor si avizul de amplasament sunt avize conforme.
(11)Pentru lucrarile existente de tipul celor prevazute la art. 50 alin. (11) este necesara obtinerea autorizatiei de functionare in conditii de siguranta, care certifica indeplinirea exigentelor de performanta in perioada de exploatare si este obligatorie pentru obtinerea autorizatiilor de gospodarire a apelor si de protectia mediului.
(la data 30-aug-2004 Art. 51, alin. (1) din capitolul III, sectiunea 4 completat de Art. I, punctul 66. din Legea 310/2004 )
(2)Avizul si autorizatia de gospodarire a apelor nu exclud obligativitatea obtinerii acordului si a autorizatiei de mediu, potrivit legii.
(2)Avizul, autorizatia de gospodarire a apelor si notificarea nu exclud obligativitatea obtinerii acordului si autorizatiei de mediu, potrivit legii.
(la data 30-aug-2004 Art. 51, alin. (2) din capitolul III, sectiunea 4 modificat de Art. I, punctul 67. din Legea 310/2004 )
Art. 52
Elaborarea documentatiilor pentru fundamentarea solicitarii avizului de gospodarire a apelor trebuie sa se bazeze pe studii meteorologice, hidrologice sau hidrogeologice, dupa caz, pe studii de gospodarire a apelor si de impact al lucrarilor respective asupra resurselor de apa si asupra zonelor riverane. Aceste studii pot fi intocmite de unitati publice sau private, abilitate de Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului. Documentatiile de fundamentare trebuie sa demonstreze ca solicitantul avizului de gospodarire a apelor se poate conforma cerintelor legale.
Elaborarea documentatiilor pentru fundamentarea solicitarii avizului de gospodarire a apelor trebuie sa se bazeze pe studii meteorologice, hidrologice sau hidrogeologice, dupa caz, pe studii de gospodarire a apelor si de impact al lucrarilor respective asupra resurselor de apa si asupra zonelor riverane. Aceste studii si documentatii pot fi intocmite de institutii publice sau private, abilitate de autoritatea publica centrala din domeniul apelor sau de o autoritate competenta din statele Uniunii Europene. Documentatiile de fundamentare trebuie sa demonstreze ca solicitantul avizului de gospodarire a apelor se poate conforma cerintelor legale.
(la data 30-aug-2004 Art. 52 din capitolul III, sectiunea 4 modificat de Art. I, punctul 68. din Legea 310/2004 )
Art. 53
(la data 03-feb-2006 Art. 53 din capitolul III, sectiunea 4 a fost reglementat de Procedura din 2006 )
(1)Avizul de gospodarire a apelor isi pierde valabilitatea dupa 2 ani de la emitere, daca executia lucrarilor respective nu a inceput in acest interval. Posesorul unui aviz de gospodarire a apelor are obligatia sa anunte emitentului, in scris, data de incepere a executiei, cu 10 zile inainte de aceasta.
(2)Avizul de gospodarire a apelor este necesar si in caz de dezvoltare, modernizare sau retehnologizare a unor procese tehnologice sau a unor instalatii existente ale utilizatorilor de apa, daca se modifica prevederile avizului obtinut anterior, precum si daca aceasta modificare a intervenit pana la promovarea lucrarilor respective.
(21)Avizul de gospodarire a apelor este necesar si in cazul inchiderii unor obiective construite pe ape sau care au legatura cu apele.
(la data 19-feb-2010 Art. 53, alin. (2) din capitolul III, sectiunea 4 completat de Art. I, punctul 41. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
(3)Documentatiile lucrarilor de interes public care se construiesc pe ape sau care au legatura cu apele trebuie avizate, chiar daca realizarea acestora ar necesita restrangerea sau incetarea unor activitati existente. Persoanele fizice si persoanele juridice afectate pot fi despagubite in conditiile legii, daca fac dovada ca utilizeaza eficient apa sau ca nu polueaza resursele de apa.
(4)Lucrarile de barare a cursurilor de apa trebuie sa fie prevazute cu instalatii care sa asigure debitul necesar in aval, precum si cu constructiile necesare pentru migrarea ihtiofaunei, in cazul in care aceasta se impune ca necesar, pe baza unui studiu.
(4)Lucrarile de barare a cursurilor de apa trebuie sa fie prevazute cu instalatii care sa asigure debitul necesar in aval, precum si, dupa caz, cu constructiile pentru migrarea ihtiofaunei in vederea atingerii starii bune a apelor.
(la data 30-aug-2004 Art. 53, alin. (4) din capitolul III, sectiunea 4 modificat de Art. I, punctul 69. din Legea 310/2004 )
(5)Prin avizul de gospodarire a apelor, investitorul poate fi obligat sa execute si alte lucrari necesare, necuprinse in documentatia tehnica, astfel incat lucrarile, constructiile sau instalatiile propuse sa nu produca pagube utilizatorilor de apa existenti sau riveranilor din amonte si din aval.
(6)Pentru investitiile de tip microhidrocentrale beneficiarul este obligat sa constituie o garantie financiara pentru blocarea amplasamentului, garantie care poate fi sub forma de depozit bancar, scrisoare de garantie bancara irevocabila sau alte modalitati prevazute de lege. Garantia financiara se stabileste in conformitate cu instructiunile tehnice aprobate prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale din domeniul apelor.
(la data 22-iul-2010 Art. 53, alin. (5) din capitolul III, sectiunea 4 completat de Art. 1, punctul 1. din Legea 146/2010 )
(la data 07-mar-2011 Art. 53, alin. (6) din capitolul III, sectiunea 4 a fost reglementat de Instructiuni Tehnice din 2011 )
Art. 54
(1)Investitorul are obligatia sa notifice Regiei Autonome „Apele Romane”, cu cel putin 20 de zile inainte, inceperea executiei pentru urmatoarele categorii de activitati si lucrari:
a)lucrari de dezvoltare, modernizare sau retehnologizare a unor procese tehnologice sau a unor instalatii existente, daca prin realizarea acestora nu se modifica parametrii cantitativi si calitativi finali ai folosintei de apa, inscrisi in autorizatia de gospodarire a apelor, pe baza careia utilizatorul respectiv a functionat inainte de inceperea executiei unor astfel de lucrari;
b)injectarea in structurile din care au provenit a apelor de zacamant de la schelele de extractie, fara a produce poluarea straturilor de ape subterane traversate, in conformitate cu reglementarile din domeniul resurselor minerale;
(la data 30-aug-2004 Art. 54, alin. (1), litera B. din capitolul III, sectiunea 4 abrogat de Art. I, punctul 70. din Legea 310/2004 )
c)instalatiile cu caracter provizoriu, pe durata de executie a unor investitii, daca debitul prelevat nu depaseste 10 litri pe secunda, iar apele evacuate rezultate dupa folosire nu influenteaza calitatea resurselor de apa;
d)protectia sanitara a surselor de alimentare cu apa potabila, a apelor minerale, a lacurilor si namolurilor terapeutice;
e)traversari ale cursurilor de apa de catre drumuri de exploatare, comunale sau judetene, in bazine hidrografice mai mici de 10 km{2};
f)lucrari de cultura si refacere a padurilor si de combatere a eroziunii solului, pe suprafete totale mai mici de 20 km2, inclusiv lucrari de regularizare a scurgerii pe versanti si corectari de torenti, pe lungimi mai mici de 10 km;
g)lucrari noi de captare a apei, daca debitul prelevat nu depaseste 10 litri/secunda, iar apele evacuate rezultate dupa folosire nu influenteaza calitatea resurselor de apa.
g)lucrari noi de captare a apei, daca debitul prelevat nu depaseste 2 litri/secunda, iar apele evacuate rezultate dupa folosire nu influenteaza calitatea resurselor de apa;
(la data 30-aug-2004 Art. 54, alin. (1), litera G. din capitolul III, sectiunea 4 modificat de Art. I, punctul 71. din Legea 310/2004 )
g)lucrari de captare a apei, daca debitul prelevat nu depaseste 2 litri/secunda, iar apele evacuate rezultate dupa folosire nu influenteaza calitatea resurselor de apa;
(la data 19-feb-2010 Art. 54, alin. (1), litera G. din capitolul III, sectiunea 4 modificat de Art. I, punctul 42. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
h)reparatii de drumuri si poduri.
(la data 30-aug-2004 Art. 54, alin. (1) din capitolul III, sectiunea 4 completat de Art. I, punctul 72. din Legea 310/2004 )
(11)In cazuri de urgenta ca: viituri, precipitatii care au avariat sau distrus infrastructura de transport, obiective economice, in scopul refacerii acestora, pentru inceperea executiei lucrarilor de exploatare a agregatelor minerale care se realizeaza in limita cantitatii maxime de 2.000 m3, notificarea se va face cu cel putin 3 zile inainte de inceperea executiei.
(la data 12-iun-2006 Art. 54, alin. (1) din capitolul III, sectiunea 4 completat de Art. I, punctul 14. din Legea 112/2006 )
(2)Pentru lucrarile inscrise la alin. (1), inceperea executiei se face in baza notificarii, fara a fi necesar avizul de gospodarire a apelor.
(2)Pentru lucrarile prevazute la alin. (1) si (11), inceperea executiei se face pe baza notificarii, fara a fi necesar avizul de gospodarire a apelor.
(la data 12-iun-2006 Art. 54, alin. (2) din capitolul III, sectiunea 4 modificat de Art. I, punctul 15. din Legea 112/2006 )
(3)Punerea in functiune a lucrarilor si instalatiilor prevazute la alin. (1), ca si a categoriilor de lucrari privind linii electrice, aparari si consolidari de maluri si albii, rectificari si reprofilari de albii, regularizarea scurgerii pe versanti, corectari de torenti si combaterea eroziunii solului se face in baza notificarii catre Regia Autonoma „Apele Romane”, cu 20 de zile inainte de aceasta, autorizatia de gospodarire a apelor nefiind necesara.
Art. 55
(1)Autorizatia de gospodarire a apelor se elibereaza in baza constatarii tehnice in teren, in prezenta beneficiarului – cel mai tarziu o data cu receptia investitiilor -, daca sunt respectate prevederile legale privind gospodarirea apelor pentru punerea in exploatare a lucrarilor si exactitatea datelor cuprinse in cererea de autorizare si in documentatia anexata la aceasta.
(2)Daca la verificarea in teren se constata lipsuri de natura a nu permite, potrivit prezentei legi, darea in functiune a investitiei, emitentul autorizatiei de gospodarire a apelor va fixa un termen pentru efectuarea remedierilor sau a completarilor necesare. Daca este cazul, emitentul autorizatiei de gospodarire a apelor poate refuza, motivat, eliberarea ei.
(3)Autorizatia de gospodarire a apelor se poate acorda si pe durata limitata, daca lipsurile constatate cu ocazia verificarii in teren permit punerea in functiune a investitiei, fara pericol, din punct de vedere al gospodaririi apelor.
(4)Modul de exploatare si intretinere a lucrarilor, constructiilor si instalatiilor se inscrie in regulamentul de exploatare, care face parte integranta din autorizatia de gospodarire a apelor.
(5)Prin autorizatia de gospodarire a apelor, cat si prin actele complementare acesteia, trebuie impuse prevederi specifice privind mijloacele de supraveghere, modalitatile de control tehnic si mijloacele de interventie in caz de incidente, avarii sau accidente si altele asemenea.
(6)Pentru corpurile de apa care nu au atins starea buna sau potentialul ecologic bun in perioada prevazuta in schema directoare se impune reactualizarea prevederilor autorizatiilor de gospodarire a apelor.
(la data 30-aug-2004 Art. 55 din capitolul III, sectiunea 4 completat de Art. I, punctul 73. din Legea 310/2004 )
Art. 56
(la data 03-feb-2006 Art. 56 din capitolul III, sectiunea 4 a fost reglementat de Procedura din 2006 )
(1)Autorizatia de gospodarire a apelor poate fi modificata sau retrasa de catre emitent, fara despagubiri, in urmatoarele cazuri:
a)in interesul salubritatii publice si, in special, daca modificarea sau retragerea este necesara pentru a inlatura o prejudiciere importanta a binelui comunitatii;
b)pentru prevenirea sau asigurarea combaterii efectelor inundatiilor sau, in caz de pericol, pentru securitatea publica;
c)in caz de pericol pentru mediul acvatic si, mai ales, daca mediile acvatice sunt supuse unor conditii critice necompatibile cu protejarea acestora;
d)in cazuri de forta majora, datorita schimbarilor naturale privind resursa de apa sau unor calamitati naturale intervenite asupra instalatiilor utilizatorilor;
e)in situatia in care lucrarile sau instalatiile sunt abandonate sau nu sunt intretinute corespunzator, caz in care detinatorul acestora este obligat ca, din dispozitia Regiei Autonome „Apele Romane”, sa le demoleze.
f)in situatia nerealizarii din vina beneficiarului a prevederilor programului de etapizare, anexa la actul de reglementare.
(la data 30-aug-2004 Art. 56, alin. (1) din capitolul III, sectiunea 4 completat de Art. I, punctul 74. din Legea 310/2004 )
(2)Autorizatia de gospodarire a apelor poate fi modificata sau retrasa in situatii in care apar cerinte noi de apa, care trebuie satisfacute cu prioritate conform prevederilor art. 10 alin. (1), acordandu-se despagubiri potrivit legii.
(3)Refuzul eliberarii, precum si orice modificare sau retragere a unei autorizatii de gospodarire a apelor trebuie motivate in scris solicitantului sau titularului de autorizatie, dupa caz, de catre cel care a decis masura respectiva.
Art. 57
Retragerea autorizatiei de gospodarire a apelor atrage dupa sine obligativitatea incetarii activitatii, ca si pierderea drepturilor obtinute in baza prezentei legi.
Art. 58
(la data 03-feb-2006 Art. 58 din capitolul III, sectiunea 4 a fost reglementat de Procedura din 2006 )
(1)Autorizatia de gospodarire a apelor poate fi suspendata temporar, fara despagubiri, in urmatoarele cazuri:
a)daca nu s-au respectat conditiile impuse initial;
b)daca lucrarile, constructiile si instalatiile autorizate nu prezinta siguranta in exploatare atat cu privire la rezistenta structurilor, cat si la eficienta tehnologiilor adoptate;
c)pentru abateri repetate sau grave de la conditiile de folosire sau de evacuare a apei, prevazute in autorizatie, precum si in cazul in care utilizatorul nu realizeaza conditiile de siguranta in exploatare, ca si alte masuri stabilite de Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului si de Regia Autonoma „Apele Romane”;
d)in caz de poluare accidentala semnificativa a resurselor de apa, care ameninta sanatatea populatiei ori produce pagube ecologice importante.
d)in caz de poluare accidentala a resurselor de apa, care ameninta sanatatea populatiei sau produce pagube ecologice.
(la data 30-aug-2004 Art. 58, alin. (1), litera D. din capitolul III, sectiunea 4 modificat de Art. I, punctul 75. din Legea 310/2004 )
e)daca titularul nu si-a respectat obligatiile legale, stabilite intre el si administratorul resursei de apa.
(la data 19-feb-2010 Art. 58, alin. (1), litera D. din capitolul III, sectiunea 4 completat de Art. I, punctul 43. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
(2)In cazul situatiilor prevazute la alin. (1) lit. d), Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului poate dispune si oprirea activitatii poluatorului sau a instalatiei care provoaca poluarea apelor pana la inlaturarea cauzelor.
(3)Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului poate institui un regim de supraveghere speciala, in caz de nerespectare a masurilor stabilite pentru asigurarea conditiilor inscrise in autorizatia de gospodarire a apelor. Pe toata durata acestui regim, utilizarea si epurarea apei se fac sub controlul direct al personalului anume desemnat de Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului. Toate cheltuielile suplimentare determinate de aplicarea regimului de supraveghere speciala se suporta de titularul autorizatiei de gospodarire a apelor.
Art. 59
(1)Lucrarile si instalatiile supuse autorizarii sau notificarii, potrivit prevederilor prezentei legi, care sunt folosite pentru prelevari de apa de suprafata sau subterana ori pentru evacuari in receptori naturali, trebuie sa fie prevazute cu mijloace de masurare a debitelor si volumelor de apa prelevate sau evacuate si de determinare a calitatii apelor evacuate conform prevederilor autorizatiei de gospodarire a apelor.
(2)Detinatorii lucrarilor si instalatiilor supuse autorizarii sau notificarii prevazute la alin. (1) sunt obligati sa asigure montarea si functionarea mijloacelor de masurare, sa pastreze pe timp de 5 ani datele obtinute din masuratori si sa le transmita lunar Regiei Autonome „Apele Romane”.
(3)Regia Autonoma „Apele Romane” pune la dispozitia persoanelor fizice si persoanelor juridice datele prevazute la alin. (2), cu respectarea dispozitiilor art. 35 alin. (6) si (7).
Art. 60
Avizele si autorizatiile de gospodarire a apelor, precum si refuzul de emitere a acestora pot fi contestate potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990.
Avizele si autorizatiile de gospodarire a apelor, precum si refuzul de emitere a acestora pot fi contestate potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare.
(la data 19-feb-2010 Art. 60 din capitolul III, sectiunea 4 modificat de Art. I, punctul 44. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
Art. 61
Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului va stabili:
a)procedura si competentele de emitere a avizelor si autorizatiilor de gospodarire a apelor;
b)procedura de modificare sau de retragere a avizelor si autorizatiilor de gospodarire a apelor;
c)procedura de suspendare temporara a autorizatiilor de gospodarire a apelor;
d)procedura de notificare;
e)procedura de instituire a regimului de supraveghere speciala;
f)normativul de continut al documentatiilor tehnice supuse avizarii sau autorizarii.
(la data 30-aug-2004 Art. 61 din capitolul III, sectiunea 4 abrogat de Art. I, punctul 76. din Legea 310/2004 )
Art. 62
(1)Lacurile de acumulare vor fi proiectate ca lucrari cu folosinta complexa pentru a asigura alimentarea cu apa pentru populatie, industrie si irigatii, producerea de energie electrica, apararea impotriva inundatiilor, piscicultura si agrement.
(2)In proiectele de baraje si de indiguiri se vor prevedea, in mod obligatoriu, aparari si consolidari de maluri, rectificari si reprofilari de albii, lucrari de combatere a eroziunii solului.
(2)La proiectarea barajelor si indiguirilor se va analiza in mod obligatoriu necesitatea si se vor prevedea, in functie de conditiile concrete din amplasament, lucrarile necesare de aparari si consolidari de maluri, rectificari sau reprofilari de albii, lucrari de combatere a eroziunii solului.
(la data 19-feb-2010 Art. 62, alin. (2) din capitolul III, sectiunea 4 modificat de Art. I, punctul 45. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
(3)Barajele si lacurile de acumulare se vor proiecta si executa de unitati de specialitate.
(3)Barajele si lacurile de acumulare se vor proiecta si se vor executa de unitati de specialitate, cu respectarea exigentelor de performanta referitoare la siguranta barajelor.
(la data 30-aug-2004 Art. 62, alin. (3) din capitolul III, sectiunea 4 modificat de Art. I, punctul 77. din Legea 310/2004 )
(4)Barajele mici de interes local pot fi executate si de alte unitati, insa numai cu asistenta tehnica si sub controlul permanent al unitatii de specialitate care a elaborat proiectul.
(4)Barajele mici de interes local pot fi executate si de unitati abilitate de autoritatea publica centrala din domeniul apelor.
(la data 12-iun-2006 Art. 62, alin. (4) din capitolul III, sectiunea 4 modificat de Art. I, punctul 16. din Legea 112/2006 )
(la data 19-feb-2010 Art. 62, alin. (4) din capitolul III, sectiunea 4 abrogat de Art. I, punctul 46. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
Art. 63
(1)Detinatorii de baraje si lacuri de acumulare, precum si de prize pentru alimentari cu apa, cu sau fara baraj, au obligatia sa intocmeasca regulamente de exploatare si sa respecte prevederile acestora. Regulamentele de exploatare se avizeaza de comitetele de bazin, se aproba de Regia Autonoma „Apele Romane” si fac parte integranta din autorizatia de gospodarire a apelor.
(1)Detinatorii de baraje si lacuri de acumulare, precum si de prize pentru alimentari cu apa, cu sau fara baraj, au obligatia sa intocmeasca regulamente de exploatare si sa respecte prevederile acestora. Regulamentele de exploatare fac parte integranta din autorizatia de gospodarire a apelor.
(la data 30-aug-2004 Art. 63, alin. (1) din capitolul III, sectiunea 4 modificat de Art. I, punctul 78. din Legea 310/2004 )
(1)Detinatorii de baraje si lacuri de acumulare, precum si de prize pentru alimentari cu apa, cu sau fara baraj, au obligatia sa intocmeasca regulamente de exploatare si planuri de avertizare si alarmare si sa respecte prevederile acestora. Regulamentele de exploatare fac parte integranta din autorizatia de gospodarire a apelor.
(la data 19-feb-2010 Art. 63, alin. (1) din capitolul III, sectiunea 4 modificat de Art. I, punctul 47. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
(2)Regulamentele de exploatare, elaborate in baza regulamentului-cadru stabilit de Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, detaliaza si concretizeaza conditiile generale de exploatare coordonata, pe ansamblul bazinului hidrografic, a categoriilor de lucrari prevazute la alin. (1).
(2)Regulamentele de exploatare, elaborate in baza regulamentului-cadru stabilit de autoritatea publica centrala din domeniul apelor, detaliaza si concretizeaza conditiile generale de exploatare coordonata, pe ansamblul bazinului hidrografic, a categoriilor de lucrari prevazute la alin. (1), cuprinse in regulamentele de exploatare bazinale.
(la data 30-aug-2004 Art. 63, alin. (2) din capitolul III, sectiunea 4 modificat de Art. I, punctul 78. din Legea 310/2004 )
(2)Regulamentele de exploatare, elaborate in baza regulamentului-cadru stabilit de autoritatea publica centrala din domeniul apelor, detaliaza si concretizeaza conditiile generale de exploatare coordonata, pe ansamblul districtului bazinului hidrografic, a categoriilor de lucrari prevazute la alin. (1), cuprinse in regulamentele de exploatare bazinale.
(la data 19-feb-2010 Art. 63, alin. (2) din capitolul III, sectiunea 4 modificat de Art. I, punctul 47. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
(3)Regulamentele de exploatare prevazute la alin. (1) se adapteaza, pe etape, in limitele prevederilor autorizatiei de gospodarire a apelor, functie de dinamica cerintelor de apa sau de alte conditii.
(4)Coordonarea exploatarii lacurilor de acumulare pe bazine hidrografice, indiferent de detinator, se asigura de Regia Autonoma „Apele Romane”.
(4)Coordonarea exploatarii lacurilor de acumulare pe bazine hidrografice, indiferent de detinator, se asigura de Administratia Nationala «Apele Romane» in conformitate cu prevederile regulamentelor de exploatare bazinale. Regulamentele de exploatare bazinale se elaboreaza de Administratia Nationala «Apele Romane» in baza normelor metodologice stabilite de autoritatea publica centrala din domeniul apelor, se avizeaza de comitetele de bazin si se aproba de autoritatea publica centrala din domeniul apelor.
(la data 30-aug-2004 Art. 63, alin. (4) din capitolul III, sectiunea 4 modificat de Art. I, punctul 78. din Legea 310/2004 )
(4)Coordonarea exploatarii lacurilor de acumulare pe districte de bazine hidrografice, indiferent de detinator, se asigura de Administratia Nationala „Apele Romane”, in conformitate cu prevederile regulamentelor de exploatare bazinale. Regulamentele de exploatare bazinale se elaboreaza de Administratia Nationala „Apele Romane” in baza normelor metodologice stabilite prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale din domeniul apelor, se avizeaza de comitetele de bazin si se aproba de autoritatea publica centrala din domeniul apelor.
(la data 19-feb-2010 Art. 63, alin. (4) din capitolul III, sectiunea 4 modificat de Art. I, punctul 47. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
(5)In situatii critice – secete prelungite, ape mari sau altele asemenea – exploatarea unui lac de acumulare se subordoneaza necesitatilor perioadei respective, potrivit regimului stabilit de Regia Autonoma „Apele Romane”.
Art. 64
(1)Persoanele juridice care au in administrare sau in exploatare lucrari hidrotehnice sunt obligate sa utilizeze prizele, barajele si lacurile de acumulare conform graficelor-dispecer, pe baza programelor lunare de exploatare, iar, corelat cu producerea de energie, sa asigure si debitele necesare folosintelor industriei, agriculturii si populatiei.
(2)Detinatorii de baraje, cu lacurile de acumulare aferente, si ai altor constructii hidrotehnice, au obligatia sa monteze aparatura necesara urmaririi comportarii in timp a acestora, sa-si organizeze sistemul de urmarire si sa realizeze expertizarea lucrarilor la termenele stabilite.
(1)Persoanele juridice care au in administrare sau in exploatare lucrari hidrotehnice sunt obligate sa utilizeze prizele, barajele si lacurile de acumulare conform graficelor-dispecer, pe baza programelor lunare de exploatare si, corelat cu producerea de energie, sa asigure debitele necesare folosintelor industriei, agriculturii, populatiei si a debitului necesar protectiei ecosistemului acvatic.
(2)Detinatorii de baraje, cu lacurile de acumulare aferente, si ai altor constructii hidrotehnice au obligatia sa monteze aparatura necesara urmaririi comportarii in timp a acestora, sa-si organizeze sistemul de urmarire a comportarii in timp pe baza unor proiecte specializate, sa realizeze expertizarea periodica a lucrarilor si sa detina autorizatia de functionare in siguranta, conform prevederilor legale.
(la data 30-aug-2004 Art. 64 din capitolul III, sectiunea 4 modificat de Art. I, punctul 79. din Legea 310/2004 )
Art. 65
Competentele de aprobare a regulamentelor de exploatare bazinale si a programelor de exploatare se stabilesc de catre Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului.
Competentele de avizare si aprobare a regulamentelor de exploatare bazinale si a programelor de exploatare a lacurilor de acumulare se stabilesc de autoritatea publica centrala din domeniul apelor.
(la data 30-aug-2004 Art. 65 din capitolul III, sectiunea 4 modificat de Art. I, punctul 80. din Legea 310/2004 )
Art. 66
Evacuarea dintr-un lac de acumulare a unor volume de apa diferite de cele inscrise in regulamentul de exploatare, precum si efectuarea la mecanismele barajului a unor manevre neprevazute in acesta se pot face numai cu aprobarea sau din dispozitia Regiei Autonome „Apele Romane”.
Sectiunea 5: Apararea impotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase si accidentelor la constructii hidrotehnice
Art. 67
(1)Apararea impotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase si accidentelor la constructii hidrotehnice reprezinta o activitate de protectie civila a populatiei, de interes national.
(2)In sensul prezentei legi, prin apararea impotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase si accidentelor la constructii hidrotehnice se intelege:
a)masuri de prevenire si de pregatire pentru interventii;
b)masuri operative urgente de interventie dupa declansarea fenomenelor periculoase cu urmari grave;
c)masuri de interventie ulterioara pentru recuperare si reabilitare.
(3)Activitatile prevazute la alin. (2) constituie o obligatie pentru toate persoanele fizice si juridice, cu exceptia persoanelor handicapate, a batranilor si a altor categorii defavorizate.
(3)Activitatile prevazute la alin. (2) constituie o obligatie pentru toate persoanele fizice si juridice, cu exceptia persoanelor cu handicap, a batranilor si a altor categorii defavorizate.
(la data 30-aug-2004 Art. 67, alin. (3) din capitolul III, sectiunea 5 modificat de Art. I, punctul 81. din Legea 310/2004 )
(4)Elaborarea strategiei si conceptiei de aparare impotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase si accidentelor la constructii hidrotehnice revine Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului.
Art. 68
(1)Detinatorii cu orice titlu de constructii hidrotehnice ale caror avarieri sau distrugeri pot pune in pericol vieti omenesti si bunuri sau pot aduce prejudicii mediului sunt obligati sa doteze aceste lucrari cu aparatura de masura si control necesara pentru urmarirea comportarii in timp a acestora, sa instaleze sisteme de avertizare-alarmare in caz de pericol si sa organizeze activitatea de supraveghere.
(2)Pentru coordonarea, indrumarea si urmarirea activitatii de supraveghere a barajelor, a lacurilor de acumulare si a altor lucrari hidrotehnice, in vederea exploatarii in siguranta a acestora, pe langa Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului functioneaza Comisia Nationala pentru Siguranta Barajelor si Lucrarilor hidrotehnice, constituita din reprezentanti ai ministerelor, regiilor autonome si institutiilor publice interesate.
(2)Coordonarea, indrumarea si urmarirea activitatii de supraveghere a barajelor, a lacurilor de acumulare si a altor lucrari hidrotehnice, in vederea exploatarii in siguranta a acestora, se realizeaza de catre Comisia nationala pentru siguranta barajelor si lucrarilor hidrotehnice, constituita din reprezentanti ai ministerelor, ai agentilor economici interesati si ai institutiilor publice interesate.
(la data 30-aug-2004 Art. 68, alin. (2) din capitolul III, sectiunea 5 modificat de Art. I, punctul 82. din Legea 310/2004 )
(3)Structura, atributiile specifice, competentele si dotarea Comisiei nationale pentru siguranta barajelor si lucrarilor hidrotehnice se stabilesc prin regulament de organizare si functionare, care se elaboreaza de catre Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului si se aproba prin hotarare a Guvernului.
(3)Structura, atributiile specifice, competentele si dotarea Comisiei nationale pentru siguranta barajelor si lucrarilor hidrotehnice se stabilesc prin regulament de organizare si functionare si se aproba prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale din domeniul apelor.
(la data 19-feb-2010 Art. 68, alin. (3) din capitolul III, sectiunea 5 modificat de Art. I, punctul 48. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
Art. 69
(1)Organizarea si conducerea la nivel national a actiunilor de prevenire si aparare impotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase si accidentelor la constructiile hidrotehnice se realizeaza, potrivit legii, de catre Comisia centrala de aparare impotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase si accidentelor la constructiile hidrotehnice, denumita in continuare Comisia centrala, care functioneaza pe langa Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului. Comisia centrala este constituita din reprezentanti ai ministerelor, regiilor autonome si institutiilor publice interesate.
(2)Comisia centrala conlucreaza permanent si se subordoneaza, in caz de dezastre, Comisiei guvernamentale de aparare impotriva dezastrelor, instituita potrivit legii.
(1)Organizarea si conducerea la nivel national a actiunilor de prevenire si aparare impotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase si accidentelor la constructiile hidrotehnice se realizeaza, potrivit legii, de catre Comisia centrala de aparare impotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase si accidentelor la constructiile hidrotehnice, denumita in continuare Comisia centrala, constituita din reprezentanti ai ministerelor, agentilor economici interesati si institutiilor publice interesate.
(2)Comisia centrala prevazuta la alin. (1) conlucreaza permanent si se subordoneaza, in caz de dezastre, Comisiei guvernamentale de aparare impotriva dezastrelor, instituita potrivit legii.
(la data 30-aug-2004 Art. 69 din capitolul III, sectiunea 5 modificat de Art. I, punctul 83. din Legea 310/2004 )
Coordonarea tehnica la nivel national a actiunilor de prevenire si aparare impotriva inundatiilor, a fenomenelor meteorologice periculoase sau a accidentelor la constructiile hidrotehnice sau interventii la poluari accidentale se realizeaza de Comitetul ministerial pentru situatii de urgenta din cadrul Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor, denumit in continuare Comitet ministerial, constituit din conducerea ministerului, experti si specialisti din aparatul propriu al ministerului, Administratiei Nationale «Apele Romane», Administratiei Nationale de Meteorologie, precum si din principalele unitati detinatoare de constructii hidrotehnice cu rol de aparare impotriva inundatiilor.
(la data 12-iun-2006 Art. 69 din capitolul III, sectiunea 5 modificat de Art. I, punctul 17. din Legea 112/2006 )
Art. 70
Structura, atributiile specifice, competentele si dotarea Comisiei centrale se stabilesc prin regulament de organizare si functionare care se elaboreaza de catre Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, avizat de Comisia guvernamentala de aparare impotriva dezastrelor si aprobat prin hotarare a Guvernului.
Structura, atributiile specifice si competentele Comitetului ministerial se stabilesc prin regulamentul de organizare si functionare, care se aproba prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale din domeniul apelor.
(la data 12-iun-2006 Art. 70 din capitolul III, sectiunea 5 modificat de Art. I, punctul 18. din Legea 112/2006 )
Art. 71
(1)Actiunile operative de aparare impotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase si accidentelor la constructii hidrotehnice se organizeaza de comisiile judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, de aparare impotriva dezastrelor, care functioneaza pe langa prefecturi, si de comisiile comunale, orasenesti si municipale de aparare impotriva dezastrelor, conduse de primari.
(2)Comisiile judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, de aparare impotriva dezastrelor sunt constituite prin ordin al prefectului care indeplineste si functia de presedinte al comisiei. Secretariatul permanent al acestor comisii se asigura de Regia Autonoma „Apele Romane”.
(2)Comisiile judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, de aparare impotriva dezastrelor sunt constituite prin ordin al prefectului. Secretariatul permanent pentru sectiunea de aparare impotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase si accidentelor la constructiile hidrotehnice a acestor comisii se asigura de catre Administratia Nationala «Apele Romane».
(la data 30-aug-2004 Art. 71, alin. (2) din capitolul III, sectiunea 5 modificat de Art. I, punctul 84. din Legea 310/2004 )
(3)Comisiile comunale, orasenesti si municipale de aparare impotriva dezastrelor, se subordoneaza comisiilor judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, de aparare impotriva dezastrelor si au in componenta un reprezentant al Regiei Autonome „Apele Romane”.
(4)La obiectivele care pot fi afectate de inundatii, de fenomene meteorologice periculoase sau de efectele accidentelor la constructii hidrotehnice, indiferent de forma de proprietate, se organizeaza comandamente de aparare conduse de conducatorul acestora. Aceste comandamente sunt subordonate direct comisiilor comunale, orasenesti si municipale de aparare impotriva dezastrelor.
(1)Actiunile operative de aparare impotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase si accidentelor la constructii hidrotehnice si interventiile la poluarile accidentale se organizeaza de comitetele judetene pentru situatii de urgenta, respectiv de Comitetul pentru Situatii de Urgenta al Municipiului Bucuresti, precum si de comitetele locale pentru situatii de urgenta.
(2)Toti agentii economici, persoane fizice si juridice, au obligatia sa participe la actiunile operative de aparare impotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase si accidentelor la constructiile hidrotehnice organizate de comitetele judetene pentru situatii de urgenta, in conformitate cu planurile de aparare impotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la constructii hidrotehnice si poluarilor accidentale, aprobate conform legii.
(3)Grupul de suport tehnic pentru gestionarea situatiilor de urgenta generate de inundatii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la constructii hidrotehnice si poluari accidentale din cadrul comitetului judetean pentru situatii de urgenta este condus de directorul Sistemului de Gospodarire a Apelor.
(4)Comitetele locale pentru situatii de urgenta au in componenta, in mod obligatoriu, si un reprezentant al Administratiei Nationale «Apele Romane».
(la data 12-iun-2006 Art. 71 din capitolul III, sectiunea 5 modificat de Art. I, punctul 19. din Legea 112/2006 )
(la data 19-feb-2010 Art. 71, alin. (4) din capitolul III, sectiunea 5 abrogat de Art. I, punctul 49. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
Art. 72
(1)Persoanele fizice sau juridice, care au in proprietate sau in folosinta obiective in zone ce pot fi afectate de actiunile distructive ale apelor, de fenomenele meteorologice periculoase sau de accidentele la constructiile hidrotehnice, au obligatia sa asigure intretinerea si exploatarea corespunzatoare a lucrarilor de aparare existente.
(2)In cazul distrugerii sau deteriorarii lucrarilor de aparare impotriva inundatiilor sau a unor constructii hidrotehnice datorita viiturilor, detinatorii cu orice titlu ai unor astfel de lucrari au obligatia sa refaca sau sa repare aceste lucrari in cel mai scurt timp posibil.
(1)In cazul distrugerii sau deteriorarii lucrarilor de aparare impotriva inundatiilor ori a unor constructii hidrotehnice datorita viiturilor, detinatorii cu orice titlu ai unor astfel de lucrari au obligatia sa refaca sau sa repare aceste lucrari in cel mai scurt timp posibil.
(2)Autoritatile publice centrale in domeniul silviculturii si imbunatatirilor funciare au obligatia promovarii si realizarii lucrarilor de combatere a eroziunii solului, regularizarii scurgerii pe versanti, corectarii torentilor, in conformitate cu strategia nationala de management al riscului la inundatii, aprobata prin hotarare a Guvernului, in scopul protejarii in aval a cursurilor de apa, a lucrarilor ingineresti de arta, a constructiilor hidrotehnice si a obiectivelor sociale si economice.
(3)Detinatorii de terenuri, indiferent de forma de proprietate, au obligatia de a facilita realizarea si/sau intretinerea si/sau repararea lucrarilor mentionate la alin. (2).
(la data 12-iun-2006 Art. 72 din capitolul III, sectiunea 5 modificat de Art. I, punctul 20. din Legea 112/2006 )
Art. 73
(1)Cheltuielile pentru actiunile operative, de interes public, de aparare impotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase si accidentelor la constructii hidrotehnice, precum si cele pentru constituirea stocului de materiale si mijloace de aparare, se prevad si se finanteaza, dupa caz, din bugetul de stat, din bugetele locale si din surse proprii ale persoanelor fizice si ale persoanelor juridice.
(2)In cazul in care sumele prevazute in bugetul local al unui judet sau al unei localitati, in care au avut loc inundatii, fenomene meteorologice periculoase sau efecte negative ca urmare a unor accidente la constructii hidrotehnice, sunt insuficiente pentru combaterea si inlaturarea efectelor acestora, ele urmeaza sa fie asigurare din Fondul de interventie prevazut in bugetul de stat, potrivit legii, la propunerea prefectului si cu avizul Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului.
Art. 74
(1)Regulamentul de aparare impotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase si accidentelor la constructii hidrotehnice si Normativul-cadru de dotare cu materiale si mijloace de aparare operativa impotriva inundatiilor si gheturilor se elaboreaza de catre Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, cu consultarea Comisiei centrale si a comitetelor de bazin, se avizeaza de Comisia guvernamentala de aparare impotriva dezastrelor si se aproba prin hotarare a Guvernului.
(1)Regulamentul privind gestionarea situatiilor de urgenta generate de inundatii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la constructii hidrotehnice si poluari accidentale si Normativul-cadru de dotare cu materiale si mijloace de interventie operativa se elaboreaza de catre autoritatea publica centrala din domeniul apelor, cu avizul Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta, si se aproba prin ordin comun al conducatorilor autoritatilor publice centrale din domeniul administratiei si internelor, apelor, transporturilor, constructiilor si turismului.
(la data 12-iun-2006 Art. 74, alin. (1) din capitolul III, sectiunea 5 modificat de Art. I, punctul 21. din Legea 112/2006 )
(1)Regulamentul privind gestionarea situatiilor de urgenta generate de inundatii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la constructii hidrotehnice si poluari accidentale si Normativul-cadru de dotare cu materiale si mijloace de interventie operativa se elaboreaza de catre autoritatea publica centrala din domeniul apelor, cu avizul Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta, si se aproba prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale din domeniul administratiei si internelor si al conducatorului autoritatii publice centrale din domeniul apelor.
(la data 19-feb-2010 Art. 74, alin. (1) din capitolul III, sectiunea 5 modificat de Art. I, punctul 50. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
(2)Aplicarea masurilor operative de aparare se realizeaza in mod unitar, pe baza planurilor de aparare impotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase sau accidentelor la constructii hidrotehnice, care se elaboreaza pe bazine hidrografice, judete si localitati, precum si la obiectivele care pot fi afectate de astfel de fenomene sau accidente.
(3)Elaborarea planurilor de aparare prevazute la alin. (2) se va face cu luarea in considerare a planurilor de amenajare a teritoriului si a restrictionarii regimului de constructii si cu consultarea persoanelor fizice si persoanelor juridice interesate.
(3)Elaborarea planurilor de aparare prevazute la alin. (2) se va face cu luarea in considerare a planurilor de amenajare a teritoriului si a restrictionarii regimului de constructii, precum si cu consultarea persoanelor fizice si a persoanelor juridice interesate, pe baza strategiei nationale de management al riscului la inundatii.
(la data 12-iun-2006 Art. 74, alin. (3) din capitolul III, sectiunea 5 modificat de Art. I, punctul 21. din Legea 112/2006 )
(4)Coordonarea operativa a activitatii de aparare impotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase si accidentelor la constructii hidrotehnice revine Regiei Autonome „Apele Romane”.
(4)Coordonarea tehnica de specialitate a activitatii de aparare impotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase si accidentelor la constructii hidrotehnice si combaterea poluarilor accidentale la nivelul bazinelor hidrografice si al judetelor revine Administratiei Nationale «Apele Romane».
(la data 12-iun-2006 Art. 74, alin. (4) din capitolul III, sectiunea 5 modificat de Art. I, punctul 21. din Legea 112/2006 )
(5)Prefectul judetului in care se afla sediul filialei bazinale a Regiei Autonome „Apele Romane” are atributii de coordonare a activitatii de aparare impotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase si accidentelor la constructii hidrotehnice pe bazinul hidrografic respectiv.
(5)Prefectul judetului in care se afla sediul directiei de ape a Administratiei Nationale «Apele Romane» are atributii de coordonare a activitatii de aparare impotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase si accidentelor la constructiile hidrotehnice pe bazinul hidrografic respectiv.
(la data 30-aug-2004 Art. 74, alin. (5) din capitolul III, sectiunea 5 modificat de Art. I, punctul 85. din Legea 310/2004 )
(5)Autoritatile administratiei publice centrale si locale, precum si operatorii economici au obligatia sa-si asigure stocul de materiale de interventie, mijloacele mecanice si de transport pentru apararea impotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la constructiile hidrotehnice si poluarilor accidentale.
(la data 12-iun-2006 Art. 74, alin. (5) din capitolul III, sectiunea 5 modificat de Art. I, punctul 21. din Legea 112/2006 )
Art. 75
(1)Pentru a evita producerea unor calamitati in perioadele de ape mari sau de accidente la baraje, functionarea acumularilor nepermanente la parametrii pentru care au fost construite este obligatorie, iar Comisia centrala poate aproba inundarea dirijata a unor terenuri dinainte stabilite prin planurile de aparare, precum si a incintelor indiguite, realizate lateral unui curs de apa.
(1)Pentru a evita producerea unor dezastre in perioadele de ape mari sau de accidente la baraje, functionarea acumularilor nepermanente la parametrii pentru care au fost construite este obligatorie, iar Comitetul ministerial poate aproba inundarea dirijata a unor terenuri in prealabil stabilite prin planurile de aparare, precum si a incintelor indiguite, realizate lateral unui curs de apa.
(la data 12-iun-2006 Art. 75, alin. (1) din capitolul III, sectiunea 5 modificat de Art. I, punctul 22. din Legea 112/2006 )
(1)Pentru a evita producerea unor calamitati in perioadele de ape mari sau de accidente la baraje, functionarea acumularilor la parametrii pentru care au fost construite este obligatorie, iar inundarea dirijata a unor terenuri dinainte stabilite prin planurile de aparare, precum si a incintelor indiguite amplasate lateral unui curs de apa se realizeaza cu acordul presedintelui comitetului judetean pentru situatii de urgenta si se aproba de Comitetul ministerial.
(la data 19-feb-2010 Art. 75, alin. (1) din capitolul III, sectiunea 5 modificat de Art. I, punctul 51. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
(2)Detinatorii cu orice titlu ai terenurilor stabilite prin planurile bazinale de aparare, ca si ai celor situate in incinte indiguite sunt obligati sa permita inundarea temporara, in mod dirijat, a acestora.
(3)Pentru prejudiciile suferite prin inundarea temporara a terenurilor, proprietarii acestora vor fi despagubiti din fondul de asigurare, in conditiile legii. Valorile despagubirilor se propun de prefecti, se avizeaza de Comisia centrala si se aproba prin hotarare a Guvernului.
(3)Pentru prejudiciile suferite prin inundarea temporara a terenurilor, proprietarii acestora vor fi despagubiti din fondul de asigurare, in conditiile legii. Valorile despagubirilor se propun de catre prefecti si se aproba prin hotarare a Guvernului.
(la data 12-iun-2006 Art. 75, alin. (3) din capitolul III, sectiunea 5 modificat de Art. I, punctul 22. din Legea 112/2006 )
(3)Pentru prejudiciile suferite prin inundarea temporara a terenurilor, proprietarii acestora vor fi despagubiti conform legii.
(la data 19-feb-2010 Art. 75, alin. (3) din capitolul III, sectiunea 5 modificat de Art. I, punctul 51. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
Art. 76
(1)In scopul asigurarii stabilitatii si integritatii digurilor, barajelor si a altor lucrari de aparare impotriva actiunilor distructive ale apelor, se interzic:
a)extragerea pamantului sau a altor materiale din diguri, baraje sau din alte lucrari de aparare, ca si din zonele de protectie a acestora;
b)plantarea arborilor de orice fel pe diguri, baraje si pe alte lucrari de aparare;
c)pasunarea pe diguri sau baraje, pe maluri sau in albii minore, in zonele in care sunt executate lucrari hidrotehnice si in zonele de protectie a acestora;
d)realizarea de balastiere sau lucrari de excavare in albie, in zona captarilor de apa din rau, a captarilor cu infiltrare prin mal, a subtraversarilor de conducte sau alte lucrari de arta.
d)realizarea de balastiere sau lucrari de excavare in albie in zona podurilor, la minimum 1 km in amonte si la minimum 2 km in aval de pod ori in zona cursurilor de apa care au in lungul lor infrastructura aflata in administrarea institutiilor publice/societatilor nationale/ companiilor nationale/societatilor comerciale/regiilor autonome din domeniul transporturilor, constructiilor si turismului la o distanta mai mica decat cea prevazuta in actele normative in vigoare, fata de zona de protectie, in zona captarilor de apa din rau, a captarilor cu infiltrare prin mal, a subtraversarilor de conducte sau alte lucrari de arta.
(la data 12-iun-2006 Art. 76, alin. (1), litera D. din capitolul III, sectiunea 5 modificat de Art. I, punctul 23. din Legea 112/2006 )
e)circulatia vehiculelor pe coronamentul digurilor si al barajelor neamenajate in acest scop;
f)taierea la ras a perdelelor forestiere de protectie a digurilor si lacurilor de acumulare;
g)blocarea golirilor de fund ale barajelor.
(la data 12-iun-2006 Art. 76, alin. (1) din capitolul III, sectiunea 5 completat de Art. I, punctul 24. din Legea 112/2006 )
(2)Cu acordul Regiei Autonome „Apele Romane” sunt permise:
a)depozitarea de materiale si executarea de constructii pe diguri, baraje si in zona altor lucrari de aparare;
b)circulatia cu vehicule sau trecerea animalelor pe diguri sau baraje prin locuri special amenajate pentru astfel de actiuni;
c)traversarea sau strapungerea digurilor, barajelor sau a altor lucrari de aparare cu conducte, linii sau cabluri electrice sau de telecomunicatii, cu alte constructii sau instalatii care pot slabi rezistenta lucrarilor sau pot impiedica actiunile de aparare.
(3)Efectuarea lucrarilor prevazute la alin. (2) lit. c) se realizeaza sub supravegherea Regiei Autonome „Apele Romane”.
SECTIUNEA 51: Managementul riscului la inundatii
Art. 761
(1)Pentru fiecare district de bazin hidrografic prevazut la art. 6 alin. (6) se realizeaza o evaluare preliminara a riscului la inundatii, in conformitate cu alin. (2).
(2)O evaluare preliminara a riscului la inundatii are ca scop evaluarea riscurilor potentiale. Pe baza informatiilor si in baza identificarii impactului schimbarilor climatice asupra producerii inundatiilor, evaluarea riscurilor potentiale va include cel putin urmatoarele elemente:
a)harti ale bazinului hidrografic, la scara corespunzatoare, incluzand limitele bazinelor hidrografice, ale zonei costiere si informatii asupra topografiei si utilizarii terenului;
b)descrierea inundatiilor care au survenit in trecut si care au avut efecte negative semnificative asupra sanatatii umane, a mediului, a patrimoniului cultural si asupra activitatii economice, pentru care probabilitatea unor evenimente viitoare similare este inca relevanta, atat in ceea ce priveste amplitudinea acestora, zonele inundabile, precum si in ceea ce priveste evaluarea efectelor negative pe care le-ar putea produce;
c)descrierea inundatiilor istorice semnificative, cu o probabilitate de revenire a evenimentelor, ceea ce ar atrage consecinte viitoare negative similare;
d)evaluarea consecintelor negative potentiale ale viitoarelor inundatii pentru sanatatea umana, mediu, patrimoniul cultural si activitatea economica, analizand probleme ca topografia, pozitia cursurilor de apa si caracteristicile lor generale hidrologice si geomorfologice, incluzand albiile majore ca zone de retentie naturala, eficienta infrastructurii de aparare pentru protectia impotriva inundatiilor, pozitionarea zonelor populate, zonele cu activitate economica, zonele favorabile dezvoltarii pe termen lung, luand in considerare efectele schimbarilor climatice asupra aparitiei inundatiilor.
(3)Pentru fiecare district de bazin hidrografic prevazut la art. 6 alin (6), partajat cu alte state membre, autoritatea publica centrala din domeniul apelor asigura schimbul de informatii cu autoritatile competente ale statelor membre in cauza.
(4)Autoritatea publica centrala din domeniul apelor asigura evaluarea preliminara a riscului la inundatii si raportarea catre Comisia Europeana, pana la data de 22 decembrie 2011.
Art. 762
(1)Pe baza evaluarii preliminare a riscului la inundatii, prevazuta la art. 761, pentru fiecare district de bazin hidrografic prevazut la art. 6 alin. (6) se identifica arealele unde exista risc potential semnificativ de inundare sau unde materializarea acestui risc este probabila.
(2)Pentru fiecare district de bazin hidrografic prevazut la art. 6 alin. (6), partajat cu alte state riverane, identificarea zonelor si evaluarea preliminara a riscului la inundatii se coordoneaza intre autoritatile competente ale statelor respective.
Art. 763
(1)Pentru zonele identificate in temeiul art. 762 alin. (1) se realizeaza harti de hazard si, respectiv, de risc la inundatii, conform normelor metodologice elaborate de autoritatea publica centrala din domeniul apelor, care se aproba prin hotarare a Guvernului.
(2)In temeiul art. 762 alin. (2), in cazul raurilor transfrontiere, elaborarea hartilor zonelor inundabile si a hartilor de risc la inundatii se realizeaza in baza schimburilor de informatii dintre statele riverane.
(3)Hartile de hazard la inundatii cuprind zonele geografice susceptibile de a fi inundate in urmatoarele cazuri, in conformitate cu normele prevazute la alin. (1);
a)inundatii cu probabilitate mica sau scenarii ale unor evenimente extreme;
b)inundatii cu probabilitate medie pentru care perioada probabila de revenire este mai mare sau egala cu 100 de ani;
c)inundatii cu probabilitate mare, dupa caz.
(4)Pentru fiecare caz prevazut la alin. (3), unde exista risc semnificativ de inundatii, se indica urmatoarele elemente in conformitate cu normele metodologice prevazute la alin. (1):
a)suprafata zonei inundate;
b)adancimea sau nivelul apei;
c)viteza de curgere sau debitul inundatiei corespunzatoare.
(5)Hartile de risc la inundatii ce indica potentialele efecte negative asociate cazurilor de inundatii prevazute la alin. (3) se exprima in urmatorii parametri:
a)numarul aproximativ de locuitori potential afectati;
b)tipul de activitate economica din zona potential afectata;
c)tipul de aprovizionare cu apa potabila a populatiei din zona potential afectata si numarul populatiei deservite;
d)instalatiile care pot produce poluare accidentala in cazul inundatiilor, in conformitate cu anexa nr. 1 la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 152/2005, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 84/2006, precum si zonele protejate din arealele potential afectate prevazute in anexa nr. 12;
e)indicarea zonelor cu un transport mare de aluviuni, inundatii cu sedimente grosiere, precum si informatii privind alte surse semnificative de poluare.
(6)Autoritatea publica centrala din domeniul apelor asigura raportarea catre Comisia Europeana a hartilor de hazard si a hartilor de risc la inundatii pana la data de 22 decembrie 2013, in urmatoarele conditii:
a)elaborarea hartilor de hazard este asigurata de autoritatea publica centrala din domeniul apelor;
b)elaborarea hartilor de risc la inundatii este asigurata de consiliile judetene, cu sprijinul si coordonarea autoritatilor publice centrale cu competente in domeniul elaborarii hartilor de risc natural;
c)toate autoritatile publice centrale care desfasoara activitati in zone cu risc semnificativ la inundatii pun la dispozitie, cu titlu gratuit, toate informatiile si datele necesare pentru realizarea hartilor de hazard si a hartilor de risc la inundatii;
d)realizarea hartilor de hazard si a hartilor de risc la inundatii este finantata de la bugetul de stat, prin bugetele autoritatilor publice centrale prevazute la lit. b).
Art. 764
(1)pe baza hartilor prevazute la art. 763 alin. (3) si (5), autoritatile publice centrale prevazute la art. 763 alin. (6) lit. b) realizeaza planuri de management al riscului la inundatii, coordonate de autoritatea publica centrala din domeniul apelor, la nivelul districtului bazinului hidrografic prevazut la art. 6, pentru zonele identificate potrivit art. 762 alin. (1), si pentru zonele identificate potrivit art. 768 alin. (1) lit. b) in conformitate cu prevederile alin. (2) si (3).
(2)Pentru zonele identificate potrivit art. 762 alin. (1) si pentru zonele identificate potrivit art. 768 alin. (1) lit. b), obiectivele managementului riscului la inundatii se axeaza pe reducerea efectelor negative potentiale ale inundatiilor pentru sanatatea umana, mediu, patrimoniul cultural si activitatea economica, adoptand atat masuri nestructurale, cat si masuri structurale pentru reducerea probabilitatii de inundare.
(3)Planurile de management al riscului la inundatii includ masuri pentru atingerea obiectivelor stabilite potrivit alin. (2), precum si componentele stabilite prin norme metodologice elaborate de autoritatea publica centrala din domeniul apelor si aprobate prin hotarare a Guvernului. Aceste planuri de management al riscului la inundatii iau in considerare aspectele relevante, cum ar fi:
a)costurile si beneficiile, dimensiunea inundatiilor si traseul acestora si zonele care au potentialul de a retine apa din inundatii, cum ar fi albiile majore, obiectivele de mediu pentru corpurile de apa de suprafata si subterane stabilite potrivit prevederilor art. 21 si 22, planurile privind gestionarea solului si a apei, planificarea teritoriului, utilizarea terenurilor, conservarea naturii, precum si infrastructura de navigatie si portuara;
b)aspectele managementului riscului la inundatii, cu accent pe prevenirea, protectia, pregatirea, incluzand prognoza inundatiilor, avertizarea si alarmarea in conditiile specifice unui anumit bazin sau subbazin hidrografic;
c)promovarea practicilor de utilizare durabila a terenului, imbunatatirea capacitatii de retentie a apei in bazinul hidrografic, precum si inundarile controlate ale anumitor zone in cazul unor evenimente majore.
(4)Pentru bazinele sau subbazinele partajate cu alte state, planurile de management al riscului la inundatii elaborate potrivit prevederilor alin. (1) nu includ masurile care, prin dimensiunile si impactul lor, vor conduce la cresterea semnificativa a riscului de inundatii in amonte sau in aval pentru tarile vecine, cu exceptia cazului in care aceste masuri au fost agreate de statele implicate potrivit prevederilor art. 765.
(5)Autoritatea publica centrala din domeniul apelor asigura finalizarea si publicarea planurilor de management al riscului la inundatii pana la data de 22 decembrie 2015.
Art. 765
(1)Pentru districtele de bazine hidrografice prevazute la art. 6 care se afla in intregime pe teritoriul Romaniei, autoritatea publica centrala din domeniul apelor se asigura ca se realizeaza un plan unic de management al riscului la inundatii sau un set de planuri de management al riscului la inundatii, coordonate la nivelul districtului de bazin hidrografic.
(2)Pentru districtele de bazine hidrografice care se afla in intregime in cadrul Uniunii Europene, autoritatea publica centrala din domeniul apelor asigura coordonarea in scopul de a produce un plan unic international de management al riscului la inundatii sau un set de planuri de management al riscului la inundatii coordonat la nivelul districtului hidrografic international. Pentru planurile de management al riscului la inundatii nerealizate la nivel international trebuie realizate cel putin planuri pentru partea districtului hidrografic international care apartine teritoriului national, iar acestea vor fi coordonate, pe cat posibil, la nivelul districtului hidrografic international.
(3)Pentru bazinul hidrografic international al fluviului Dunarea sau districtele de bazine hidrografice prevazute la art. 6 care se extind in afara granitelor Comunitatii Europene, autoritatea publica centrala din domeniul apelor ia masuri pentru realizarea unui plan unic de management al riscului la inundatii sau pentru stabilirea unui set de planuri de management al riscului la inundatii coordonat la nivelul districtului hidrografic international. Atunci cand nu este posibil, se aplica prevederile alin. (2) pentru portiunile bazinului hidrografic international al fluviului Dunarea care fac parte din teritoriul statelor membre ale Comunitatii Europene.
(4)Daca se considera necesar, planurile de management al riscului la inundatii prevazute la alin. (2) si (3) sunt detaliate si coordonate in colaborare cu autoritatile competente din tarile vecine la nivelul subbazinelor internationale.
(5)Daca autoritatea publica centrala din domeniul apelor identifica o problema generata de o tara riverana, care are un impact asupra managementului riscului la inundatii al apelor nationale si care nu poate fi rezolvata la nivel national, raporteaza aceasta problema Comisiei Europene, precum si oricarui alt stat membru interesat sau riveran bazinului hidrografic international al fluviului Dunarea si poate formula recomandari privind modul de rezolvare a acesteia.
Art. 766
(1)Autoritatea publica centrala din domeniul apelor va lua masura corelarii hartilor de hazard si de risc la inundatii cu schemele directoare ale districtelor bazinelor hidrografice, avand ca obiective schimbul de informatii si realizarea unei unitati in abordare pentru atingerea unui beneficiu comun cu privire la obiectivele de mediu pentru corpurile de apa de suprafata si subterane, conform art. 21 si 22.
(2)In aplicarea prevederilor alin. (1) se vor avea in vedere in special urmatoarele:
a)dezvoltarea primelor harti de hazard si de risc la inundatii si revizuirea ulterioara a acestora, potrivit prevederilor art. 763 si 769, sa fie realizate astfel incat informatiile pe care le contin sa fie consecvente cu informatiile relevante prezentate in conformitate cu normele metodologice prevazute la art. 764 alin. (3); aceste informatii sunt coordonate cu revizuirile prevazute la art. 43 alin. (15) si pot fi integrate in acestea;
b)dezvoltarea primelor planuri de management al riscului la inundatii si a revizuirilor ulterioare, potrivit prevederilor art. 764 si 769, se efectueaza in coordonare cu planurile de amenajare a districtelor bazinelor hidrografice;
c)implicarea activa a tuturor partilor interesate in temeiul art. 767 este coordonata, dupa caz, cu implicarea activa a partilor interesate in temeiul art. 43 alin. (16).
Art. 767
(1)In termen de 90 de zile de la finalizarea evaluarii preliminare a riscurilor la inundatii, a hartilor de hazard, a hartilor de risc la inundatii si a planurilor de management al riscului la inundatii, autoritatea publica centrala din domeniul apelor le va pune la dispozitia publicului.
(2)Autoritatea publica centrala din domeniul apelor elaboreaza programul pentru producerea, revizuirea si actualizarea planurilor de management al riscului la inundatii agreate la nivelul bazinului hidrografic international al fluviului Dunarea, precum si programul dezbaterilor publice si al actiunilor de constientizare a populatiei pentru adoptarea masurilor preventive ce se impun in zonele cu risc ridicat la inundatii, agreate la nivelul bazinului hidrografic international al fluviului Dunarea, in conformitate cu art. 764-765.
Art. 768
(1)Autoritatea publica centrala din domeniul apelor poate decide sa nu realizeze evaluarea preliminara a riscului la inundatii prevazuta la art. 761 pentru acele districte de bazine hidrografice, subbazine sau zone costiere pentru care:
a)inainte de data de 22 decembrie 2010 a fost realizata o evaluare a riscului la inundatii in conformitate cu prevederile normelor metodologice sau au fost identificate zone cu risc potential semnificativ la inundatii in conformitate cu prevederile art. 762 alin. (1);
b)a decis, inainte de data de 22 decembrie 2010, sa pregateasca harti de hazard si de risc la inundatii si sa creeze planuri de management al riscului la inundatii in conformitate cu prevederile art. 762-764.
(2)Autoritatea publica centrala din domeniul apelor poate decide sa foloseasca harti de hazard si harti de risc la inundatii pentru districtele bazinelor hidrografice finalizate inainte de data de 22 decembrie 2010, daca aceste harti ofera un nivel de informare echivalent cerintelor prevazute la art. 763 si aceste harti au fost realizate in conformitate cu normele metodologice prevazute la art. 764 alin. (3) si cu anexa nr. 7.
(3)Autoritatea publica centrala din domeniul apelor poate decide sa foloseasca planurile de management al riscului la inundatii pentru bazinele hidrografice finalizate inainte de data de 22 decembrie 2010, cu conditia ca aceste planuri sa fie echivalente cu cerintele prevazute la art. 764 si sa fie realizate in conformitate cu prevederile normelor metodologice.
(4)Prevederile alin. (1)-(3) se aplica fara a aduce atingere prevederilor art. 769.
Art. 769
(1)Evaluarea preliminara a riscului la inundatii este revizuita si, daca este necesar, actualizata pana la data de 22 decembrie 2018 si apoi reactualizata la fiecare 6 ani.
(2)Hartile de hazard si de risc la inundatii sunt revizuite si, daca este necesar, actualizate pana la data de 22 decembrie 2019 si apoi reactualizate la fiecare 6 ani.
(3)Planurile de management al riscului la inundatii sunt revizuite si, daca este necesar, actualizate, in conformitate cu normele metodologice prevazute la art. 764 alin. (3), pana la data de 22 decembrie 2021 si ulterior la fiecare 6 ani.
(4)Revizuirile prevazute la alin. (1) si (3) se realizeaza luand in considerare si impactul schimbarilor climatice asupra aparitiei inundatiilor.
Art. 7610
(1)Autoritatea publica centrala din domeniul apelor pune la dispozitia Comisiei Europene evaluarile preliminare ale riscului la inundatii, cuprinzand zonele cu pericolele la inundatii, hartile de hazard, hartile de risc la inundatii si planurile de management al riscului la inundatii, potrivit prevederilor art. 761, 763 si 764, precum si revizuirile acestora sau, dupa caz, actualizarile acestora, in termen de 3 luni de la datele prevazute la art. 761 alin. (4), art. 763 alin. (6), art. 764 alin. (5) si art. 769.
(2)Autoritatea publica centrala din domeniul apelor informeaza Comisia Europeana in legatura cu deciziile luate in conformitate cu prevederile art. 768 alin. (1)-(3) si ii pune la dispozitie informatiile necesare privind respectivele decizii pana la datele prevazute la art. 761 alin. (4), art. 763 alin. (6) si art. 764 alin. (5).
Art. 7611
Autoritatea publica centrala din domeniul apelor transmite Comisiei Europene textele principalelor dispozitii de drept intern pe care le emite sau pe care Guvernul le emite in domeniul reglementat de prezenta lege.
(la data 19-feb-2010 capitolul III, sectiunea 5 completat de Art. I, punctul 52. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
Sectiunea 6: Participarea publicului
Art. 77
(1)Pentru aplicarea prevederilor prezentei legi privind protectia apelor de suprafata si subterane, precum si pentru asigurarea alimentarii cu apa, Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului poate lua masuri ce afecteaza interesele utilizatorilor de apa, ale riveranilor sau publicului, numai dupa consultarea acestora, cu exceptia unor situatii speciale, cum ar fi secete, inundatii sau altele asemenea.
(2)In vederea realizarii consultarii prevazute la alin. (1), Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului si, dupa caz, Regia Autonoma „Apele Romane” sau filialele sale bazinale vor publica in ziarul local o informare cu privire la masurile propuse. Aceeasi informare se va transmite si utilizatorilor de apa, riveranilor, precum si oricarei alte persoane ce ar putea fi afectata.
(2)In vederea realizarii consultarii prevazute la alin. (1), autoritatea publica centrala din domeniul apelor si, dupa caz, Administratia Nationala «Apele Romane» sau directiile de apa bazinale vor publica in ziarul local o informare cu privire la masurile propuse. Aceeasi informare se transmite si utilizatorilor de apa, riveranilor, precum si oricarei alte persoane ce ar putea fi afectata.
(la data 30-aug-2004 Art. 77, alin. (2) din capitolul III, sectiunea 6 modificat de Art. I, punctul 86. din Legea 310/2004 )
(3)Masurile propuse, ca si orice documentatie de fundamentare a acestora se vor tine la dispozitia publicului de catre unitatile prevazute la alin. (2).
(4)Comentariile, observatiile sau propunerile scrise asupra masurilor propuse se vor transmite celui care a facut informarea, in termen de cel mult 45 de zile de la data publicarii acesteia.
(5)In cazul propunerii unor masuri speciale, importante sau controversate, emitentul informarii va organiza o dezbatere publica a acesteia, dupa 60 de zile de la publicarea informarii.
(51)In cazul in care masurile prevazute la alin. (1) afecteaza alimentarea cu apa a populatiei, la informarea si consultarea publicului va colabora autoritatea publica centrala din domeniul sanatatii si autoritatile sale teritoriale.
(la data 30-aug-2004 Art. 77, alin. (5) din capitolul III, sectiunea 6 completat de Art. I, punctul 87. din Legea 310/2004 )
(6)Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului sau, dupa caz, Regia Autonoma „Apele Romane” va analiza toate observatiile si propunerile facute, inainte de a lua o hotarare. Textul hotararii si al motivatiei acesteia vor fi puse la dispozitia publicului.
(7)Procedura privind participarea utilizatorilor de apa, riveranilor si publicului la activitatea de consultare va fi stabilita de Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului.
CAPITOLUL IV: Controlul activitatii de gospodarire a apelor
Art. 78
(1)Activitatea de gospodarire a apelor si respectarea prevederilor prezentei legi sunt supuse controlului de specialitate.
(2)In cadrul Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului functioneaza Inspectia de stat a apelor, cu atributii de inspectie si de control al aplicarii prevederilor prezentei legi.
(2)In cadrul autoritatii publice centrale din domeniul apelor functioneaza Inspectia de stat a apelor, cu atributii de inspectie si control al aplicarii prevederilor prezentei legi. Inspectia de stat a apelor coordoneaza si raspunde de activitatea de inspectie si control in domeniul gospodaririi apelor la nivel national. Reglementarea activitatii de inspectie din domeniul gospodaririi apelor se aproba prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale din domeniul apelor, in termen de 60 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi.
(la data 12-iun-2006 Art. 78, alin. (2) din capitolul IV modificat de Art. I, punctul 25. din Legea 112/2006 )
(2)Reglementarea activitatii de inspectie si control din domeniul gospodaririi apelor se aproba prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale din domeniul apelor, in termen de 60 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi.
(la data 19-feb-2010 Art. 78, alin. (2) din capitolul IV modificat de Art. I, punctul 53. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
(la data 22-iul-2010 Art. 78, alin. (2) din capitolul IV abrogat de Art. 1, punctul 2. din Legea 146/2010 )
(3)In scopul indeplinirii atributiilor de control, personalul de gospodarire a apelor, precum si imputernicitii Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, dupa declinarea identitatii si calitatii, au dreptul:
a)de acces la ape, in zonele din lungul apelor, ca si in orice alt loc, unitate sau instalatie, indiferent de detinatorul sau proprietarul acestora, pentru a face constatari privind respectarea reglementarilor si aplicarea masurilor de gospodarire a apelor;
b)de a controla lucrarile, constructiile, instalatiile sau activitatile care au legatura cu apele si de a verifica daca acestea sunt realizate si exploatate in conformitate cu prevederile legale specifice si cu respectarea avizelor sau a autorizatiilor de gospodarire a apelor, dupa caz;
c)de a verifica instalatiile de masurare a debitelor, de a recolta probe de apa si de a examina, in conditiile legii, orice date sau documente necesare controlului;
d)de a constata faptele care constituie contraventii sau infractiuni in domeniul gospodaririi apelor si de a incheia documentele, potrivit legii.
(4)Imputernicitii Ministerului Apelor Padurilor si Protectiei Mediului cu efectuarea actiunilor de control in unitati cu caracter special vor primi aprobarea si de la ministerele care coordoneaza unitatile respective.
(5)Pe caile navigabile si in porturi, atributiile de cercetare, constatare, control si sanctionare privind respectarea reglementarilor in domeniul protectiei apelor revin personalului imputernicit de Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, impreuna cu Ministerul Transporturilor.
Art. 79
Autoritatile administratiei publice centrale si locale sunt obligate sa asigure sprijinul salariatilor Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului si Regiei Autonome „Apele Romane” si imputernicitilor acestora, precum si sa asigure, in perioadele de ape mari si inundatii, efectuarea continua a observatiilor, masuratorilor si transmiterii informatiilor.
CAPITOLUL V: Mecanismul economic in domeniul apelor
Art. 80
(1)Apa constituie o resursa naturala cu valoare economica in toate formele sale de utilizare. Conservarea, refolosirea si economisirea apei sunt incurajate prin aplicarea de stimuli economici, inclusiv pentru cei ce manifesta o preocupare constanta in protejarea cantitatii si calitatii apei, precum si prin aplicarea de penalitati celor care risipesc sau polueaza resursele de apa.
(11)In vederea atingerii obiectivelor prezentei legi se va aplica principiul recuperarii costurilor serviciilor de apa, inclusiv costuri implicate de mediu si de resursa, pe baza analizei economice al carei continut este prevazut in anexa nr. 4 si cu respectarea principiului poluatorul plateste.
(12)Pana in anul 2010 se va promova o politica de recuperare a costurilor in domeniul apei care sa stimuleze folosintele si sa utilizeze in mod eficient resursele de apa. Aceasta politica va stabili, pe baza analizei economice prevazute la alin. (11), o contributie adecvata a diferitelor folosinte majore, in special industria, agricultura si alimentarea cu apa pentru populatie, la recuperarea costurilor serviciilor de apa. Contributia astfel stabilita va tine seama de efectele de mediu, economice si sociale, precum si de conditiile geografice si climatice specifice.
(13)Masurile stabilite pentru implementarea prevederilor alin. (11) si (12) vor fi incluse in schema directoare. Prevederile alin. (11) si (12) nu vor influenta in nici un fel finantarea masurilor preventive si de remediere pentru realizarea obiectivelor prezentei legi.
(la data 30-aug-2004 Art. 80, alin. (1) din capitolul V completat de Art. I, punctul 88. din Legea 310/2004 )
(2)Mecanismul economic specific domeniului gospodaririi cantitative si calitative a apelor include sistemul de plati, bonificatii si penalitati ca parte a modului de finantare a dezvoltarii domeniului si de asigurare a functionarii pe principii economice a Regiei Autonome „Apele Romane”.
(2)Mecanismul economic specific domeniului gospodaririi cantitative si calitative a resurselor de apa include sistemul de contributii, plati, bonificatii si penalitati ca parte a modului de finantare a dezvoltarii domeniului si de asigurare a functionarii Administratiei Nationale «Apele Romane».
(la data 30-aug-2004 Art. 80, alin. (2) din capitolul V modificat de Art. I, punctul 89. din Legea 310/2004 )
(3)Metodologia de fundamentare a sistemului de plati in domeniul apelor, precum si procedura de elaborare a acestora se stabilesc de Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, cu avizul Ministerului Finantelor.
(la data 30-aug-2004 Art. 80, alin. (3) din capitolul V abrogat de Art. I, punctul 90. din Legea 310/2004 )
(4)Sistemul de plati prevazut la alin. (2) se bazeaza pe regula: beneficiarul plateste, in functie de serviciile prestate si de cele privind folosirea rationala a resurselor de apa, care asigura:
a)stimularea economica a utilizarii durabile si a protectiei calitatii apelor;
b)diferentierea teritoriala a preturilor si tarifelor pe categorii de surse si de utilizatori, ca urmare a conditiilor diferite de asigurare a apei, in masura in care sistemul asigura venituri si cheltuieli echilibrate;
c)corectarea nivelului preturilor si tarifelor in functie de dinamica generala a preturilor;
d)transmiterea la utilizatori a influentelor economice determinate de activitatile de asigurare a surselor de apa din punct de vedere cantitativ si calitativ;
e)minimizarea costurilor de productie prin stimularea economica a pretului, in scopul asigurarii maximului de profit social;
f)reflectarea in preturi a cererii de debit si de volum de apa.
(la data 30-aug-2004 Art. 80, alin. (4) din capitolul V abrogat de Art. I, punctul 90. din Legea 310/2004 )
Art. 81
(1)Sistemul de plati, bonificatiile si penalitatile specifice activitatii de gospodarire a apelor se aplica tuturor utilizatorilor.
(1)Sistemul de contributii, plati, bonificatii, tarife si penalitati specifice activitatii de gospodarire a resurselor de apa se aplica tuturor utilizatorilor. Sistemul de contributii, plati, bonificatii, tarife si penalitati specifice activitatii de gospodarire a resurselor de apa se stabileste prin modificarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 107/2002 privind infiintarea Administratiei Nationale «Apele Romane», aprobata cu modificari prin Legea nr. 404/2003, in termen de 90 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi. Cuantumul contributiilor, platilor, bonificatiilor, tarifelor si penalitatilor specifice activitatii de gospodarire a resurselor de apa se reactualizeaza periodic prin hotarare a Guvernului, la propunerea autoritatii publice centrale in domeniul apelor.
(la data 30-aug-2004 Art. 81, alin. (1) din capitolul V modificat de Art. I, punctul 91. din Legea 310/2004 )
(2)Prevederile alin. (1) nu se aplica la apa tranzitata pentru navigatie pe caile navigabile artificiale, precum si persoanelor fizice care folosesc apa conform art. 9 alin. (2).
(3)Regia Autonoma „Apele Romane” este singurul furnizor al apei prelevate direct din sursele de apa de suprafata, naturale sau amenajate, indiferent de detinatorul cu orice titlu al amenajarii si din sursele subterane, cu exceptia apelor geotermale, precum si de produse si servicii specifice de gospodarire a apelor, pe baza de contracte incheiate in acest scop.
(3)Administratia Nationala «Apele Romane» este operator unic pentru apa de suprafata subterana si serviciile specifice de gospodarire a apelor.
(la data 14-dec-2003 Art. 81, alin. (3) din capitolul V modificat de Art. I, punctul 8. din Legea 404/2003 )
(3)Administratia Nationala «Apele Romane», in calitate de operator unic atat al resurselor de apa de suprafata, naturale sau amenajate, indiferent de detinatorul cu orice titlu al amenajarii, cat si al resurselor de apa subterane, indiferent de natura lor si a instalatiilor, isi constituie veniturile proprii dintr-o contributie specifica de gospodarire a apelor platita lunar de catre toti utilizatorii resurselor de apa pe baza de abonament incheiat in acest sens, din platile pentru serviciile comune de gospodarire a apelor, din tarife pentru avizele, autorizatiile, notificarile pe care le poate emite sau este imputernicita sa le emita, precum si din penalitatile aplicate.
(la data 30-aug-2004 Art. 81, alin. (3) din capitolul V modificat de Art. I, punctul 91. din Legea 310/2004 )
(3)Administratia Nationala „Apele Romane”, in calitate de operator unic atat al resurselor de apa de suprafata, naturale sau amenajate, indiferent de detinatorul cu orice titlu al amenajarii, cat si al resurselor de apa subterane, indiferent de natura lor si a instalatiilor, isi constituie veniturile proprii dintr-o contributie specifica de gospodarire a apelor platita lunar de catre toti utilizatorii resurselor de apa pe baza facturii fiscale emise, conform abonamentului de utilizare/exploatare incheiat in acest sens, care constituie titlu executoriu, din platile pentru serviciile comune de gospodarire a apelor, din penalitati specifice activitatii de gospodarire a apelor, din tarife pentru avizele, autorizatiile, notificarile pe care le poate emite sau pe care este imputernicita sa le emita, precum si din majorarile de intarziere aplicate in conformitate cu prevederile legale in materie.
(la data 19-feb-2010 Art. 81, alin. (3) din capitolul V modificat de Art. I, punctul 54. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
(31)Contributiile specifice de gospodarire a apelor in sensul prezentei legi sunt:
a)contributia pentru utilizarea resurselor de apa pe categorii de resurse si utilizatori;
b)contributia pentru primirea apelor uzate in resursele de apa;
c)contributia pentru potentialul hidroenergetic asigurat prin barajele lacurilor de acumulare din administrarea Administratiei Nationale «Apele Romane»;
d)contributia pentru exploatarea nisipurilor si pietrisurilor din albiile si malurile cursurilor de apa ce intra sub incidenta prezentei legi.
(la data 30-aug-2004 Art. 81, alin. (3) din capitolul V completat de Art. I, punctul 92. din Legea 310/2004 )
(32)Creantele reprezentand venituri proprii ale Administratiei Nationale „Apele Romane”, potrivit prevederilor art. 81 din prezenta lege si ale anexei nr. 3 la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 107/2002 privind infiintarea Administratiei Nationale „Apele Romane”, aprobata cu modificari prin Legea nr. 404/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, se executa prin organe de executare proprii, abilitate in conformitate cu Codul de procedura fiscala. Administratia Nationala „Apele Romane” elaboreaza metodologia privind executarea creantelor reprezentand venituri proprii ale Administratiei Nationale „Apele Romane”, care se aproba prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale in domeniul apelor.
(la data 19-feb-2010 Art. 81, alin. (3^1) din capitolul V completat de Art. I, punctul 55. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
(4)Pentru activitatile mentionate la alin. (3), Regia Autonoma „Apele Romane” este singura in drept sa aplice sistemul de plati specific gospodaririi apelor.
(4)Utilizatorii de apa, consumatori sau neconsumatori, au obligatia sa plateasca lunar cuantumul contributiei specifice de gospodarire a apelor; in caz contrar, li se vor aplica penalitati de intarziere conform prevederilor Codului de procedura fiscala, aprobat prin Ordonanta Guvernului nr. 92/2003.
(la data 30-aug-2004 Art. 81, alin. (4) din capitolul V modificat de Art. I, punctul 93. din Legea 310/2004 )
(5)Pentru apa tratata livrata sau pentru alte servicii de gospodarire a apelor decat cele specifice, furnizor sau prestator sunt persoanele fizice si juridice care, dupa caz, au in administrare lucrarile hidrotehnice sau care presteaza serviciile de gospodarire a apelor.
(5)Pentru apa tratata si livrata sau pentru alte servicii de apa, operatori, furnizori sau prestatori sunt persoane fizice sau juridice care, dupa caz, au in administrare lucrari hidrotehnice sau care presteaza servicii de apa.
(la data 30-aug-2004 Art. 81, alin. (5) din capitolul V modificat de Art. I, punctul 93. din Legea 310/2004 )
Art. 82
(1)Bonificatiile se acorda utilizatorilor de apa care demonstreaza, constant, o grija deosebita pentru folosirea rationala si pentru protectia calitatii apelor, evacuand, o data cu apele uzate epurate, substante impurificatoare cu concentratii si in cantitati mai mici decat cele inscrise in autorizatia de gospodarire a apelor.
(1)Bonificatiile se acorda utilizatorilor de apa care demonstreaza, constant, o grija deosebita pentru folosirea rationala si pentru protectia calitatii apelor, evacuand constant, odata cu apele uzate epurate, substante impurificatoare cu concentratii si in cantitati mai mici decat cele inscrise in autorizatia de gospodarire a apelor.
(la data 19-feb-2010 Art. 82, alin. (1) din capitolul V modificat de Art. I, punctul 56. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
(2)Penalitatile se aplica acelor utilizatori de apa la care se constata abateri de la prevederile contractelor prevazute la art. 81 alin. (3) atat pentru depasirea cantitatilor de apa prelevate, cat si a concentratiilor si cantitatilor de substante impurificatoare evacuate.
(2)Penalitatile se aplica acelor utilizatori de apa la care se constata abateri de la prevederile reglementate atat pentru depasirea cantitatilor de apa utilizate, cat si a concentratiilor si cantitatilor de substante impurificatoare evacuate in resursele de apa.
(la data 30-aug-2004 Art. 82, alin. (2) din capitolul V modificat de Art. I, punctul 94. din Legea 310/2004 )
(3)Regia Autonoma „Apele Romane” este singura in drept sa constate cazurile in care se acorda bonificatii sau se aplica penalitati. Bonificatiile se acorda cu aprobarea Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului.
(4)Penalitatile pentru depasirea valorii concentratiilor indicatorilor de calitate reglementati pentru evacuarea apelor uzate in retelele de canalizare ale localitatilor se aplica de catre unitatile de gospodarie comunala.
(la data 30-aug-2004 Art. 82 din capitolul V completat de Art. I, punctul 95. din Legea 310/2004 )
Art. 83
Sistemul de plati, bonificatii si penalitati, precum si categoriile de produse si servicii de gospodarire a apelor se stabilesc prin hotarare a Guvernului.
(la data 30-aug-2004 Art. 83 din capitolul V abrogat de Art. I, punctul 96. din Legea 310/2004 )
Art. 84
(1)In scopul participarii la finantarea de investitii in lucrari si masuri cu contributie importanta la imbunatatirea asigurarii surselor de apa, la protectia calitatii apelor, precum si la cheltuielile pentru intocmirea de studii si cercetari aplicative in domeniul apelor, se constituie un fond special, extrabugetar, denumit Fondul apelor.
(2)Fondul apelor se constituie din taxele si tarifele pentru serviciile de avizare si autorizare, stabilite conform legii, precum si din penalitatile prevazute la art. 82 alin. (2).
(3)Fondul apelor este gestionat prin buget separat, elaborat de Regia Autonoma „Apele Romane” si aprobat de Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, care stabileste si metodologia de intocmire a acestui buget, cu avizul Ministerului Finantelor.
(4)Fondul apelor, impreuna cu alte surse, va fi folosit pentru sustinerea financiara a:
a)realizarii Sistemului national de supraveghere cantitativa si calitativa a resurselor de apa;
b)dotarii retelelor de laboratoare, de transmisiuni si informationale aferente acestuia;
c)participarii la realizarea sau modernizarea statiilor si instalatiilor de epurare a apelor uzate pentru imbunatatirea calitatii resurselor de apa;
d)realizarii lucrarilor publice de interes local cu efect social deosebit si pentru care autoritatile locale nu au suficiente resurse financiare;
e)realizarii lucrarilor publice privind apararea de inundatii, a celor de actiune, prevenire si combatere a calamitatilor naturale datorate excesului sau lipsei de apa;
f)dotarii sistemului informational hidrologic si operativ decizional in domeniul gospodaririi apelor;
g)inlaturarii avariilor sau pentru punerea in siguranta a constructiilor hidrotehnice de interes national sau local, cum ar fi baraje, diguri etc;
h)realizarii lucrarilor de protectie a bazinelor hidrografice impotriva colmatarii;
i)realizarii studiilor pentru cunoasterea evolutiei si gestiunii resurselor de apa;
j)acordarii bonificatiilor pentru cei care au rezultate deosebite in protectia impotriva epuizarii si degradarii resurselor de apa.
k)activitatii comitetului de bazin.
(la data 30-aug-2004 Art. 84 din capitolul V abrogat de Art. I, punctul 96. din Legea 310/2004 )
Art. 85
Finantarea investitiilor privind lucrarile, constructiile sau instalatiile de gospodarire a apelor se asigura, total sau partial, dupa caz, din:
a)bugetul de stat sau bugetele locale, pentru lucrari declarate de utilitate publica, potrivit legii;
b)fondurile utilizatorilor de apa;
c)fondul de dezvoltare al Regiei Autonome „Apele Romane”;
d)fonduri obtinute prin credite sau prin emitere de obligatiuni, garantate de Guvern sau de autoritatile administratiei publice locale, pentru lucrari de utilitate publica sau pentru asociatii de persoane care vor sa execute astfel de lucrari;
e)Fondul apelor.
Finantarea investitiilor privind lucrarile, constructiile sau instalatiile de gospodarire a apelor se asigura, total sau partial, dupa caz, din:
a)bugetul de stat sau bugetele locale pentru lucrarile de utilitate publica, potrivit legii;
b)fondurile utilizatorilor de apa;
c)fonduri obtinute prin credite sau prin emiterea de obligatiuni, garantate de Guvern sau de autoritatile administratiei publice locale, pentru lucrari de utilitate publica sau pentru asociatii de persoane care vor sa execute astfel de lucrari;
d)alte surse.
(la data 30-aug-2004 Art. 85 din capitolul V modificat de Art. I, punctul 97. din Legea 310/2004 )
(1)Finantarea investitiilor privind lucrarile, constructiile sau instalatiile de gospodarire a apelor, altele decat cele de aparare impotriva inundatiilor, se asigura, total sau partial, dupa caz, din:
a)bugetul de stat sau bugetele locale, pentru lucrarile de utilitate publica, potrivit legii;
b)fondurile utilizatorilor de apa, pentru lucrarile apartinand acestora;
c)fonduri obtinute prin credite sau prin emiterea de obligatiuni, garantate de Guvern ori de autoritatile administratiei publice locale, pentru lucrari de utilitate publica sau pentru asociatii de persoane care vor sa execute astfel de lucrari;
d)alte surse.
(2)Finantarea lucrarilor, constructiilor si instalatiilor noi de aparare impotriva inundatiilor se asigura dupa cum urmeaza:
a)pentru raurile de ordinul 1, asa cum sunt acestea definite in Cadastrul apelor, sumele se aloca de la bugetul de stat;
b)pentru raurile de ordinul 2, 3 si afluentii acestora, asa cum sunt ele definite in Cadastrul apelor, sumele se aloca de la bugetul de stat si de la bugetele locale, in limita sumelor aprobate anual cu aceasta destinatie.
(la data 19-feb-2010 Art. 85 din capitolul V modificat de Art. I, punctul 57. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
Art. 851
Realizarea sarcinilor rezultate din aplicarea conventiilor si acordurilor internationale din domeniul apelor, precum si pentru implementarea directivelor Uniunii Europene din domeniul apelor, in scopul indeplinirii angajamentelor luate de statul roman prin acordurile si conventiile internationale, se asigura din surse proprii si, in completare, de la bugetul de stat, pe baza de programe, in limita sumelor alocate cu aceasta destinatie in bugetul autoritatii publice centrale din domeniul apelor.
Art. 852
De la bugetul de stat, in baza programelor anuale, in limita sumelor alocate cu aceasta destinatie in bugetul autoritatii publice centrale din domeniul apelor, se vor asigura cheltuielile pentru:
a)conservarea ecosistemelor si delimitarea albiilor minore ale cursurilor de apa din domeniul public al statului;
a)conservarea ecosistemelor acvatice si delimitarea albiilor minore ale cursurilor de apa din domeniul public al statului;
(la data 12-iun-2006 Art. 85^2, litera A. din capitolul V modificat de Art. I, punctul 26. din Legea 112/2006 )
b)intretinerea, repararea lucrarilor de gospodarire a apelor din domeniul public al statului, cu rol de aparare impotriva inundatiilor si activitatile operative de aparare impotriva inundatiilor;
c)refacerea si repunerea in functiune a lucrarilor de gospodarire a apelor din domeniul public al statului, afectate de calamitati naturale sau de alte evenimente deosebite;
d)activitatea de cunoastere a resurselor de apa, precum si activitatile de hidrologie operativa si prognoza hidrologica.
Art. 853
De la bugetele locale se vor asigura cheltuielile pentru:
a)intretinerea, repararea, punerea in siguranta a lucrarilor de gospodarire a apelor din domeniul public de interes local, cu rol de aparare impotriva inundatiilor, si activitatile operative de aparare impotriva inundatiilor;
b)refacerea si repunerea in functiune a lucrarilor de gospodarire a apelor din domeniul public de interes local, afectate de calamitati naturale sau de alte evenimente deosebite.
(la data 30-aug-2004 Art. 85 din capitolul V completat de Art. I, punctul 98. din Legea 310/2004 )
CAPITOLUL VI: Sanctiuni
Art. 86
Incalcarea dispozitiilor prezentei legi atrage raspunderea disciplinara, materiala, civila, contraventionala sau penala, dupa caz.
Art. 87
Constituie contraventii in domeniul apelor urmatoarele fapte, daca nu sunt savarsite in astfel de conditii incat, potrivit legii penale, sa fie considerate infractiuni:
1) executarea sau punerea in functiune de lucrari construite pe ape sau care au legatura cu apele, precum si modificarea sau extinderea acestora, fara respectarea avizului sau a autorizatiei de gospodarire a apelor;
2) exploatarea sau intretinerea lucrarilor construite pe ape sau care au legatura cu apele, fara respectarea prevederilor autorizatiei de gospodarire a apelor;
3) folosirea resurselor de apa de suprafata sau subterane in diferite scopuri, fara respectarea prevederilor autorizatiei de gospodarire a apelor, cu exceptia satisfacerii necesitatilor gospodariei proprii;
4) evacuarea sau injectarea de ape uzate, precum si descarcarea de reziduuri si orice alte materiale in resursele de apa, fara respectarea prevederilor avizului sau a autorizatiei de gospodarire a apelor;
5) extragerea agregatelor minerale din albiile sau malurile cursurilor de apa, canalelor, lacurilor, de pe plaja sau de pe faleza marii, fara aviz sau autorizatie de gospodarire a apelor sau cu nerespectarea prevederilor acestora;
5) extragerea agregatelor minerale din albiile, malurile, luncile si terasele cursurilor de apa, canalelor, lacurilor, de pe plaja sau de pe faleza marii, fara respectarea prevederilor avizului sau autorizatiei de gospodarire a apelor;
(la data 12-iun-2006 Art. 87 din capitolul VI modificat de Art. I, punctul 27. din Legea 112/2006 )
6) extragerea agregatelor minerale din rezerve neomologate sau in afara perimetrelor marcate, peste limita cantitatii maxime de 5.000 m3 pe an;
7) nerespectarea de catre agentii economici a obligatiei de a solicita autorizatia de gospodarire a apelor, la termenele stabilite;
8) nerespectarea, de catre producatorii de informatii ce pot constitui Fondul national de date de gospodarirea apelor, a obligatiilor de a pastra aceste date si de a le furniza conform prevederilor prezentei legi;
9) amplasarea in albii majore de noi obiective economice sau sociale, inclusiv de noi locuinte, fara avizul de amplasament, precum si fara avizul sau autorizatia de gospodarire a apelor sau fara respectarea masurilor de protectie impotriva inundatiilor;
10) neintretinerea corespunzatoare a malurilor sau a albiilor in zonele stabilite, de catre cei carora li s-a recunoscut un drept de folosinta a apei sau de catre detinatorii de lucrari;
11) nerespectarea de catre persoanele fizice si persoanele juridice a regimului impus in zonele de protectie;
12) nerespectarea de catre utilizatorii de apa a obligatiilor legale care le revin privind gospodarirea rationala a apei, intretinerea si repararea instalatiilor proprii sau a celor din sistemele de alimentare cu apa si canalizare-epurare;
13) neasigurarea intretinerii si exploatarii statiilor si instalatiilor de prelucrare a calitatii apelor la capacitatea autorizata, lipsa de urmarire, prin analize de laborator, a eficientei acestora si de interventie operativa in caz de neincadrare in normele de calitate si in limitele inscrise in autorizatia de gospodarire a apelor;
14) evacuarea apelor de mina sau de zacamant in cursurile de apa fara asigurarea epurarii corespunzatoare a acestora, astfel incat sa fie respectate limitele admise pentru evacuare in receptorii naturali de suprafata;
15) folosirea, transportul, manuirea si depozitarea de reziduuri sau de substante chimice, fara asigurarea conditiilor de evitare a poluarii, directa sau indirecta, a apelor de suprafata sau subterane;
16) practicarea, in lacurile de acumulare folosite ca surse pentru alimentari cu apa potabila, a pisciculturii in regim de furajare a pestilor;
17) topirea teiului, canepii, inului sau a altor plante textile, fara avizul sau autorizatia de gospodarire a apelor si in afara locurilor anume destinate si amenajate in aceste scopuri;
18) depozitarea in albii sau pe malurile cursurilor de apa, ale canalelor, lacurilor, baltilor si pe faleza marii, pe baraje si diguri sau in zonele de protectie a acestora a materialelor de orice fel;
19) spalarea, in cursurile de apa sau in lacuri si pe malurile acestora, a vehiculelor si autovehiculelor, a altor utilaje si agregate mecanice;
20) spalarea, in cursurile de apa sau in lacuri si pe malurile acestora, a animalelor domestice, dezinfectate cu substante toxice, a obiectelor de uz casnic prin folosirea detergentilor si a ambalajelor ce au continut pesticide sau alte substante periculoase;
21) varsarea sau aruncarea in instalatii sanitare sau in retele de canalizare a reziduurilor petroliere sau a substantelor periculoase;
22) deversarea apelor uzate in retelele de canalizare ale localitatilor sau ale obiectivelor industriale, cu nerespectarea conditiilor stabilite de detinatorii acestora, ca si lipsa preepurarii locale a acestor ape;
23) folosirea de canale deschise, pentru scurgerea apelor fecaloid-menajere sau a apelor cu continut toxic;
24) nerespectarea, de catre persoanele fizice si juridice, a reglementarilor legale in vigoare, in cazurile de poluare a apelor nationale navigabile de catre nave sau instalatii plutitoare, sub orice pavilion;
25) inexistenta, la utilizatorii de apa, a planurilor proprii de prevenire si combatere a poluarilor accidentale sau neaplicarea acestora;
26) neanuntarea unitatilor de gospodarire a apelor cu privire la producerea unei poluari accidentale, de catre utilizatorii care au produs-o;
27) neluarea de masuri operative, de catre utilizatorul de apa care a produs poluarea accidentala, pentru inlaturarea cauzelor si efectelor acesteia;
28) nerespectarea, de catre persoane fizice si persoane juridice, a restrictiilor in folosirea apelor si a altor masuri, stabilite pentru perioadele de seceta, ape mari sau calamitati;
29) inexistenta planurilor de aparare impotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase si accidentelor la constructii hidrotehnice, la nivel de obiectiv, precum si nerespectarea acestora si a planurilor locale de aparare;
29) inexistenta planurilor de aparare impotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase si accidentelor la constructii hidrotehnice si a planurilor de prevenire si combatere a poluarilor accidentale la nivel de comuna, oras, municipiu, judet, sistem hidrotehnic si bazin hidrografic, precum si nerespectarea prevederilor acestora;
(la data 12-iun-2006 Art. 87 din capitolul VI modificat de Art. I, punctul 27. din Legea 112/2006 )
30) obturarea sau blocarea, sub orice forma, precum si scoaterea din functiune, in orice mod, a constructiilor si instalatiilor de descarcare a apelor mari;
31) plantarea, taierea ori distrugerea arborilor, arbustilor, tufelor, a culturilor perene si puietilor din albiile cursurilor de apa, din cuvetele lacurilor de acumulare si de pe malurile lor sau de pe baraje, diguri si din zonele de protectie a acestora;
32) plantarea de stalpi pe baraje si diguri, fara avizul de gospodarire a apelor sau cu nerespectarea prevederilor acestuia;
33) pasunatul in zonele de protectie a cursurilor de apa;
34) distrugerea sau deteriorarea unitatilor si instalatiilor retelei nationale de observatii, a reperelor, a mirelor hidrometrice sau a altor insemne tehnice sau topografice, a forajelor hidrogeologice, a statiilor de determinare automata a calitatii apelor si a altora asemenea;
35) instalarea de conducte, cabluri, linii aeriene prin, peste sau sub albii ale raurilor, diguri, canale, conducte, baraje sau alte lucrari hidrotehnice ori in zonele de protectie a acestora, fara avizul de gospodarire a apelor sau cu nerespectarea prevederilor acestuia, ori fara notificarea unor astfel de activitati;
36) efectuarea de sapaturi pe maluri si in albiile cursurilor de apa sau ale canalelor pentru executarea de lucrari de traversare sau alte lucrari hidrotehnice, fara avizul de gospodarire a apelor sau cu nerespectarea acestuia;
37) circulatia cu vehicule, trecerea cu animale sau stationarea acestora pe baraje, diguri sau canale, cu exceptia locurilor anume destinate in acest scop sau pentru interventii operative;
38) intretinerea necorespunzatoare a lucrarilor de captare, acumulare si distributie a apei, a lucrarilor de protectie a albiilor si malurilor, a celor de prevenire si combatere a actiunii distructive a apelor;
39) inexistenta la lucrarile de barare a cursurilor de apa a instalatiilor care sa asigure in aval debitele salubre si debitele de servitute, precum si migrarea ihtiofaunei;
40) nerespectarea prevederilor programelor de exploatare a lacurilor de acumulare si prizelor de apa, precum si neasigurarea debitelor salubre si a debitelor de servitute;
41) inexistenta sau nefunctionarea puturilor de observatie si control pentru urmarirea poluarii apelor subterane, datorita apelor uzate rezultate din activitatea proprie;
42) inexistenta dispozitivelor sau a aparaturii de masura si control al debitelor de apa captate sau evacuate;
43) inexistenta dispozitivelor sau a aparaturii de urmarire a comportarii in timp a lucrarilor hidrotehnice si de alarmare in caz de pericol;
44) intretinerea necorespunzatoare a dispozitivelor sau aparaturii de masura si control al debitelor de apa captate sau evacuate, precum si a aparaturii de urmarire a comportarii in timp a lucrarilor hidrotehnice si de alarmare in caz de pericol;
45) refuzul persoanelor fizice si juridice de a prezenta avizele si autorizatiile de gospodarire a apelor sau orice alte documente necesare pentru efectuarea controlului, inclusiv de a participa la control cu reprezentanti de specialitate;
46) refuzul de a permite, personalului cu atributii de serviciu in gospodarirea apelor si celor cu drept de control, accesul la ape, pe terenurile si incintele utilizatorilor de apa sau ale detinatorilor de lucrari, precum si in orice alt loc unde este necesar a efectua constatari, a monta si a intretine aparatura de masura si control, a preleva probe de apa sau a interveni in aplicarea prevederilor legale;
47) neaducerea la indeplinire, la termenele stabilite, a masurilor dispuse anterior, precum si a solicitarilor legale ale Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului si ale Regiei Autonome „Apele Romane”;
48) autorizarea lucrarilor prevazute la art. 48 fara a fi indeplinite conditiile pentru prevenirea poluarii apelor, conform prevederilor legale in vigoare, sau retragerea nejustificata a autorizatiei de gospodarire a apelor;
49) neprimirea sub orice forma, de catre detinatorii terenurilor din aval, a apelor ce se scurg in mod natural de pe terenurile situate in amonte;
50) executarea de constructii sau instalatii supraterane in zonele de protectie a platformelor meteorologice;
51) neparticiparea la actiunile de aparare impotriva inundatiilor, de combatere a secetei sau a altor calamitati naturale;
51) neparticiparea la actiunile pentru gestionarea situatiilor de urgenta generate de inundatii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la constructii hidrotehnice si poluari accidentale pe cursurile de apa;
(la data 12-iun-2006 Art. 87 din capitolul VI modificat de Art. I, punctul 27. din Legea 112/2006 )
52) inexistenta instalatiilor de stocare, epurare si a racordurilor de descarcare in instalatii de mal sau plutitoare a apelor impurificate, de pe nave sau instalatii plutitoare, sub orice pavilion;
53) bransarea locuintelor la reteaua de alimentare cu apa centralizata, fara existenta sau realizarea retelelor de canalizare a statiei de epurare.
54) nerespectarea de catre proprietarii/administratorii lucrarilor ingineresti de arta (poduri) a obligatiei de a asigura sectiunea optima de scurgere a apelor, in limita a doua lungimi ale lucrarii de arta (poduri) in albia majora in amonte si in limita unei lungimi a lucrarii de arta (poduri) in albia minora in aval, pentru a respecta parametrii avizati;
55) nerespectarea prevederilor art. 33 alin. (2) privind acordarea dreptului de exploatare a agregatelor minerale din albiile sau malurile cursurilor de apa, lacurilor, baltilor si din terasa, prin exploatari organizate de autoritatea de gospodarire a apelor numai in zone care necesita decolmatare, reprofilarea albiei si regularizarea scurgerii, pe baza avizului si a autorizatiei de gospodarire a apelor;
56) nealocarea de catre autoritatile centrale si locale in prevederile bugetare a sumelor necesare asigurarii stocului, precum si neasigurarea stocului de materiale de interventie, mijloacelor mecanice si de transport pentru apararea impotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la constructiile hidrotehnice si interventii in cazul poluarilor accidentale;
57) neparticiparea operatorilor economici la actiunile operative de aparare impotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la constructiile hidrotehnice si de combatere a poluarilor accidentale, organizate de comitetele judetene pentru situatii de urgenta;
58) nerespectarea termenelor de punere in functiune a lucrarilor precizate in programele de etapizare aprobate;
59) neluarea de catre autoritatile administratiei publice locale de masuri operative privind amenajarea locurilor speciale pentru depozitarea deseurilor de orice fel;
60) neasigurarea de catre autoritatile administratiei publice locale a curatarii cursurilor de apa, a baltilor si a malurilor acestora de pe raza localitatilor, precum si neluarea masurilor operative privind verificarea starii de salubritate a cursurilor de apa;
61) realizarea de balastiere sau lucrari de excavare in albie in zona podurilor, in zona captarilor de apa din rau, a captarilor cu infiltrare prin mal, a subtraversarilor de conducte sau alte lucrari ingineresti de arta.
(la data 12-iun-2006 Art. 87 din capitolul VI completat de Art. I, punctul 28. din Legea 112/2006 )
Constituie contraventii in domeniul apelor urmatoarele fapte, daca nu sunt savarsite in astfel de conditii incat, potrivit legii penale, sa fie considerate infractiuni:
1.executarea sau punerea in functiune de lucrari construite pe ape sau care au legatura cu apele, precum si modificarea sau extinderea acestora, fara aviz/autorizatie sau fara respectarea avizului ori a autorizatiei de gospodarire a apelor;
2.exploatarea sau intretinerea lucrarilor construite pe ape sau care au legatura cu apele, fara respectarea prevederilor autorizatiei de gospodarire a apelor;
3.folosirea resurselor de apa de suprafata sau subterane in diferite scopuri, fara respectarea prevederilor autorizatiei de gospodarire a apelor, cu exceptia satisfacerii necesitatilor gospodariei proprii;
4.evacuarea sau injectarea de ape uzate, precum si descarcarea de reziduuri si orice alte materiale in resursele de apa, fara respectarea prevederilor avizului sau a autorizatiei de gospodarire a apelor;
5.extragerea agregatelor minerale din albiile, malurile, luncile si terasele cursurilor de apa, canalelor, lacurilor, de pe plaja sau de pe faleza marii, fara aviz/autorizatie de gospodarire a apelor sau fara respectarea prevederilor acestora;
6.extragerea agregatelor minerale din rezerve neomologate sau in afara perimetrelor marcate;
7.nerespectarea de catre agentii economici a obligatiei de a solicita autorizatia de gospodarire a apelor, la termenele stabilite;
8.nerespectarea, de catre producatorii de informatii ce pot constitui Fondul national de date de gospodarirea apelor, a obligatiilor de a pastra aceste date si de a le furniza conform prevederilor prezentei legi;
9.amplasarea in albii majore de noi obiective economice sau sociale, inclusiv de noi locuinte, fara avizul de amplasament, precum si fara avizul sau autorizatia de gospodarire a apelor sau fara respectarea masurilor de protectie impotriva inundatiilor;
10.neintretinerea corespunzatoare a malurilor sau a albiilor in zonele stabilite, de catre cei carora li s-a recunoscut un drept de folosinta a apei sau de catre detinatorii de lucrari;
11.nerespectarea de catre persoanele fizice si persoanele juridice a regimului impus in zonele de protectie;
12.nerespectarea de catre utilizatorii de apa a obligatiilor legale care le revin privind gospodarirea rationala a apei, intretinerea si repararea instalatiilor proprii sau a celor din sistemele de alimentare cu apa si canalizare-epurare;
13.neasigurarea intretinerii si exploatarii statiilor si instalatiilor de prelucrare a calitatii apelor la capacitatea autorizata, lipsa de urmarire, prin analize de laborator, a eficientei acestora si de interventie operativa in caz de neincadrare in normele de calitate si in limitele inscrise in autorizatia de gospodarire a apelor;
14.evacuarea apelor de mina sau de zacamant in cursurile de apa fara asigurarea epurarii corespunzatoare a acestora, astfel incat sa fie respectate limitele admise pentru evacuare in receptorii naturali de suprafata;
15.folosirea, transportul, manuirea si depozitarea de reziduuri sau de substante chimice, fara asigurarea conditiilor de evitare a poluarii, directa sau indirecta, a apelor de suprafata sau subterane;
16.practicarea, in lacurile de acumulare folosite ca surse pentru alimentari cu apa potabila, a pisciculturii in regim de furajare a pestilor;
17.topirea teiului, canepii, inului sau a altor plante textile, fara avizul sau autorizatia de gospodarire a apelor si in afara locurilor anume destinate si amenajate in aceste scopuri;
18.depozitarea in albii sau pe malurile cursurilor de apa, ale canalelor, lacurilor, baltilor si pe faleza marii, pe baraje si diguri sau in zonele de protectie a acestora a materialelor de orice fel;
19.spalarea, in cursurile de apa sau in lacuri si pe malurile acestora, a vehiculelor si autovehiculelor, a altor utilaje si agregate mecanice;
20.spalarea, in cursurile de apa sau in lacuri si pe malurile acestora, a animalelor domestice, dezinfectate cu substante toxice, a obiectelor de uz casnic prin folosirea detergentilor si a ambalajelor ce au continut pesticide sau alte substante periculoase;
21.varsarea sau aruncarea in instalatii sanitare sau in retele de canalizare a reziduurilor petroliere sau a substantelor periculoase;
22.deversarea apelor uzate in retelele de canalizare ale localitatilor sau ale obiectivelor industriale, cu nerespectarea conditiilor stabilite de detinatorii acestora, ca si lipsa preepurarii locale a acestor ape;
23.folosirea de canale deschise, pentru scurgerea apelor fecaloid-menajere sau a apelor cu continut toxic;
24.nerespectarea, de catre persoanele fizice si juridice, a reglementarilor legale in vigoare, in cazurile de poluare a apelor nationale navigabile de catre nave sau instalatii plutitoare, sub orice pavilion;
25.inexistenta, la utilizatorii de apa, a planurilor proprii de prevenire si combatere a poluarilor accidentale sau neaplicarea acestora;
26.neanuntarea unitatilor de gospodarire a apelor cu privire la producerea unei poluari accidentale, de catre utilizatorii care au produs-o;
27.neluarea de masuri operative, de catre utilizatorul de apa care a produs poluarea accidentala, pentru inlaturarea cauzelor si efectelor acesteia;
28.nerespectarea, de catre persoane fizice si persoane juridice, a restrictiilor in folosirea apelor si a altor masuri, stabilite pentru perioadele de seceta, ape mari sau calamitati;
29.inexistenta planurilor de aparare impotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase si accidentelor la constructii hidrotehnice si a planurilor de prevenire si combatere a poluarilor accidentale la nivel de comuna, oras, municipiu, judet, sistem hidrotehnic si bazin hidrografic, precum si nerespectarea prevederilor acestora;
30.obturarea sau blocarea, sub orice forma, precum si scoaterea din functiune, in orice mod, a constructiilor si instalatiilor de descarcare a apelor mari;
31.plantarea, taierea ori distrugerea arborilor, arbustilor, tufelor, a culturilor perene si puietilor din albiile minore si majore ale cursurilor de apa, din cuvetele lacurilor de acumulare si de pe malurile lor sau de pe baraje, diguri si din zonele de protectie a acestora;
32.plantarea de stalpi pe baraje si diguri, fara avizul de gospodarire a apelor sau cu nerespectarea prevederilor acestuia;
33.pasunatul in zonele de protectie a cursurilor de apa;
34.distrugerea sau deteriorarea unitatilor si instalatiilor retelei nationale de observatii, a reperelor, a mirelor hidrometrice sau a altor insemne tehnice sau topografice, a forajelor hidrogeologice, a statiilor de determinare automata a calitatii apelor si a altora asemenea;
35.instalarea de conducte, cabluri, linii aeriene prin, peste sau sub albii ale raurilor, diguri, canale, conducte, baraje sau alte lucrari hidrotehnice ori in zonele de protectie a acestora, fara avizul de gospodarire a apelor sau cu nerespectarea prevederilor acestuia, ori fara notificarea unor astfel de activitati;
36.efectuarea de sapaturi pe maluri si in albiile cursurilor de apa sau ale canalelor pentru executarea de lucrari de traversare sau alte lucrari hidrotehnice, fara avizul de gospodarire a apelor sau cu nerespectarea acestuia;
37.circulatia cu vehicule, trecerea cu animale sau stationarea acestora pe baraje, diguri sau canale, cu exceptia locurilor anume destinate in acest scop sau pentru interventii operative;
38.intretinerea necorespunzatoare a lucrarilor de captare, acumulare si distributie a apei, a lucrarilor de protectie a albiilor si malurilor, a celor de prevenire si combatere a actiunii distructive a apelor;
39.inexistenta la lucrarile de barare a cursurilor de apa a instalatiilor care sa asigure in aval debitele salubre si debitele de servitute, precum si migrarea ihtiofaunei;
40.nerespectarea prevederilor programelor de exploatare a lacurilor de acumulare si prizelor de apa, precum si neasigurarea debitelor salubre si a debitelor de servitute;
41.inexistenta sau nefunctionarea puturilor de observatie si control pentru urmarirea poluarii apelor subterane, datorita apelor uzate rezultate din activitatea proprie;
42.inexistenta dispozitivelor sau a aparaturii de masura si control al debitelor de apa captate sau evacuate;
43.inexistenta dispozitivelor sau a aparaturii de urmarire a comportarii in timp a lucrarilor hidrotehnice si de alarmare in caz de pericol;
44.intretinerea necorespunzatoare a dispozitivelor sau aparaturii de masura si control al debitelor de apa captate sau evacuate, precum si a aparaturii de urmarire a comportarii in timp a lucrarilor hidrotehnice si de alarmare in caz de pericol;
45.refuzul persoanelor fizice si juridice de a prezenta avizele si autorizatiile de gospodarire a apelor sau orice alte documente necesare pentru efectuarea controlului, inclusiv de a participa la control cu reprezentanti de specialitate;
46.refuzul de a permite, personalului cu atributii de serviciu in gospodarirea apelor si celor cu drept de control, accesul la ape, pe terenurile si incintele utilizatorilor de apa sau ale detinatorilor de lucrari, precum si in orice alt loc unde este necesar a efectua constatari, a monta si a intretine aparatura de masura si control, a preleva probe de apa sau a interveni in aplicarea prevederilor legale;
47.neaducerea la indeplinire, la termenele stabilite, a masurilor dispuse anterior, precum si a solicitarilor legale ale Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului si ale Regiei Autonome „Apele Romane”;
48.autorizarea lucrarilor prevazute la art. 48 fara a fi indeplinite conditiile pentru prevenirea poluarii apelor, conform prevederilor legale in vigoare, sau retragerea nejustificata a autorizatiei de gospodarire a apelor;
49.neprimirea sub orice forma, de catre detinatorii terenurilor din aval, a apelor ce se scurg in mod natural de pe terenurile situate in amonte;
50.executarea de constructii sau instalatii supraterane in zonele de protectie a platformelor meteorologice;
51.neparticiparea la actiunile pentru gestionarea situatiilor de urgenta generate de inundatii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la constructii hidrotehnice si poluari accidentale pe cursurile de apa;
52.inexistenta instalatiilor de stocare, epurare si a racordurilor de descarcare in instalatii de mal sau plutitoare a apelor impurificate, de pe nave sau instalatii plutitoare, sub orice pavilion;
53.bransarea locuintelor la reteaua de alimentare cu apa centralizata, fara existenta sau realizarea retelelor de canalizare a statiei de epurare.
54.nerespectarea de catre proprietarii/administratorii lucrarilor ingineresti de arta (poduri) a obligatiei de a asigura sectiunea optima de scurgere a apelor, in limita a doua lungimi ale lucrarii de arta (poduri) in albia majora in amonte si in limita unei lungimi a lucrarii de arta (poduri) in albia minora in aval, pentru a respecta parametrii avizati;
55.nerespectarea prevederilor art. 33 alin. (2) privind acordarea dreptului de exploatare a agregatelor minerale din albiile sau malurile cursurilor de apa, lacurilor, baltilor si din terasa, prin exploatari organizate de autoritatea de gospodarire a apelor numai in zone care necesita decolmatare, reprofilarea albiei si regularizarea scurgerii, pe baza avizului si a autorizatiei de gospodarire a apelor;
56.nealocarea de catre autoritatile centrale si locale in prevederile bugetare a sumelor necesare asigurarii stocului, precum si neasigurarea stocului de materiale de interventie, mijloacelor mecanice si de transport pentru apararea impotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la constructiile hidrotehnice si interventii in cazul poluarilor accidentale;
57.neparticiparea operatorilor economici la actiunile operative de aparare impotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la constructiile hidrotehnice si de combatere a poluarilor accidentale, organizate de comitetele judetene pentru situatii de urgenta;
58.nerespectarea termenelor de punere in functiune a lucrarilor precizate in programele de etapizare aprobate;
59.neluarea de catre autoritatile administratiei publice locale de masuri operative privind amenajarea locurilor speciale pentru depozitarea deseurilor de orice fel;
60.neasigurarea de catre autoritatile administratiei publice locale a curatarii cursurilor de apa, a baltilor si a malurilor acestora de pe raza localitatilor, precum si neluarea masurilor operative privind verificarea starii de salubritate a cursurilor de apa;
61.realizarea de balastiere sau lucrari de excavare in albie in zona podurilor, in zona captarilor de apa din rau, a captarilor cu infiltrare prin mal, a subtraversarilor de conducte sau alte lucrari ingineresti de arta.
(la data 19-feb-2010 Art. 87 din capitolul VI modificat de Art. I, punctul 58. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
62.nerespectarea obligatiei riveranilor sau a unitatilor administrativ-teritoriale, prin autoritatile administratiei publice locale, de a intretine albiile cursurilor de apa in zonele stabilite;
63.lipsa regulamentelor de exploatare si a planurilor de avertizare-alarmare la detinatorii de baraje si lacuri de acumulare, prize pentru alimentari cu apa, cu sau fara baraj, precum si nereactualizarea acestora;
64.eliberarea autorizatiei de construire pentru amplasarea in albii majore de noi obiective economice sau sociale, inclusiv de noi locuinte, fara avizul de amplasament, precum si fara avizul sau autorizatia de gospodarire a apelor.
(la data 19-feb-2010 Art. 87, punctul 61. din capitolul VI completat de Art. I, punctul 59. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
Art. 88
(la data 02-nov-2004 Art. 88 din capitolul VI a fost reglementat de Ordinul 525/2004 )
(1)Contraventiile prevazute la art. 87, savarsite de persoanele fizice si persoanele juridice, se sanctioneaza, dupa cum urmeaza:
a)cu amenda de la 2.000.000 lei la 3.000.000 lei, pentru persoane juridice, si cu amenda de la 1.000.000 lei la 2.000.000 lei, pentru persoane fizice, faptele prevazute la art. 87 pct. 5), 6), 9), 11)-18), 21)-23), 28), 30), 34), 35) si 52);
a)cu amenda de la 4.000.000 lei la 6.000.000 lei, pentru persoane juridice, si cu amenda de la 2.000.000 lei la 4.000.000 lei, pentru persoane fizice, faptele prevazute la art. 87 pct. 5), 6), 9), 11)-18), 21)-23), 28), 30), 34), 35) si 52);
(la data 20-mar-1997 Art. 88, alin. (1), litera A. din capitolul VI modificat de Actul din Hotarirea 83/1997 )
a)cu amenda de la 10.600.000 lei la 16.000.000 lei pentru persoane juridice si cu amenda de la 5.300.000 lei la 10.600.000 lei pentru persoane fizice, in cazul faptelor mentionate la art. 88 alin. (1) lit. a);
(la data 22-nov-1999 Art. 88, alin. (1), litera A. din capitolul VI modificat de Art. 1 din Hotarirea 948/1999 )
b)cu amenda de la 1.000.000 lei la 2.000.000 lei, pentru persoane juridice, si cu amenda de la 500.000 lei la 1.000.000 lei, pentru persoane fizice, faptele prevazute la art. 87 pct. 1)-4), 7), 10), 24)-27), 29), 31), 32), 39)-41), 43)-51);
b)cu amenda de la 2.000.000 lei la 4.000.000 lei, pentru persoane juridice, si cu amenda de la 1.000.000 lei la 2.000.000 lei, pentru persoane fizice, faptele prevazute la art. 87 pct. 1)-4), 7), 10), 24)-27), 29), 31), 32), 39)-41), 43)-51);
(la data 20-mar-1997 Art. 88, alin. (1), litera B. din capitolul VI modificat de Actul din Hotarirea 83/1997 )
b)cu amenda de la 5.300.000 lei la 10.600.000 lei pentru persoane juridice si cu amenda de la 2.700.000 lei la 5.300.000 lei pentru persoane fizice, in cazul faptelor mentionate la art. 88 alin. (1) lit. b);
(la data 22-nov-1999 Art. 88, alin. (1), litera B. din capitolul VI modificat de Art. 1 din Hotarirea 948/1999 )
c)cu amenda de la 500.000 lei la 1.000.000 lei, pentru persoane juridice, si cu amenda de la 250.000 lei la 500.000 lei, pentru persoane fizice, faptele prevazute la art. 87 pct. 8), 19), 20), 33), 36)-38), 42) si 53). (2) Cuantumul amenzilor se actualizeaza prin hotarare a Guvernului.
c)cu amenda de la 1.000.000 lei la 2.000.000 lei , pentru persoane juridice, si cu amenda de la 500.000 lei la 1.000.000 lei, pentru persoane fizice, faptele prevazute la art. 87 pct. 8), 19), 20), 33), 36)-38), 42) si 53). (2) Cuantumul amenzilor se actualizeaza prin hotarare a Guvernului.
(la data 20-mar-1997 Art. 88, alin. (1), litera C. din capitolul VI modificat de Actul din Hotarirea 83/1997 )
c)cu amenda de la 2.700.000 lei la 5.300.000 lei pentru persoane juridice si cu amenda de la 1.300.000 lei la 2.700.000 lei pentru persoane fizice, in cazul faptelor mentionate la art. 88 alin. (1) lit. c).
(la data 22-nov-1999 Art. 88, alin. (1), litera C. din capitolul VI modificat de Art. 1 din Hotarirea 948/1999 )
Contraventiile prevazute la art. 87, savarsite de persoane fizice si persoane juridice, se sanctioneaza dupa cum urmeaza:
a)cu amenda de la 200.000.000 lei la 300.000.000 lei, pentru persoane juridice, si cu amenda de la 10.000.000 lei la 20.000.000 lei, pentru persoane fizice, faptele prevazute la pct. 5), 6), 9), 11)-18), 21)-23), 28), 30), 34), 35) si 52);
b)cu amenda de la 100.000.000 lei la 120.000.000 lei, pentru persoane juridice, si cu amenda de la 5.000.000 lei la 10.000.000 lei, pentru persoane fizice, faptele prevazute la pct. 1)-4), 7), 10), 24)-27), 29), 31), 32), 39)-41), 43)-51);
c)cu amenda de la 50.000.000 lei la 100.000.000 lei, pentru persoane juridice, si cu amenda de la 2.500.000 lei la 5.000.000 lei, pentru persoane fizice, faptele prevazute la pct. 8), 19), 20), 33), 36)-38), 42) si 53).
(la data 30-aug-2004 Art. 88 din capitolul VI modificat de Art. I, punctul 99. din Legea 310/2004 )
(1)Contraventiile prevazute la art. 87, savarsite de persoanele fizice si juridice, se sanctioneaza dupa cum urmeaza:
a)cu amenda de la 75.000 lei (RON) la 80.000 lei (RON), pentru persoane juridice, si cu amenda de la 25.000 lei (RON) la 30.000 lei (RON), pentru persoane fizice, faptele prevazute la art. 87 pct. 5), 6), 9), 11) -18), 21)-23), 28), 30), 34), 35), 52) si 54)-61);
b)cu amenda de la 35.000 lei (RON) la 40.000 lei (RON), pentru persoane juridice, si cu amenda de la 10.000 lei (RON) la 15.000 lei (RON), pentru persoane fizice, faptele prevazute la art. 87 pct. 1)-4), 7), 10), 24)-27), 29), 31), 32), 39)-41) si 43)-51);
c)cu amenda de la 25.000 lei (RON) la 30.000 lei (RON), pentru persoane juridice, si cu amenda de la 6.500 lei (RON) la 7.000 lei (RON), pentru persoane fizice, faptele prevazute la art. 87 pct. 8), 19), 20), 33), 36)-38), 42) si 53).
(1)Contraventiile prevazute la art. 87, savarsite de persoanele fizice si juridice, se sanctioneaza dupa cum urmeaza:
a)cu amenda de la 75.000 lei la 80.000 lei, pentru persoane juridice, si cu amenda de la 25.000 lei la 30.000 lei, pentru persoane fizice, faptele prevazute la art. 87 pct. 5), 6), 9), 11)-18), 21)-23), 28), 30), 34), 35), 52), 54), 56) si 58)-64);
b)cu amenda de la 35.000 lei la 40.000 lei, pentru persoane juridice, si cu amenda de la 10.000 lei la 15.000 lei, pentru persoane fizice, faptele prevazute la art. 87 pct. 1)-4), 7), 10), 24)-27), 29), 31), 32), 39)-41), 43)-51) si 55);
c)cu amenda de la 25.000 lei la 30.000 lei, pentru persoane juridice, si cu amenda de la 6.500 lei la 7.000 lei, pentru persoane fizice, faptele prevazute la art. 87 pct. 8), 19), 20), 33), 36)-38), 42), 53) si 57).
(la data 19-feb-2010 Art. 88, alin. (1) din capitolul VI modificat de Art. I, punctul 60. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
(2)Cuantumul amenzilor se actualizeaza prin hotarare a Guvernului.
(3)O cota de 25% din cuantumul amenzilor contraventionale aplicate si incasate in temeiul prezentei legi ramane la dispozitia institutiei din care face parte agentul constatator, in scopul crearii unui fond de stimulare a personalului.
(4)Totalul fondului de stimulente constituit la nivelul Administratiei Nationale «Apele Romane», conform alin. (3), se repartizeaza astfel:
a)o cota de 85% pentru Administratia Nationala «Apele Romane»;
b)o cota de 15% pentru Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor.
(5)Metodologia de acordare a stimulentelor pentru personalul propriu se aproba prin hotarare a Guvernului.
(la data 12-iun-2006 Art. 88 din capitolul VI modificat de Art. I, punctul 29. din Legea 112/2006 )
(5)Metodologia de acordare a stimulentelor pentru personalul Administratiei Nationale „Apele Romane” se aproba prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale din domeniul apelor.
(la data 19-feb-2010 Art. 88, alin. (5) din capitolul VI modificat de Art. I, punctul 60. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
Art. 89
Amenzile aplicate persoanelor fizice sau persoanelor juridice straine se platesc in lei, la cursul de schimb valutar in momentul efectuarii platii.
(la data 12-iun-2006 Art. 89 din capitolul VI abrogat de Art. I, punctul 30. din Legea 112/2006 )
Art. 90
(la data 17-iul-2006 Art. 90 din capitolul VI a fost reglementat de Ordinul 689/2006 )
Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor prevazute la art. 88 se fac de catre:
a)inspectorii din Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului si din Regia Autonoma „Apele Romane”;
b)directorii filialelor bazinale ale Regiei Autonome „Apele Romane” si salariatii imputerniciti de acestia;
c)alte persoane imputernicite de conducerea Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului;
d)inspectorii din agentiile de protectie a mediului.
Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor prevazute la art. 88 se fac de catre:
a)inspectorii din autoritatea publica centrala din domeniul apelor si Administratia Nationala «Apele Romane»;
a)inspectorii din Administratia Nationala „Apele Romane”;
(la data 19-feb-2010 Art. 90, litera A. din capitolul VI modificat de Art. I, punctul 61. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
b)directorul general al Administratiei Nationale «Apele Romane», directorii directiilor de ape, precum si salariatii imputerniciti de acestia;
c)alte persoane imputernicite de conducerea autoritatii publice centrale din domeniul apelor;
d)comisarii Garzii de Mediu.
(la data 30-aug-2004 Art. 90 din capitolul VI modificat de Art. I, punctul 100. din Legea 310/2004 )
Art. 91
Contraventiilor prevazute de prezenta lege le sunt aplicabile dispozitiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor, cu exceptia prevederilor art. 26 alin. 1 si 3.
Contraventiilor prevazute de prezenta lege le sunt aplicabile dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile ulterioare.
(la data 30-aug-2004 Art. 91 din capitolul VI modificat de Art. I, punctul 101. din Legea 310/2004 )
(2)Contravenientul poate achita, in termen de cel mult 48 de ore de la data incheierii procesului-verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor ori de la data comunicarii acestuia, dupa caz, jumatate din minimul amenzii, agentul constatator facand mentiune despre aceasta posibilitate in procesul-verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor.
(la data 12-iun-2006 Art. 91 din capitolul VI completat de Art. I, punctul 31. din Legea 112/2006 )
Art. 92
(1)Evacuarea, aruncarea sau injectarea in apele de suprafata sau subterane, in apele maritime interioare sau in apele marii teritoriale de ape uzate, deseuri, reziduuri sau produse de orice fel, care contin substante in stare solida, lichida sau gazoasa, bacterii sau microbi, in cantitati sau concentratii care pot schimba caracteristicile apei, facand-o astfel daunatoare pentru sanatatea si integritatea corporala a persoanelor, pentru viata animalelor si mediul inconjurator, pentru productia agricola sau industriala ori pentru fondul piscicol, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la un an la 5 ani.
(2)Savarsirea din culpa a faptei se pedepseste cu inchisoare de la un an la 3 ani sau cu amenda de la 3.000.000 lei la 10.000.000 lei.
(1)Evacuarea, aruncarea sau injectarea in apele de suprafata si subterane, in apele maritime interioare sau in apele marii teritoriale de ape uzate, deseuri, reziduuri sau produse de orice fel, care contin substante, bacterii sau microbi in cantitate sau concentratie care poate schimba caracteristicile apei, punand in pericol viata, sanatatea si integritatea corporala a persoanelor, viata animalelor, mediul inconjurator, productia agricola sau industriala ori fondul piscicol, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la un an la 5 ani.
(2)Cu pedeapsa prevazuta la alin. (1) se sanctioneaza si urmatoarele fapte:
a)poluarea, in orice mod, a resurselor de apa, daca are un caracter sistematic si produce daune utilizatorilor de apa din aval;
b)descarcarea apelor uzate si a deseurilor de pe nave sau platforme plutitoare direct in apele naturale;
(la data 16-nov-2007 Art. 92, alin. (2), litera B. din capitolul VI abrogat de Art. II din Ordonanta urgenta 130/2007 )
c)poluarea prin evacuarea sau scufundarea in apele naturale a unor substante sau deseuri periculoase direct sau de pe nave ori platforme plutitoare;
(la data 16-nov-2007 Art. 92, alin. (2), litera C. din capitolul VI abrogat de Art. II din Ordonanta urgenta 130/2007 )
d)depozitarea in albia majora a raurilor, a combustibilului nuclear sau a deseurilor rezultate din folosirea acestuia;
e)punerea in pericol a digurilor de contur ale lacurilor de acumulare prin exploatarile de agregate minerale din albia majora sau terase.
(3)Depozitarea sau folosirea de ingrasaminte chimice, pesticide sau alte substante toxice periculoase in zonele de protectie a apelor constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la un an la 3 ani sau cu amenda de la 300.000.000 lei la 500.000.000 lei.
(3)Depozitarea sau folosirea de ingrasaminte chimice, pesticide ori alte substante toxice periculoase, in zonele de protectie a apelor, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la un an la 3 ani sau cu amenda de la 40.000 lei (RON) la 70.000 lei (RON).
(la data 12-iun-2006 Art. 92, alin. (3) din capitolul VI modificat de Art. I, punctul 32. din Legea 112/2006 )
(4)Savarsirea din culpa a faptelor prevazute la alin. (1) si (2) se pedepseste cu inchisoare de la un an la 3 ani sau cu amenda de la 300.000.000 lei la 500.000.000 lei, iar a faptelor prevazute la alin. (3), cu inchisoare de la 6 luni la un an sau cu amenda de la 100.000.000 lei la 300.000.000 lei.
(4)Savarsirea din culpa a faptelor prevazute la alin. (1) si (2) se pedepseste cu inchisoare de la un an la 3 ani sau cu amenda de la 40.000 lei (RON) la 70.000 lei (RON), iar a faptelor prevazute la alin. (3), cu inchisoare de la 6 luni la un an sau cu amenda de la 20.000 lei (RON) la 35.000 lei (RON).
(la data 12-iun-2006 Art. 92, alin. (4) din capitolul VI modificat de Art. I, punctul 32. din Legea 112/2006 )
(5)Daca faptele prevazute la alin. (1)-(3) au avut ca urmare vatamarea corporala grava a unei persoane, au pus in pericol sanatatea ori integritatea corporala a unui numar mare de persoane sau au cauzat o paguba materiala importanta, pedeapsa este inchisoarea de la 5 la 10 ani si interzicerea unor drepturi.
(6)Daca faptele prevazute la alin. (1)-(3) au avut ca urmare moartea uneia sau mai multor persoane, otravirea in masa a populatiei, provocarea de epidemii sau o paguba importanta economiei nationale, pedeapsa este inchisoarea de la 15 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi.
(7)Tentativa la infractiunile prevazute in alin. (1)-(3) se pedepseste.
(la data 30-aug-2004 Art. 92 din capitolul VI modificat de Art. I, punctul 102. din Legea 310/2004 )
Art. 93
(1)Executarea, modificarea sau extinderea lucrarilor, constructiilor sau instalatiilor pe ape sau care au legatura cu apele, fara avizul de gospodarire a apelor sau fara notificarea unor astfel de lucrari, si darea in exploatare de unitati fara punerea in functiune concomitenta a retelelor de canalizare si a statiilor si instalatiilor de epurare a apelor uzate, potrivit prevederilor autorizatiei de gospodarire a apelor, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda de la 3.000.000 lei la 10.000.000 lei.
(2)Savarsirea din culpa a faptei se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la un an sau cu amenda de la 2.000.000 lei la 5.000.000 lei.
(1)Executarea, modificarea sau extinderea de lucrari, constructii ori instalatii pe ape sau care au legatura cu apele, fara avizul de gospodarire a apelor sau fara notificarea unei astfel de lucrari, precum si darea in exploatare de unitati, fara punerea concomitenta in functiune a retelelor de canalizare, a statiilor si instalatiilor de epurare a apei uzate, potrivit autorizatiei de gospodarire a apelor, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la un an la 3 ani sau cu amenda de la 300.000.000 lei la 500.000.000 lei.
(1)Executarea, modificarea sau extinderea de lucrari, constructii ori instalatii pe ape sau care au legatura cu apele, fara avizul legal sau fara notificarea unei astfel de lucrari, precum si darea in exploatare de unitati fara punerea concomitenta in functiune a retelelor de canalizare, a statiilor si instalatiilor de epurare a apei uzate, potrivit autorizatiei de gospodarire a apelor, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la un an la 3 ani sau cu amenda de la 40.000 lei (RON) la 70.000 lei (RON).
(la data 12-iun-2006 Art. 93, alin. (1) din capitolul VI modificat de Art. I, punctul 33. din Legea 112/2006 )
(2)Cu pedeapsa prevazuta la alin. (1) se sanctioneaza si urmatoarele fapte:
a)utilizarea resurselor de apa in diferite scopuri, fara autorizatia de gospodarire a apelor sau fara notificarea activitatii;
b)exploatarea sau intretinerea lucrarilor construite pe ape ori in legatura cu apele, desfasurarea activitatii de topire a teiului, canepii, inului si a altor plante textile, de tabacire a pieilor si de extragere a agregatelor minerale, fara autorizatia de gospodarire a apelor;
c)exploatarea de agregate minerale in zonele de protectie sanitara a surselor de apa, in zonele de protectie a albiilor, malurilor, constructiilor hidrotehnice, constructiilor si instalatiilor hidrometrice sau a instalatiilor de masurare automata a calitatii apelor;
d)utilizarea albiilor minore, fara autorizatia de gospodarire a apelor, precum si a plajei si tarmului marii in alte scopuri decat imbaierea sau plimbarea;
e)continuarea activitatii dupa pierderea drepturilor obtinute in baza legii.
(3)Savarsirea din culpa a faptelor prevazute la alin. (1) si (2) se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la un an sau cu amenda de la 200.000.000 lei la 400.000.000 lei.
(la data 30-aug-2004 Art. 93 din capitolul VI modificat de Art. I, punctul 103. din Legea 310/2004 )
(3)Faptele prevazute la alin. (1) si (2), savarsite din culpa, se pedepsesc cu inchisoare de la 6 luni la un an sau cu amenda de la 25.000 lei (RON) la 45.000 lei (RON).
(la data 12-iun-2006 Art. 93, alin. (3) din capitolul VI modificat de Art. I, punctul 33. din Legea 112/2006 )
Art. 94
(1)Utilizarea resurselor de apa in diferite scopuri fara autorizatia de gospodarire a apelor, cu exceptia cazurilor prevazute la art. 9 alin. (2), sau fara notificarea activitatii, dupa caz, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda de la 3.000.000 lei la 10.000.000 lei.
(2)Savarsirea din culpa a faptei se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la un an sau cu amenda de la 2.000.000 lei la 5.000.000 lei.
(1)Restrangerea utilizarii apei potabile pentru populatie in folosul altor activitati sau depasirea cantitatii de apa alocate, daca are un caracter sistematic ori a produs o perturbare in activitatea unei unitati de ocrotire sociala sau a cauzat neajunsuri in alimentarea cu apa a populatiei, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la un an la 3 ani sau cu amenda de la 150.000.000 lei la 300.000.000 lei.
(2)Savarsirea din culpa a faptei prevazute la alin. (1) se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la un an sau cu amenda de la 100.000.000 lei la 200.000.000 lei.
(la data 30-aug-2004 Art. 94 din capitolul VI modificat de Art. I, punctul 104. din Legea 310/2004 )
Restrangerea utilizarii apei potabile pentru populatie in folosul altor activitati sau depasirea cantitatii de apa alocate, daca are un caracter sistematic ori a produs o perturbare in activitatea unei unitati de ocrotire sociala sau a cauzat neajunsuri in alimentarea cu apa a populatiei, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la un an la 3 ani ori cu amenda de la 35.000 lei (RON) la 60.000 lei (RON).
(la data 12-iun-2006 Art. 94 din capitolul VI modificat de Art. I, punctul 34. din Legea 112/2006 )
Art. 95
(1)Exploatarea sau intretinerea lucrarilor construite pe ape sau care au legatura cu apele, desfasurarea activitatilor de topire a teiului, canepii, inului si a altor plante textile, de tabacire a pieilor si de extragere a agregatelor minerale, fara autorizatia de gospodarire a apelor, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda de la 3.000.000 lei la 10.000.000 lei.
(2)Savarsirea din culpa a faptei se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la un an sau cu amenda de la 2.000.000 lei la 5.000.000 lei.
(1)Distrugerea, deteriorarea sau manevrarea de catre persoanele neautorizate a stavilarelor, gratarelor, vanelor, barierelor sau a altor constructii ori instalatii hidrotehnice constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la un an la 3 ani sau cu amenda de la 150.000.000 lei la 300.000.000 lei.
(1)Distrugerea, deteriorarea ori manevrarea de catre persoanele neautorizate a stavilarelor, gratarelor, vanelor, barierelor sau a altor constructii ori instalatii hidrotehnice, circulatia vehiculelor pe coronamentul digurilor si barajelor neamenajate in acest scop, taierea la ras a perdelelor forestiere de protectie a digurilor si lacurilor de acumulare, blocarea golirilor de fund ale barajelor se pedepsesc cu inchisoare de la un an la 3 ani sau cu amenda de la 35.000 lei (RON) la 60.000 lei (RON).
(la data 12-iun-2006 Art. 95, alin. (1) din capitolul VI modificat de Art. I, punctul 35. din Legea 112/2006 )
(2)Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza efectuarea de sapaturi, gropi sau santuri in baraje, diguri ori in zonele de protectie a acestor lucrari, precum si extragerea pamantului sau a altor materiale din lucrarile de aparare, fara avizul de gospodarire a apelor sau cu nerespectarea acestuia.
(3)Savarsirea din culpa a faptelor prevazute la alin. (1) si (2) se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la un an sau cu amenda de la 100.000.000 lei la 200.000.000 lei.
(3)Savarsirea din culpa a faptelor prevazute la alin. (1) si (2) se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la un an sau cu amenda de la 15.000 lei (RON) la 25.000 lei (RON).
(la data 12-iun-2006 Art. 95, alin. (3) din capitolul VI modificat de Art. I, punctul 35. din Legea 112/2006 )
(4)Tentativa la infractiunile prevazute la alin. (1) si (2) se pedepseste.
(la data 30-aug-2004 Art. 95 din capitolul VI modificat de Art. I, punctul 105. din Legea 310/2004 )
Art. 96
(1)Exploatarea de agregate minerale in zonele de protectie sanitara a surselor de apa, in zonele de protectie a albiilor, malurilor, constructiilor hidrotehnice, constructiilor si instalatiilor hidrometrice sau instalatiilor de masurare automata a calitatii apelor constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda de la 3.000.000 lei la 10.000.000 lei.
(2)Savarsirea din culpa a faptei se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la un an sau cu amenda de la 2.000.000 lei la 5.000.000 lei.
(la data 30-aug-2004 Art. 96 din capitolul VI abrogat de Art. I, punctul 106. din Legea 310/2004 )
Art. 97
(1)Utilizarea fara autorizatia de gospodarire a apelor a albiilor minore, precum si a plajei si tarmului marii in alte scopuri decat cele de imbaiere sau plimbare constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda de la 3.000.000 lei la 10.000.000 lei.
(2)Savarsirea din culpa a faptei se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la un an sau cu amenda de la 2.000.000 lei la 5.000.000 lei.
(la data 30-aug-2004 Art. 97 din capitolul VI abrogat de Art. I, punctul 106. din Legea 310/2004 )
Art. 98
(1)Continuarea activitatii dupa pierderea drepturilor obtinute in baza prezentei legi constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda de la 3.000.000 lei la 10.000.000 lei.
(2)Savarsirea din culpa a faptei se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la un an sau cu amenda de la 2.000.000 lei la 5.000.000 lei.
(la data 30-aug-2004 Art. 98 din capitolul VI abrogat de Art. I, punctul 106. din Legea 310/2004 )
Art. 99
(1)Restrangerea utilizarii apei potabile pentru populatie in folosul altor activitati sau depasirea cantitatii de apa alocate, daca are un caracter sistematic sau a produs o perturbare in activitatea unor unitati de ocrotire sociala ori a creat neajunsuri in alimentarea cu apa a populatiei, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda de la 1.500.000 lei la 5.000.000 lei.
(2)Savarsirea din culpa a faptei se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la un an sau cu amenda de la 1.000.000 lei la 3.000.000 lei.
(la data 30-aug-2004 Art. 99 din capitolul VI abrogat de Art. I, punctul 106. din Legea 310/2004 )
Art. 100
(1)Poluarea in orice mod a resurselor de apa, daca are un caracter sistematic si produce daune utilizatorilor de apa din aval, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda de la 3.000.000 lei la 10.000.000 lei.
(2)Savarsirea din culpa a faptei se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la un an sau cu amenda de la 2.000.000 lei la 5.000.000 lei.
(la data 30-aug-2004 Art. 100 din capitolul VI abrogat de Art. I, punctul 106. din Legea 310/2004 )
Art. 101
(1)Depozitarea si folosirea de ingrasaminte chimice, pesticide sau alte substante toxice periculoase in zonele de protectie, instituite conform prevederilor prezentei legi, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda de la 3.000.000 lei la 10.000.000 lei.
(2)Savarsirea din culpa a faptei se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la un an sau cu amenda de la 2.000.000 lei la 5.000.000 lei.
(la data 30-aug-2004 Art. 101 din capitolul VI abrogat de Art. I, punctul 106. din Legea 310/2004 )
Art. 102
(1)Depozitarea in albia majora a combustibilului nuclear sau a deseurilor rezultate din folosirea acestuia constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la un an la 5 ani.
(2)Savarsirea din culpa a faptei se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la un an sau cu amenda de la 3.000.000 lei la 10.000.000 lei.
(la data 30-aug-2004 Art. 102 din capitolul VI abrogat de Art. I, punctul 106. din Legea 310/2004 )
Art. 103
(1)Distrugerea, deteriorarea si manevrarea de catre persoane fizice neautorizate a stavilarelor, gratarelor, vanelor, barierelor, altor constructii si instalatii hidrotehnice constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda de la 1.500.000 lei la 5.000.000 lei.
(2)Savarsirea din culpa a faptei se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la un an sau cu amenda de la 1.000.000 lei la 3.000.000 lei.
(la data 30-aug-2004 Art. 103 din capitolul VI abrogat de Art. I, punctul 106. din Legea 310/2004 )
Art. 104
(1)Efectuarea de sapaturi, gropi sau santuri in baraje, diguri sau in zonele de protectie a acestor lucrari, ca si extragerea pamantului sau a altor materiale din lucrarile de aparare, fara avizul de gospodarire a apelor sau cu nerespectarea acestuia, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda de la 1.500.000 lei la 5.000.000 lei.
(2)Savarsirea din culpa a faptei se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 6 luni sau cu amenda de la 1.000.000 lei la 3.000.000 lei.
(la data 30-aug-2004 Art. 104 din capitolul VI abrogat de Art. I, punctul 106. din Legea 310/2004 )
Art. 105
(1)Fapta savarsita contra unei colectivitati, prin otravire in masa, provocare de epidemii sau de alte consecinte deosebit de grave, ca urmare a otravirii sau a infectarii apei, se pedepseste potrivit Codului penal.
(2)Tentativa se pedepseste.
(la data 30-aug-2004 Art. 105 din capitolul VI abrogat de Art. I, punctul 106. din Legea 310/2004 )
Art. 106
Infractiunile prevazute de prezenta lege se constata de catre organele abilitate, precum si de catre personalul prevazut la art. 90, care inainteaza actul de constatare la organul local de cercetare penala.
CAPITOLUL VII: Dispozitii tranzitorii si finale
Art. 107
(1)Pentru lucrarile existente pe ape sau in legatura cu apele, neautorizate, utilizatorii de apa sau detinatorii lucrarilor respective vor intocmi documentele necesare si vor solicita autorizatia de gospodarire a apelor in termen de 6 luni de la data intrarii in vigoare a prezentei legi.
(1)Pentru lucrarile existente pe ape sau in legatura cu apele, neautorizate, utilizatorii de apa sau detinatorii lucrarilor respective vor intocmi documentele necesare si vor solicita autorizatia de gospodarire a apelor in termen de un an de la data intrarii in vigoare a prezentei legi.
(la data 30-aug-2004 Art. 107, alin. (1) din capitolul VII modificat de Art. I, punctul 107. din Legea 310/2004 )
(2)Pentru echiparea instalatiilor existente, in conformitate cu prevederile art. 59 alin. (1), utilizatorii de apa vor elabora programe etapizate in functie de impactul cantitativ si calitativ asupra resurselor de apa. Nerespectarea termenelor prevazute in programele etapizate conduce la aplicarea in sistem pausal a mecanismului economic in domeniul apelor, la capacitatea totala a instalatiilor de prelevare sau evacuare.
(3)Utilizatorii de apa, care la data intrarii in vigoare a prezentei legi nu sunt dotati cu statii sau instalatii de epurare ori ale caror instalatii existente necesita completari, extinderi, retehnologizari sau optimizari functionale, sunt obligati sa realizeze si sa puna in functiune statii si instalatii de epurare la capacitate si cu eficienta corespunzatoare, pe baza unui program etapizat intocmit in raport cu marimea impactului evacuarii asupra resurselor de apa.
(3)Utilizatorii de apa care la data intrarii in vigoare a prezentei legi nu sunt dotati cu statii sau instalatii de epurare ori ale caror instalatii existente necesita completari, extinderi, retehnologizari sau optimizari functionale sunt obligati sa realizeze si sa puna in functiune statii si instalatii de epurare la capacitate si cu eficienta corespunzatoare, pe baza unui program etapizat, intocmit in raport cu marimea impactului evacuarii asupra resurselor de apa sau pentru indeplinirea conditiilor de protectie a apelor si a ecosistemelor acvatice.
(la data 30-aug-2004 Art. 107, alin. (3) din capitolul VII modificat de Art. I, punctul 107. din Legea 310/2004 )
(4)Programele etapizate prevazute la alin. (2) si (3) se intocmesc de catre utilizatorii de apa, in termen de un an de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, se avizeaza de Regia Autonoma „Apele Romane” si se aproba de Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului.
(4)Programele etapizate prevazute la alin. (2) si (3) se intocmesc de catre utilizatorii de apa si se aproba de Administratia Nationala «Apele Romane».
(la data 12-iun-2006 Art. 107, alin. (4) din capitolul VII modificat de Art. I, punctul 36. din Legea 112/2006 )
(5)Programele etapizate au putere juridica.
(6)Nerespectarea prevederilor alin. (2), (3) si (4) poate determina luarea masurilor de incetare a activitatii utilizatorilor de apa.
Art. 108
(1)Autorizatiile de gospodarire a apelor, eliberate inainte de intrarea in vigoare a prezentei legi, isi pastreaza valabilitatea numai daca sunt reconfirmate de catre Regia Autonoma „Apele Romane”, in baza verificarii indeplinirii tuturor conditiilor necesare pentru autorizare.
(2)In termen de un an de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, titularii de autorizatii de gospodarire a apelor vor solicita reconfirmarea acestora, in baza unei documentatii tehnice intocmite conform prevederilor art. 52.
(3)In cazul in care autorizatia de gospodarire a apelor nu poate fi reconfirmata din motive justificate, titularul acesteia va intocmi un program etapizat, care va fi aprobat si urmarit de Regia Autonoma „Apele Romane”. Neaducerea la indeplinire a prevederilor programului aprobat determina incetarea activitatii utilizatorilor de apa.
Art. 109
Salariatii Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului si ai Regiei Autonome „Apele Romane” au dreptul sa poarte uniforma, al carei model va fi aprobat prin hotarare a Guvernului.
Art. 110
Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului este in drept sa emita norme, normative si ordine cu caracter obligatoriu in domeniul apelor. Actele de reglementare prevazute de prezenta lege vor fi elaborate de catre Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, in termen de 60 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi.
Autoritatea publica centrala pentru apa este in drept sa emita norme, normative si ordine cu caracter obligatoriu in domeniul apelor. In termen de un an de la intrarea in vigoare a prezentei legi se vor elabora si promova, prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale pentru apa:
a)procedura si competentele de emitere a avizelor si autorizatiilor de gospodarire a apelor;
b)procedura de modificare sau de retragere a avizelor si autorizatiilor de gospodarire a apelor;
c)procedura de suspendare temporara a autorizatiilor de gospodarire a apelor;
d)procedura de notificare;
e)procedura de instituire a regimului de supraveghere speciala;
f)normativul de continut al documentatiilor tehnice supuse avizarii si autorizarii;
g)competentele de avizare si aprobare a regulamentelor de exploatare si a programelor de exploatare a lacurilor de acumulare;
h)normele metodologice pentru elaborarea regulamentelor de exploatare bazinala;
i)regulamentul-cadru pentru exploatarea barajelor, lacurilor de acumulare si prizelor de alimentare cu apa;
j)metodologia privind elaborarea planurilor de restrictii si de folosire a apei in perioade deficitare;
k)metodologia-cadru de elaborare a planurilor de prevenire si combatere a poluarilor accidentale la folosintele de apa potential poluatoare;
l)normele metodologice privind avizul de amplasament;
m)procedura privind mecanismul de acces la informatia de gospodarire a apelor;
n)procedura privind participarea utilizatorilor de apa, a riveranilor si a publicului in activitatea de consultare;
o)metodologia si instructiunile tehnice pentru elaborarea schemelor directoare.
(la data 30-aug-2004 Art. 110 din capitolul VII modificat de Art. I, punctul 108. din Legea 310/2004 )
Art. 111
Regimul apelor minerale si geotermale va fi reglementat prin lege speciala.
Art. 1111
Administratia Nationala «Apele Romane» se va reorganiza ca institutie publica in termen de 90 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi.
Art. 1112
Organizarea si functionarea Administratiei Nationale «Apele Romane» se stabilesc prin statut propriu, aprobat prin hotarare a Guvernului, la propunerea autoritatii publice centrale din domeniul apelor.
Art. 1113
Administratia Nationala «Apele Romane», ca institutie publica, preia toate drepturile si este tinuta de toate obligatiile fostului agent economic Administratia Nationala «Apele Romane».
Art. 1114
Obligatiile bugetare restante stabilite prin certificate de obligatii bugetare, cu exceptia impozitelor si contributiilor cu retinere la sursa, inclusiv accesoriile acestora, se anuleaza la data intrarii in vigoare a prezentei legi.
(la data 30-aug-2004 Art. 111 din capitolul VII completat de Art. I, punctul 109. din Legea 310/2004 )
Prezenta lege transpune Directiva Parlamentului European si a Consiliului nr. 2000/60/CE privind stabilirea unui cadru de politica comunitara in domeniul apei, publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene (JOCE) nr. L 327/2000.
(la data 02-mar-2007 Art. 111^4 din capitolul VII completat de Art. II, punctul 2. din Ordonanta urgenta 12/2007 )
Prezenta lege transpune Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politica comunitara in domeniul apei, publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene (JOCE) seria L nr. 327 din 22 decembrie 2000 si Directiva 2007/60/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 23 octombrie 2007 privind evaluarea si gestionarea riscurilor la inundatii, publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE) seria L nr. 288 din 6 noiembrie 2007.
(la data 19-feb-2010 Art. 111^4 din capitolul VII modificat de Art. I, punctul 62. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
Art. 112
Prezenta lege intra in vigoare la 60 de zile de la data publicarii ei in Monitorul Oficial al Romaniei. Pe aceeasi data, Legea apelor nr. 8/1974, art. 8, 24, 25 si 34 din Legea nr. 12/1974 privind piscicultura si pescuitul, art. 44 din Legea drumurilor nr. 13/1974, Legea nr. 5/1989 privind gospodarirea rationala si protectia apelor, Decretul Consiliului de Stat nr. 155/1975 privind organizarea apararii impotriva efectelor fenomenelor meteorologice periculoase, publicat in Buletinul Oficial nr. 137 din 29 decembrie 1975, Decretul Consiliului de Stat nr. 414/1979 privind stabilirea valorilor limita admisibile ale principalelor substante poluante din apele uzate inainte de evacuarea acestora, Decretul Consiliului de Stat nr. 974/1968 privind conditiile de extragere a substantelor minerale utile pentru constructii din carierele si balastierele aflate in administrarea directa a comitetelor executive si a birourilor executive ale consiliilor populare, Decretul Consiliului de Stat nr. 230/1981 privind stabilirea zonelor de protectie in jurul platformelor de observatii meteorologice, Hotararea Consiliului de Ministri nr. 1.397/1975 privind repartizarea bazinelor piscicole proprietate de stat intre Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare si Ministerul Economiei Forestiere si Materialelor de Constructii, Hotararea Guvernului nr. 138 din 1 aprilie 1994 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor in domeniul apelor, precum si orice alte dispozitii contrare prezentei legi se abroga.
Aceasta lege a fost adoptata in sedinta comuna a Camerei Deputatilor si Senatului din 11 septembrie 1996, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia Romaniei.
(la data 30-aug-2004 Art. 112 din capitolul VII abrogat de Art. I, punctul 110. din Legea 310/2004 )
-****-

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR p.PRESEDINTELE SENATULUI
ADRIAN NASTASE CONSTANTIN DAN VASILIU
ANEXA Nr. 1: DEFINITIILE termenilor tehnici folositi in cuprinsul legii
In sensul prezentei legi, prin termenii inscrisi mai jos, se intelege:
1.acumulare nepermanenta: acumulare realizata prin bararea unui curs de apa sau ca incinta laterala indiguita, avand rol numai pentru atenuarea viiturilor;
2.agregate minerale: material inert granular (nisip, pietris, bolovanis etc.) de natura minerala, utilizat ca material de constructie, existent in albiile si malurile cursurilor de apa, ale lacurilor, precum si pe tarmul marii;
3.albie minora: suprafata de teren ocupata permanent sau temporar de apa, care asigura curgerea nestingherita, din mal in mal, a apelor la niveluri obisnuite, inclusiv insulele create prin curgerea naturala a apelor;
4.albie majora: portiunea de teren din valea naturala a unui curs de apa, peste care se revarsa apele mari, la iesirea lor din albia minora;
5.ape nationale navigabile:
a)apele maritime considerate, potrivit legii, ape maritime interioare;
b)fluviile, raurile, canalele si lacurile din interiorul tarii, pe sectoarele lor navigabile;
c)apele navigabile de frontiera, de la malul roman pana la linia de frontiera;
6.ape uzate: ape provenind din activitati casnice, sociale sau economice, continand substante poluante sau reziduuri care-i altereaza caracteristicile fizice, chimice si bacteriologice initiale, precum si ape de ploaie ce curg pe terenuri poluate;
7.bazin hidrografic: unitate fizico-geografica ce inglobeaza reteaua hidrografica pana la cumpana apelor;
8.cadastrul apelor: activitatea privind inventarierea, clasificarea, evidenta si sinteza datelor referitoare la reteaua hidrografica, resursele de apa, lucrarile de gospodarire a apelor, precum si la prelevarile si restitutiile de apa;
9.debit salubru: debitul minim necesar intr-o sectiune pe un curs de apa, pentru asigurarea conditiilor naturale de viata ale ecosistemelor acvatice existente;
10.debit de servitute: debitul minim necesar a fi lasat permanent intr-o sectiune pe un curs de apa, in aval de o lucrare de barare, format din debitul salubru si debitul minim necesar utilizatorilor de apa din aval;
11.deseu: orice substanta in stare solida sau lichida, provenita din procese de productie sau din activitati casnice si sociale, care nu mai poate fi utilizata conform destinatiei initiale si care, in vederea unei eventuale reutilizari in alte scopuri sau pentru limitarea efectelor poluante, necesita masuri speciale de depozitare si pastrare;
12.drept de folosinta a apelor: dreptul recunoscut de lege oricarei persoane de a folosi resursele de apa;
13.faleza marii: mal inalt si abrupt al unei mari;
14.fond piscicol: totalitatea populatiilor piscicole si a celorlalte resurse naturale de hrana ce constituie fauna acvatica a bazinelor piscicole;
15.gospodarirea apelor: activitatile care, printr-un ansamblu de mijloace tehnice si masuri legislative, economice si administrative, conduc la cunoasterea, utilizarea, valorificarea rationala, mentinerea sau imbunatatirea resurselor de apa pentru satisfacerea nevoilor sociale si economice, la protectia impotriva epuizarii si poluarii acestor resurse, precum si la prevenirea si combaterea actiunilor distructive ale apelor;
16.informatii de gospodarire a apelor: caracteristicile cantitative si calitative ale resurselor de apa, zonele inundabile, degradarile albiilor si malurilor, lucrarile de amenajare a bazinelor hidrografice si alte lucrari care au legatura cu apele, inclusiv sursele de poluare si lucrarile pentru protectia calitatii apelor si alte elemente caracteristice naturale sau antropice, precum si drepturile de utilizare a apelor;
17.mal: portiune ingusta de teren, de regula in panta, de-a lungul unei ape;
18.nivel mediu al apei: pozitia curbei suprafetei libere a apei, raportata la un plan de referinta, corespunzatoare tranzitarii prin albie a debitului mediu pe o perioada indelungata (debit-modul);
19.plaja marii: portiunea de teren din vecinatatea marii, cuprinsa intre cota cea mai scazuta a apei si limita terenului neafectat de dinamica mediului acvatic;
20.poluare: orice alterare fizica, chimica, biologica sau bacteriologica a apei, peste o limita admisibila stabilita, inclusiv depasirea nivelului natural de radioactivitate produsa direct sau indirect de activitati umane, care o fac improprie pentru o folosire normala in scopurile in care aceasta folosire era posibila inainte de a interveni alterarea;
21.recirculare: refolosirea apei in cadrul unei folosinte, in scopul reducerii volumului de apa proaspata prelevata din sursa;
22.resurse de apa: apele de suprafata alcatuite din cursurile de apa cu deltele lor, lacuri, balti, apele maritime interioare si marea teritoriala, precum si apele subterane de pe teritoriul tarii, in totalitatea lor;
23.schema-cadru de amenajare si gospodarire a apelor: documentatia de gospodarire a apelor, care prezinta modelul sistemului de gospodarire a apelor, cuprinzand reteaua hidrografica, lucrarile de gospodarire a apelor si prelevarile-evacuarile aferente folosintelor, analizate in diferite scenarii si etape de dezvoltare economico-sociala a spatiului hidrografic respectiv, precum si modul de protectie, mentinere sau imbunatatire a calitatii apelor;
24.statii si instalatii de corectare a calitatii apelor: statii de tratare pentru obtinerea de apa potabila sau industriala; statii/instalatii de preepurare/epurare a apelor uzate;
25.unitate de gospodarire a apelor: orice forma organizatorica din structura Regiei Autonome „Apele Romane”;
26.utilizator de apa: orice persoana fizica sau persoana juridica care, in activitatile sale, foloseste apa, luciul de apa sau valorifica fructul acesteia;
27.zona de protectie: zona adiacenta cursurilor de apa, lucrarilor de gospodarire a apelor, constructiilor si instalatiilor aferente, in care se introduc, dupa caz, interdictii sau restrictii privind regimul constructiilor sau exploatarea fondului funciar, pentru a asigura stabilitatea malurilor sau a constructiilor, respectiv pentru prevenirea poluarii resurselor de apa;
28.zona umeda: intinderi de balti, mlastini, turbarii si alte suprafete ocupate permanent sau temporar de ape statatoare sau curgatoare, dulci, salmastre sau sarate;
29.zona inundabila: suprafata de teren din albia majora a unui curs de apa, delimitata de un nivel al oglinzii apei, corespunzator anumitor debite in situatii de ape mari.
1.acumulare nepermanenta: acumulare realizata prin bararea unui curs de apa sau ca incinta laterala indiguita, avand rol numai pentru atenuarea viiturilor;
2.abordare combinata: controlul evacuarilor si emisiilor in apele de suprafata conform modului de abordare stabilit in art. 28;
3.acvifer: strat sau strate subterane de roci geologice sau alte strate geologice cu o porozitate si o permeabilitate suficienta astfel incat sa permita fie o curgere semnificativa a apelor subterane, fie prelevarea unor cantitati importante de ape subterane;
4.agregate minerale: material inert granular (nisip, pietris, bolovanis etc.) de natura minerala, utilizat ca material de constructie, existent in albiile si malurile cursurilor de apa, ale lacurilor, precum si pe tarmul marii;
5.albie minora: suprafata de teren ocupata permanent sau temporar de apa, care asigura curgerea nestingherita, din mal in mal, a apelor la niveluri obisnuite, inclusiv insulele create prin curgerea naturala a apelor;
6.albie majora: portiunea de teren din valea naturala a unui curs de apa, peste care se revarsa apele mari, la iesirea lor din albia minora;
7.ape de suprafata: apele interioare, cu exceptia apelor subterane; ape tranzitorii si ape costiere, exceptand cazul starii chimice pentru care trebuie incluse apele teritoriale;
8.ape subterane: apele aflate sub suprafata solului in zona saturata si in contact direct cu solul sau cu subsolul;
9.ape tranzitorii: corpuri de apa de suprafata aflate in vecinatatea gurilor raurilor, care sunt partial saline ca rezultat al apropierii de apele de coasta, dar care sunt influentate puternic de cursurile de apa dulce;
10.ape costiere: apele de suprafata situate in interiorul unei linii ale carei puncte sunt situate in totalitate la o distanta de 1 mila marina pe partea dinspre mare, fata de cel mai apropiat punct al liniei de baza, de la care se masoara intinderea apelor teritoriale, cu extinderea limitei, unde este cazul, pana la limita exterioara a apelor tranzitorii;
11.ape interioare: toate apele de suprafata statatoare si curgatoare si subterane aflate in interiorul liniei de baza, de la care se masoara intinderea apelor teritoriale;
12.ape nationale navigabile:
a)apele maritime considerate, potrivit legii, ape maritime interioare;
b)fluviile, raurile, canalele si lacurile din interiorul tarii, pe sectoarele lor navigabile;
c)apele navigabile de frontiera, de la malul roman pana la linia de frontiera;
13.ape uzate: ape provenind din activitati casnice, sociale sau economice, continand substante poluante sau reziduuri care-i altereaza caracteristicile fizice, chimice si bacteriologice initiale, precum si ape de ploaie ce curg pe terenuri poluate;
14.apa destinata consumului uman:
a)orice tip de apa in stare naturala sau dupa tratare, folosita pentru baut, la prepararea hranei ori pentru alte scopuri casnice, indiferent de originea ei si indiferent daca este furnizata prin retea de distributie, din rezervor sau este distribuita in sticle ori in alte recipiente;
b)toate tipurile de apa folosita ca sursa in industria alimentara pentru fabricarea, procesarea, conservarea sau comercializarea produselor ori substantelor destinate consumului uman;
15.zone protejate: zonele mentionate in anexa 12 si art. 51;
16.autoritate competenta: autoritatea (autoritatile) responsabila de implementarea prevederilor Legii apelor nr. 107/1996 cu modificarile si completarile ulterioare;
17.avizul si autorizatia de gospodarire a apelor: acte ce conditioneaza din punct de vedere tehnic si juridic executia lucrarilor construite pe ape sau in legatura cu apele si functionarea sau exploatarea acestor lucrari, precum si functionarea si exploatarea celor existente si reprezinta principalele instrumente folosite in administrarea domeniului apelor; acestea se emit in baza reglementarilor elaborate si aprobate de autoritatea administratiei publice centrale cu atributii in domeniul apelor;
18.bazin hidrografic: inseamna o suprafata de teren de pe care toate scurgerile de suprafata curg printr-o succesiune de curenti, rauri si posibil lacuri, spre mare intr-un rau cu o singura gura de varsare, estuar sau delta;
19.cadastrul apelor: activitatea privind inventarierea, clasificarea, evidenta si sinteza datelor referitoare la reteaua hidrografica, resursele de apa, lucrarile de gospodarire a apelor, precum si la prelevarile si restitutiile de apa;
191.concentratia medie letala – CL50 – este concentratia substantei din apa, care omoara 50% din organismele test intr-o perioada scurta de expunere continua;
(la data 12-iun-2006 punctul 19. din anexa 1 completat de Art. I, punctul 37. din Legea 112/2006 )
20.corp de apa de suprafata: un element discret si semnificativ al apelor de suprafata, de exemplu: lac, lac de acumulare, curs de apa-rau sau canal, sector de curs de apa-rau sau canal, ape tranzitorii sau un sector/sectiune din apele costiere;
21.corp de apa subterana: volum distinct de apa subterana dintr-un acvifer sau mai multe acvifere;
22.corp de apa artificial: corp de apa de suprafata creat prin activitate umana;
23.corp de apa puternic modificat: corp de apa de suprafata care, datorita unei modificari fizice cauzata de o activitate umana, si-a schimbat substantial caracterul lui natural, desemnat astfel in conformitate cu prevederile anexei nr. 11;
24.controlul emisiilor: actiunea de reglementare a unor limite specifice ale emisiilor, cum ar fi: valori limita de emisie, valori limita sau conditii referitoare la efectele generate, natura sau alte caracteristici ale emisiilor, conditii de operare cu efect asupra emisiilor;
241.creasta falezei: linia situata in partea superioara a falezei, care uneste punctele de cea mai inalta cota;
(la data 19-feb-2010 punctul 24. din anexa 1 completat de Art. I, punctul 63. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
25.debit salubru: debitul minim necesar intr-o sectiune pe un curs de apa, pentru asigurarea conditiilor naturale de viata ale ecosistemelor acvatice existente;
26.debit de servitute: debitul minim necesar a fi lasat permanent intr-o sectiune pe un curs de apa, in aval de o lucrare de barare, format din debitul salubru si debitul minim necesar utilizatorilor de apa din aval;
261.derivatie hidrotehnica: lucrare hidrotehnica realizata pentru transferul unor volume de apa cu scopul reglementarii debitelor, pentru asigurarea cerintelor de apa ale folosintelor, apararea impotriva inundatiilor, protectia unor lucrari hidrotehnice etc.;
262.decolmatare: lucrari de intretinere a cursurilor de apa care sa asigure scurgerea apelor la debite medii;
(la data 19-feb-2010 punctul 26. din anexa 1 completat de Art. I, punctul 64. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
27.deseu: orice substanta sau orice obiect care apartine unor categorii stabilite conform legii, pe care detinatorul le arunca, are intentia sau obligatia de a le arunca;
28.dezvoltare durabila: dezvoltarea care corespunde necesitatilor prezentului, fara a compromite posibilitatea generatiilor viitoare de a-si satisface propriile necesitati;
29.district al bazinului hidrografic: suprafata de teren sau de mare, constituita dintr-unul sau mai multe bazine hidrografice vecine impreuna cu apele subterane si costiere asociate, care este identificata ca unitate principala de administrare a bazinului hidrografic;
30.drept de folosinta a apelor, dreptul recunoscut de lege oricarei persoane de a folosi resursele de apa;
31.evacuarea directa in apa subterana: evacuarea poluantilor in apele subterane fara percolare prin sol sau subsol;
32.faleza marii: mal inalt si abrupt al unei mari;
32.faleza marii: mal abrupt rezultat ca urmare a actiunii erozive a marii;
(la data 19-feb-2010 punctul 32. din anexa 1 modificat de Art. I, punctul 65. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
33.Fondul national de date de gospodarire a apelor: totalitatea bazelor de date meteorologice, hidrologice, hidrogeologice, de gospodarire cantitativa si calitativa a apelor;
34.folosinte de apa: serviciile de apa impreuna cu orice activitate identificata ca avand un impact semnificativ asupra starii apelor;
34.folosinte de apa: serviciile de apa impreuna cu orice activitate identificata in conformitate cu prevederile art. 43 alin. (14) si (15) si ale anexei nr. 13 ca avand un impact semnificativ asupra starii apelor;
(la data 19-feb-2010 punctul 34. din anexa 1 modificat de Art. I, punctul 65. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
35.gospodarirea apelor: ansamblul activitatilor care prin mijloace tehnice si masuri legislative, economice si administrative, conduc la cunoasterea, utilizarea, valorificarea rationala, mentinerea sau imbunatatirea resurselor de apa pentru satisfacerea nevoilor sociale si economice, la protectia impotriva epuizarii si poluarii acestor resurse, precum si la prevenirea si combaterea actiunilor distructive ale apelor;
36.informatii de gospodarire a apelor: informatii privind caracteristicile cantitative si calitative ale resurselor de apa, zonele inundabile, degradarile albiilor si malurilor, lucrarile de amenajare a bazinelor hidrografice si alte lucrari care au legatura cu apele, inclusiv sursele de poluare si lucrarile pentru protectia calitatii apelor si alte elemente caracteristice naturale sau antropice, precum si drepturile de utilizare a apelor;
361.inundatii: acoperirea temporara cu apa a terenului care in mod natural nu este acoperit cu apa. Acestea includ inundatii provocate de rauri, torenti, ape marine in zonele de coasta sau cursuri de apa nepermanente;
(la data 19-feb-2010 punctul 36. din anexa 1 completat de Art. I, punctul 66. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
37.lac: corp de apa interioara, statatoare, de suprafata;
371.lac natural: corp de apa statatoare aparut in decursul vremii in conditii naturale, prin cantonarea acesteia intr-o forma de relief concava (cuveta, depresiune etc.) indiferent de interventiile antropice ulterioare formarii;
(la data 19-feb-2010 punctul 37. din anexa 1 completat de Art. I, punctul 67. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
38.mal: portiune ingusta de teren, de regula in panta, de-a lungul unei ape;
39.monitorizare integrata a apelor: reprezinta activitatea de observatii si masuratori standardizate si continue pe termen lung, asupra apelor, pentru cunoasterea si caracterizarea starii si tendintei de evolutie a mediului hidric. Aceasta activitate presupune tripla integrare a:
a)ariilor de investigare la nivel de bazin hidrografic: rauri, lacuri, ape tranzitorii, ape costiere, ape subterane, zone protejate si folosinte de apa;
b)mediilor de investigare: apa, sedimente/materii in suspensie, biota;
c)elementelor investigate: biologice, hidromorfologice si fizico-chimice;
40.nivel mediu al apei: pozitia curbei suprafetei libere a apei, raportata la un plan de referinta corespunzatoare tranzitarii prin albie a debitului mediu pe o perioada indelungata (debit-modul);
41.notificarea reprezinta un act de reglementare, in baza caruia beneficiarul sau titularul de investitie poate sa execute sau sa puna in functiune anumite categorii de lucrari si activitati desfasurate pe ape sau in legatura cu acestea;
42.obiective de protectie a apelor si mediului acvatic: sunt obiectivele stabilite in art. 21;
42.obiective de protectie a apelor si a ecosistemelor acvatice sunt obiectivele stabilite in art. 21;
(la data 12-iun-2006 punctul 42. din anexa 1 modificat de Art. I, punctul 38. din Legea 112/2006 )
43.participarea publicului: informarea, consultarea si implicarea activa a acestuia in activitatile de gospodarire a apelor;
44.plaja marii: portiunea de teren din vecinatatea marii, cuprinsa intre cota cea mai scazuta a apei si limita terenului neafectat de dinamica mediului acvatic;
44.plaja marii: intindere plata la tarmul marii, acoperita cu nisip sau cu pietris. In zona de tarm a marii reprezinta o prelungire a platformei continentale;
(la data 19-feb-2010 punctul 44. din anexa 1 modificat de Art. I, punctul 68. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
45.poluare: inseamna introducerea directa sau indirecta, ca rezultat al activitatii umane, a unor substante, sau a caldurii in aer, apa sau pe sol, care poate dauna sanatatii umane sau calitatii ecosistemelor acvatice sau celor terestre dependente de cele acvatice, care poate conduce la pagube materiale ale proprietatii, sau care pot dauna sau obstructiona serviciile sau alte folosinte legale ale mediului;
46.poluant: inseamna orice substanta care poate sa determine poluare, in special substantele prevazute in anexa nr. 6;
47.potential ecologic bun: starea unui corp de apa puternic modificat sau a unui corp de apa artificial, clasificata in concordanta cu prevederile relevante din anexa nr. 11;
48.prevenirea si inlaturarea efectelor poluarilor accidentale a resurselor de apa: totalitatea masurilor si actiunilor care implica: masuri de prevenire, mijloace si constructii cu rol de aparare si pregatire pentru interventii; actiuni operative de urmarire a undei de poluare, limitarea raspandirii, colectarea, neutralizarea si distrugerea poluantilor; masuri pentru restabilirea situatiei normale si refacerea echilibrului ecologic;
49.program etapizat: act cu putere juridica elaborat pentru conformarea cu prevederile legale, prin efectuarea esalonata a remedierilor sau a completarilor ce se impun la folosintele de apa;
50.rau: corp de apa interioara care curge in cea mai mare parte la suprafata terenului, dar care poate curge si subteran intr-o anumita parte a cursului sau;
51.recirculare: refolosirea apei in cadrul unei folosinte, in scopul reducerii volumului de apa proaspata prelevata din sursa;
52.resurse de apa: apele de suprafata alcatuite din cursurile de apa cu deltele lor, lacuri, balti, apele maritime interioare si marea teritoriala, precum si apele subterane de pe teritoriul tarii, in totalitatea lor;
53.resurse disponibile de apa subterana: rata medie anuala, pe termen lung, a reincarcarii totale a unui corp de apa subterana, mai putin rata anuala pe termen lung a debitului necesar pentru atingerea obiectivelor de protectie a apelor si mediului acvatic pentru apele de suprafata asociate, specificate in art. 21 alin. (1), pentru evitarea oricarei diminuari importante a starii ecologice a unor astfel de ape, precum si pentru evitarea oricaror daune importante ale ecosistemelor terestre asociate;
531.risc la inundatii: combinatia intre probabilitatea aparitiei unor inundatii si efectele potential adverse pentru sanatatea umana, mediu, patrimoniul cultural si activitatea economica, asociate aparitiei unei inundatii;
(la data 19-feb-2010 punctul 53. din anexa 1 completat de Art. I, punctul 69. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
54.schema directoare de amenajare si management a bazinului hidrografic (SDABH) – instrumentul de planificare in domeniul apelor pe bazin hidrografic, alcatuita din doua parti: Planul de amenajare al bazinului hidrografic (PABH) si Planul de management al bazinului hidrografic (PMABH);
55.servicii de apa: toate serviciile efectuate pentru populatie, institutii publice sau alta activitate economica, referitoare la:
a)asigurarea necesarului de apa bruta in sursa in sectiunea de captare a folosintelor;
b)captarea, acumularea, stocarea, transportul, tratarea si distributia apelor de suprafata sau subteran;
c)colectarea si epurarea apelor uzate care sunt evacuate in apele de suprafata;
56.statii si instalatii de prelucrare a calitatii apelor: statii de tratare pentru obtinerea de apa potabila sau industriala; statii/instalatii de preepurare/epurare a apelor uzate;
57.starea ecologica: este o expresie a calitatii structurii si functionarii ecosistemelor acvatice asociate apelor de suprafata, clasificate in concordanta cu prevederile anexei nr. 11;
58.starea ecologica buna: este starea unui corp de ape de suprafata, astfel clasificata in concordanta cu prevederile anexei nr. 1;
59.starea apelor de suprafata: este expresia generala a starii unui corp de apa de suprafata, determinata de indicatorii minimi ce caracterizeaza starea sa ecologica si starea sa chimica;
60.starea ecologica a apelor de suprafata: starea de calitate exprimata prin structura si functionarea ecosistemelor acvatice din apele de suprafata, clasificata in functie de elementele biologice, chimice si hidromorfologice caracteristice;
61.starea ecologica buna a apelor de suprafata: starea unui corp de apa de suprafata, definita pe baza „starii bune” a elementelor biologice;
62.starea chimica buna a apelor de suprafata: starea chimica, necesara pentru atingerea obiectivelor de protectie a apelor si a mediului acvatic specifice apelor de suprafata, stabilite la art. 21 alin. (1), respectiv starea chimica buna atinsa de un corp de apa de suprafata pentru care concentratiile poluantilor nu depasesc valorile standard privind calitatea mediului;
62.starea chimica buna a apelor de suprafata: starea chimica necesara pentru atingerea obiectivelor de mediu specifice pentru corpurile de apa de suprafata, stabilite la art. 21 alin. (1) lit. a)-d), respectiv starea chimica buna atinsa de un corp de apa de suprafata pentru care concentratiile poluantilor nu depasesc valorile standard privind calitatea mediului prevazute la art. 17, precum si in Hotararea Guvernului nr. 351/2005 privind aprobarea Programului de eliminare treptata a evacuarilor, emisiilor si pierderilor de substante prioritar periculoase, cu modificarile si completarile ulterioare, si in Ordinul ministrului mediului si gospadaririi apelor nr. 161/2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calitatii apelor de suprafata in vederea stabilirii starii ecologice a corpurilor de apa;
(la data 19-feb-2010 punctul 62. din anexa 1 modificat de Art. I, punctul 70. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
63.starea buna a apelor de suprafata: starea atinsa de un corp de apa de suprafata atunci cand, atat starea sa ecologica cat si starea chimica sunt „bune”;
64.starea apelor subterane: este expresia generala a starii unui corp de apa subterana, determinata de indicatorii minimi care caracterizeaza starea sa cantitativa si starea sa chimica;
65.starea buna a apelor subterane: este starea atinsa de un corp de apa subterana atunci cand, atat starea sa cantitativa cat si starea sa chimica sunt cel putin „bune”;
66.starea chimica buna a apelor subterane: starea chimica a unui corp de apa subterana, care indeplineste toate conditiile prevazute in tabelul 2.3.2 din anexa nr. 1 ;
67.starea cantitativa: expresie a gradului in care un corp de apa subterana este afectat de prelevari de apa directe si indirecte;
68.starea cantitativa buna: este starea definita conform tabelului 2.1.2 din anexa nr. 1;
69.valori standard privind calitatea mediului: concentratia unui anumit poluant sau a unui grup de poluanti in apa, sediment sau biota care nu trebuie sa fie depasita pentru protectia sanatatii umane si a mediului;
70.substante prioritare: substante care reprezinta un risc semnificativ de poluare asupra mediului acvatic si prin intermediul acestuia asupra omului si folosintelor de apa; conform listei substantelor prioritare/prioritar periculoase din anexa 5;
71.substante periculoase: substante sau grupuri de substante care sunt toxice, persistente si care tind sa bio-acumuleze si alte substante sau grupuri de substante care conduc la un nivel echivalent ridicat de preocupare;
72.substante prioritar periculoase: substantele sau grupurile de substante care sunt toxice, persistente si care tind sa bioacumuleze si alte substante sau grupe de substante care creeaza un nivel similar de risc;
73.sub-bazin hidrografic: suprafata de teren de pe care se colecteaza toate apele de la izvoare pana la un anumit punct al cursului de apa, care este in mod normal un lac sau o confluenta a cursului de apa;
74.sub-unitate hidrografica: suprafata de teren situata pe teritoriul national formata dintr-un sub-bazin, o parte a unui sub-bazin, un grup de sub-bazine sau un grup de parti de sub-bazine;
75.utilizator de apa: orice persoana fizica sau persoana juridica care, in activitatile sale, foloseste apa, luciul de apa sau valorifica fructul acesteia;
76.valori limita ale emisiilor: inseamna masa, exprimata in functie de anumiti parametri specifici, concentratia si/sau nivelul unei emisii, care nu poate fi depasita in nici o perioada sau in mai multe perioade de timp. Valorile limita ale emisiilor pot fi stabilite pentru anumite grupuri, familii sau categorii de substante, in particular pentru mercur, cadmiu, HCH.
Valorile limita ale emisiilor pentru substante trebuie, in mod normal, sa se aplice la punctul unde emisiile parasesc instalatia, dilutia nefiind luata in seama la determinarea acestora. Cu privire la evacuarea indirecta in cursurile de apa, efectul statiei de epurare a apelor uzate poate fi luat in considerare la determinarea valorilor limita a emisiilor instalatiilor implicate, cu conditia sa fie garantat/sa se asigure un nivel echivalent pentru protectia mediului ca intreg si ca acest fapt nu conduce la niveluri mai ridicate de poluare a mediului;
77.zona de protectie: zona adiacenta cursurilor de apa, lucrarilor de gospodarire a apelor, constructiilor si instalatiilor aferente, in care se introduc, dupa caz, interdictii sau restrictii privind regimul constructiilor sau exploatarea fondului funciar, pentru a asigura stabilitatea malurilor sau a constructiilor, respectiv pentru prevenirea poluarii resurselor de apa;
78.zona umeda: intinderi de balti, mlastini, turbarii de ape naturale sau artificiale cu adancime mai mica de 2 m, permanente sau temporare, unde apa este stagnanta sau curgatoare, dulce, salmastra sau sarata, inclusiv ape costiere cu adancime mai mica de 6 m;
79.zona inundabila: suprafata de teren din albia majora a unui curs de apa, delimitata de un nivel al oglinzii apei, corespunzator anumitor debite in situatii de ape mari.
(la data 30-aug-2004 anexa 1 inlocuit de anexa 1 din Legea 310/2004 )
Anexa nr. 11: Conditii pentru atingerea obiectivelor de protectie a apelor si mediului acvatic pentru toate corpurile de apa de suprafata si subterane

1. STAREA APELOR DE SUPRAFATA
1.1. Elemente de calitate pentru clasificarea starii ecologice a apelor de suprafata
1.1.1. Elemente de calitate pentru clasificarea starii ecologice a raurilor
1.1.2. Elemente de calitate pentru clasificarea starii ecologice a lacurilor
1.1.3. Elemente de calitate pentru clasificarea starii ecologice a apelor tranzitorii
1.1.4. Elemente de calitate pentru clasificarea starii ecologice a apelor costiere
1.1.5. Elemente de calitate pentru clasificarea starii ecologice a corpurilor de apa artificiale sau puternic modificate
1.2. Definitii normative pentru clasificarile starii ecologice
1.2.1. Definitii pentru starea ecologica foarte buna, buna sau moderata a raurilor
1.2.2. Definitii pentru starea ecologica foarte buna, buna sau moderata a lacurilor
1.2.3. Definitii pentru starea ecologica foarte buna, buna sau moderata a apelor tranzitorii
1.2.4. Definitii pentru starea ecologica foarte buna, buna sau moderata a apelor costiere
1.2.5. Definitii pentru potentialul ecologic maxim, bun sau moderat al corpurilor de apa puternic modificate sau artificiale
1.2.6. Procedura pentru stabilirea valorilor standard privind calitatea mediului, pentru caracterizarea starii chimice
1.3. Monitoringul starii ecologice si chimice a apelor de suprafata
1.3.1 Proiectarea programului de monitoring de supraveghere
1.3.2. Proiectarea programului de monitoring operational
1.3.3. Proiectarea programului de monitoring de investigare
1.3.4. Frecventa monitoringului
1.3.5. Cerinte suplimentare de monitoring pentru zonele protejate
1.3.6. Standarde pentru monitoringul elementelor de calitate
1.4. Clasificarea si prezentarea starii ecologice
1.4.1. Comparabilitatea rezultatelor de monitoring biologic
1.4.2. Prezentarea rezultatelor monitoringului si clasificarea starii ecologice si a potentialului ecologic
1.4.3. Prezentarea rezultatelor monitoringului si clasificarea starii chimice
2. STAREA APELOR SUBTERANE
2.1. Starea cantitativa a apelor subterane
2.1.1. Parametri pentru clasificarea starii cantitative
2.1.2. Definirea starii cantitative
2.2. Monitoringul starii cantitative a apelor subterane
2.2.1. Reteaua de monitoring a nivelului apelor subterane
2.2.2. Densitatea locurilor de monitoring
2.2.3. Frecventa monitoringului
2.2.4. Interpretarea si prezentarea starii cantitative a apelor subterane
2.3. Starea chimica a apelor subterane
2.3.1. Parametri pentru determinarea starii chimice a apelor subterane
2.3.2. Definirea starii chimice bune a apelor subterane
2.4. Monitoringul starii chimice a apelor subterane
2.4.1. Reteaua de monitoring a apelor subterane
2.4.2. Monitoringul de supraveghere
2.4.3. Monitoringul operational
2.4.4. Identificarea tendintei poluantilor
2.4.5. Prezentarea si interpretarea starii chimice a apelor subterane
2.5. Prezentarea starii apelor subterane
1.STAREA APELOR DE SUPRAFATA
1.1.Elemente de calitate pentru clasificarea starii ecologice a apelor de suprafata
1.1.1.Elemente de calitate pentru clasificarea starii ecologice a raurilor
1.1.1.1.Elemente biologice
– Compozitia si abundenta florei acvatice
– Compozitia si abundenta faunei de nevertebrate bentonice
– Compozitia, abundenta si structura pe varste a faunei piscicole
1.1.1.2.Elemente hidromorfologice care suporta elementele biologice
Regimul hidrologic
– cantitatea si dinamica curgerii apei
– legatura cu corpurile de apa subterana
Continuitatea raurilor
Conditii morfologice
– adancimea raurilor si variatia latimii
– structura si substratul patului raului
– structura zonei riverane
1.1.1.3.Elemente chimice si fizico-chimice care sprijina elementele biologice
1.1.1.4.Generalitati
Conditii termice
Conditii de oxigenare
Salinitate
Starea acidifierii
Conditiile nutrientilor
1.1.1.5.Poluanti specifici
Poluarea cu toate substantele prioritare identificate ca fiind evacuate in corpurile de apa
Poluarea cu alte substante identificate ca fiind evacuate in cantitati importante in corpurile de apa
1.1.2.Elemente de calitate pentru clasificarea starii ecologice a lacurilor
1.1.2.1.Elemente biologice
Compozitia, abundenta si biomasa fitoplanctonului
Compozitia si abundenta altor elemente de flora acvatica
Compozitia si abundenta faunei de nevertebrate bentonice
Compozitia, abundenta si structura pe varste a faunei piscicole
1.1.2.2.Elemente hidromorfologice care sprijina elementele biologice
Regimul hidrologic
– cantitatea si dinamica curgerii apei
– timpul de retentie
– legatura cu corpurile de apa subterana
Conditii morfologice
– variatia adancimii lacurilor
– cantitatea, structura si substratul patului lacului
– structura tarmului lacului
1.1.2.3.Elemente chimice si fizico-chimice care suporta elementele biologice
1.1.2.4.Generalitati
Transparenta
Conditii termice
Conditii de oxigenare
Salinitate
Starea acidifierii
Conditiile nutrientilor
1.1.2.5.Poluanti specifici
Poluarea cu toate substantele prioritare identificate ca fiind evacuate in corpurile de apa
Poluarea cu alte substante identificate ca fiind evacuate in cantitati importante in corpurile de apa
1.1.3.Elemente de calitate pentru clasificarea starii ecologice a apelor tranzitorii
1.1.3.1.Elemente biologice
Compozitia, abundenta si biomasa fitoplanctonului
Compozitia si abundenta altor elemente de flora acvatica
Compozitia si abundenta faunei de nevertebrate bentonice
Compozitia, abundenta si structura pe varste a faunei piscicole
1.1.3.2.Elemente hidromorfologice care sprijina elementele biologice
Conditii morfologice
– variatia adancimii
– cantitatea, structura si substratul patului
– structura zonei de influenta a mareei
Regimul mareei
– debitul de apa dulce
– expunerea la valuri
1.1.3.3.Elemente chimice si fizico-chimice care suporta elementele biologice
1.1.3.4.Generalitati
Transparenta
Conditii termice
Conditii de oxigenare
Salinitate
Conditiile nutrientilor
1.1.3.5.Poluanti specifici
Poluarea cu toate substantele prioritare identificate ca fiind evacuate in corpurile de apa
Poluarea cu alte substante identificate ca fiind evacuate in cantitati importante in corpurile de apa
1.1.4.Elemente de calitate pentru clasificarea starii ecologice a apelor costiere
1.1.4.1.Elemente biologice
Compozitia, abundenta si biomasa fitoplanctonului
Compozitia si abundenta altor elemente de flora acvatica
Compozitia si abundenta faunei de nevertebrate bentonice
1.1.4.2.Elemente hidromorfologice care suporta elementele biologice
Conditii morfologice
– variatia adancimii
– cantitatea, structura si substratul patului de coasta
– structura zonei de influenta a mareei
Regimul mareei
– directia curentilor dominanti
– expunerea la valuri
1.1.4.3.Elemente chimice si fizico-chimice care suporta elementele biologice
1.1.4.4.Generalitati
Transparenta
Conditii termice
Conditii de oxigenare
Salinitate
Conditiile nutrientilor
1.1.4.5.Poluanti specifici
Poluarea cu toate substantele prioritare identificate ca fiind evacuate in corpurile de apa
Poluarea cu alte substante identificate ca fiind evacuate in cantitati importante in corpurile de apa
1.1.5.Elemente de calitate pentru clasificarea starii ecologice a corpurilor de apa de suprafata artificiale si puternic modificate
Elementele de calitate care se aplica corpurilor de apa de suprafata artificiale sau puternic modificate sunt acelea aplicabile la oricare din cele 4 categorii de apa de suprafata (rauri, lacuri, ape tranzitorii, ape costiere) si care corespund cel mai bine corpurilor de apa de suprafata puternic modificate sau artificiale supuse clasificarii din punct de vedere al starii ecologice.
1.2.Definitii normative ale clasificarilor starii ecologice
Tabelul 1.2. Definitii generale pentru rauri, lacuri, ape tranzitorii si ape costiere
Textul urmator include o definitie generala a calitatii ecologice. In scopul clasificarii, valorile pentru elementele de calitate a starii ecologice aferente fiecarei categorii de apa de suprafata sunt cele prevazute in tabelele din sectiunile 1.2.1 – 1.2.4.

Stare foarte buna Stare buna Stare moderata
General Nu exista sau sunt foarte mici alterari antropogene ale valorilor elementelor fizico-chimice si hidromorfologice de calitate, pentru tipul de corp de apa de suprafata, fata de acelea asociate in mod normal cu acel tip in conditii nemodificate.
Valorile elementelor biologice de calitate pentru tipul de corp de apa de suprafata sunt acelea asociate in mod normal cu acel tip, in conditii nemodificate si nu arata, sau exista doar foarte mici dovezi de perturbare.
Conditiile sunt specifice tipului si comunitatilor. Valorile clementelor biologice de calitate pentru tipul de corp de apa de suprafata prezinta nivele scazute de schimbare datorita activitatilor umane, dar deviaza usor fata de acele valori asociate, in mod normal, cu tipul de corp de apa de suprafata in conditii nemodificate. Valorile clementelor biologice de calitate pentru tipul de corp de apa de suprafata deviaza moderat fata de acelea asociate, in mod normal, cu tipul de corp de apa de suprafata, in conditii nemodificate. Valorile prezinta semne moderate de perturbare ca urmare a activitatilor umane si sunt esential perturbate fata de valorile din conditiile de stare buna.
Apele care realizeaza o stare sub cea moderata trebuie clasificate ca fiind de o calitate slaba sau proasta.
Apele care prezinta dovezi de alterari majore ale valorilor elementelor biologice de calitate pentru tipul de corp de apa de suprafata si in care comunitatile biologice importante deviaza semnificativ de la valorile asociate, in mod normal, cu tipul de corp de apa de suprafata in conditii nemodificate, vor fi clasificate ca fiind de calitate slaba.
Apele care prezinta dovezi de alterari majore ale valorilor elementelor biologice de calitate pentru tipul de corp de apa de suprafata si in care sunt absente parti mari din comunitatile biologice importante, care sunt in mod normal asociate cu tipul de corp de apa de suprafata in conditii nemodificate, vor fi clasificate ca fiind de calitate proasta.
1.2.1.Definitii pentru starea ecologica foarte buna, buna si moderata a raurilor Elemente biologice de calitate1.2.1. Definitii pentru starea ecologica foarte buna, buna si moderata a corpurilor de apa – rauri (la data 19-feb-2010 punctul 1., subpunctul 1.2.1.. din anexa 1^1 modificat de Art. I, punctul 71. din Ordonanta urgenta 3/2010 )

Element Stare foarte buna Stare buna Stare moderata
Fitoplancton Compozitia taxonomica a fitoplanctonuliii corespunde in totalitate sau aproape in totalitate conditiilor nemodificate.
Abundenta medie a fitoplanctonului este in deplina conformitate cu conditiile fizico-chimice specifice tipului de corp de apa si nu sunt atat de mult alterate conditiile de transparenta specifice tipului.
Inflorirea planctonului se produce cu o frecventa si o intensitate in conformitate cu conditiile fizico-chimice specifice tipului. Sunt schimbari usoare ale compozitiei taxonomice si abundentei planctonului comparativ cu comunitatile specifice tipului. Astfel de schimbari nu indica nici o crestere accelerata a algelor, care sa conduca la perturbari nedorite, in ceea ce priveste echilibrul organismelor prezente in corpul de apa sau calitatea fizico-chimica a apei sau a sedimentului.
Se poate produce o usoara crestere a frecventei si intensitatii infloririi planctonicc specifice tipului. Compozitia taxonomica a planctonului difera moderat fata de comunitatile specifice tipului.
Abundenta este moderat deranjata si poate fi astfel incat sa produca o perturbare importanta nedorita a valorilor altor elemente biologice sau fizico-chimice de calitate.
Se poate produce o usoara crestere a frecventei si intensitatii infloririi planctonice. Infloriri persistente se pot produce in lunile de vara.
Macrofite si fitobentos Compozitia taxonomica corespunde in totalitate sau aproape in totalitate conditiilor nemodificate.
Nu sunt schimbari detectabile in abundenta medie a macrofitelor si fitobentosului. Sunt schimbari usoare ale compozitiei taxonomice si a abundentei macrofitelor si fitobentosului comparativ cu comunitatile specifice tipului. Astfel de schimbari nu indica nici o crestere accelerata a fitobentosului sau a unor forme evoluate de viata a plantei care sa conduca la dereglari nedorite in echilibrul organismelor prezente in corpurile de apa sau a calitatii fizico-chimice a apei sau a sedimentului.
Comunitatea fitobentonica nu este afectata negativ de grupurile sau invelisurile de bacterii din cauza activitatii antropogene. Compozitia taxonomica a macrofitelor si fitobentosului difera moderat fata de comunitatea specifica tipului si este semnificativ mai rea decat in cazul starii bune.
Sunt evidente schimbarile moderate in abundenta medie a macrofitelor si fitobentosului.
Comunitatea fitobentonica poate sa interfereze si in anumite zone sa fie inlocuita de invelisuri de bacterii prezente ca rezultat al activitatilor antropogene.
Fauna de nevertebrate bentonice Compozitia taxonomica si abundenta corespund in totalitate sau aproape in totalitate conditiilor nemodificate.
Raportul dintre taxonii sensibili la perturbari si cei insensibili, nu arata semne de alterare fata de nivelele corespunzatoare conditiilor nemodificate.
Nivelul diversitatii taxonilor de nevertebrate nu arata nici un semn de alterare fata de nivelul nemodificat. Exista schimbari usoare ale compozitiei si abundentei taxonilor de nevertebrate fata de comunitatile specifice tipului.
Raportul dintre taxonii sensibili la perturbari si cei insensibili, arata o usoara alterare fata de nivelele specifice tipului.
Nivelul diversitatii taxonilor de nevertebrate arata usoare semne de alterare fata de nivelurile specifice tipului. Compozitia si abundenta taxonilor de nevertebrate difera moderat fata de comunitatile specifice tipului.
Grupurile taxonomice majore ale comunitatii specifice tip sunt absente.
Raportul dintre taxonii sensibili la perturbari si cei insensibili, este substantial mai mic decat nivelul specific tipului si semnificativ mai mic fata de nivelul specific starii bune.
Fauna piscicola Compozitia speciilor si abundenta corespund in totalitate sau aproape in totalitate conditiilor nemodificate.
Sunt prezente toate speciile specifice tipului, sensibile la perturbari.
Structura pe varste a comunitatilor de pesti arata un mic semn de perturbare antropogenica, dar nu indica o deficienta in reproducerea sau dezvoltarea vreunei specii particulare. Sunt usoare schimbari ale compozitiei si abundentei speciilor fata de comunitatile specifice tipului care pot fi atribuite impactului antropogenic asupra elementelor fizico-chimice si hidromorfologice de calitate.
Structura pe varste a comunitatilor de pesti arata semne de perturbare, care pot fi atribuite impactului antropogenic asupra elementelor de calitate fizico-chimica si hidromorfologica, si in anumite circumstante sunt indicatorul unei deficiente in reproducerea sau dezvoltarea unor specii anume, in masura in care unele clase de varsta pot lipsi. Compozitia si abundenta speciilor de pesti difera moderat fata de comunitatile specifice tipului care pot fi atribuite impactului antropogenic asupra elementelor fizico-chimice sau hidromorfologice de calitate.
Structura pe varste a comunistilor de pesti arata semne importante de perturbare antropogenica, in masura in care o proportie moderata a speciilor specifice tipului sa fie absenta sau sa aiba o abundenta foarte scazuta.
Elemente hidromorfologice de calitate

Element Stare foarte buna Stare buna Stare moderata
Regimul hidrologic Cantitatea si dinamica curgerii si legatura rezultanta cu apele subterane, reflecta in totalitate, sau aproape in totalitate, conditiile nemodificate. Conditiile sunt in conformitate cu atingerea valorilor specificate mai sus pentru elementele de calitate biologica. Conditiile sunt in conformitate cu atingerea valorilor specificate mai sus pentru elementele de calitate biologica.
Continuitatea raului Continuitatea raului nu este perturbata de activitatile antropogenice si permite migrarea neperturbata a organismelor acvatice si transportul de sedimente. Conditiile sunt in conformitate cu atingerea valorilor specificate mai sus pentru elementele de calitate biologica. Conditiile sunt in conformitate cu atingerea valorilor specificate mai sus pentru elementele de calitate biologica.
Conditiile morfologice Profilurile canalului, variatiile de latime si de adancime, vitezele de curgere, conditiile de substrat si atat structura cat si conditiile zonelor riverane corespund in totalitate sau aproape in totalitate conditiilor nemodificate. Conditiile sunt in conformitate cu atingerea valorilor specificate mai sus pentru elementele de calitate biologica. Conditiile sunt in conformitate cu atingerea valorilor specificate mai sus pentru elementele de calitate biologica.
Elemente fizico-chimice de calitate

Element Stare foarte buna Stare buna Stare moderata
Conditii generale Valorile elementelor fizico-chimice corespund in totalitate sau aproape in totalitate conditiilor nemodificate.
Concentratiile nutrientilor raman in intervalul normal pentru conditii nemodificate.
Nivelele de salinitate, pH, bilantul de oxigen, capacitatea de neutralizare a acidului si temperatura nu arata semne de modificari antropogene si raman in intervalul normal pentru conditiile nemodificate. Temperatura, bilantul de oxigen, pH, capacitatea de neutralizare a acidului si salinitatea nu ating nivele peste limita stabilita pentru asigurarea functionarii ecosistemului specific tipului si realizarea valorilor specificate mai sus pentru elementele biologice de calitate.
Concentratiile nutrientilor nu depasesc nivelele stabilite, astfel incat sa asigure functionarea ecosistemelor si realizarea valorilor specificate mai sus pentru elementele biologice de calitate. Conditiile sunt in conformitate cu atingerea valorilor specificate mai sus pentru elementele biologice de calitate.
Poluanti specifici sintetici Concentratiile sunt aproape de zero sau cel putin sub limita de detectie pentru cele mai avansate tehnici analitice de uz general. Concentratiile nu depasesc valorile standard stabilite in conformitate cu procedura detaliata in sectiunea 1.2.6 M a aduce prejudicii prevederilor legale referitoare la produsele pentru protectia plantelor si biocide. Conditiile sunt in conformitate cu atingerea valorilor specificate mai sus pentru elementele biologice de calitate.
Poluanti specifici nesintetici Concentratiile raman in intervalul normal al conditiilor nemodificate (corespunzatoare nivelelor istorice anterioare) Concentratiile nu depasesc valorile standard stabilite in concordanta cu procedura detaliata in sectiunea 1.2.6 fara a aduce prejudicii prevederilor legale referitoare la produsele pentru protectia plantelor si biocide. Conditiile sunt in conformitate cu atingerea valorilor specificate mai sus pentru elementele biologice de calitate.

Element Starea foarte buna Starea buna Starea moderata
Conditii generale Valorile elementelor fizico-chimice corespund in totalitate sau aproape in totalitate conditiilor nemodificate. Concentratiile nutrientilor raman in intervalul normal pentru conditii nemodificate. Nivelele de salinitate, pH-ul, bilantul de oxigen, capacitatea de neutralizare a acidului si temperatura nu arata semne de modificari antropogene si raman in intervalul normal pentru conditiile nemodificate. Temperatura, bilantul de oxigen, pH-ul, capacitatea de neutralizare a acidului si salinitatea nu ating niveluri peste limita stabilita pentru asigurarea functionarii ecosistemului specific tipului si realizarea valorilor specificate mai sus pentru elementele biologice de calitate. Concentratiile nutrientilor nu depasesc nivelurile stabilite astfel incat sa se asigure functionarea ecosistemelor si realizarea valorilor specificate mai sus pentru elementele biologice de calitate. Conditiile sunt in conformitate cu atingerea valorilor specificate mai sus pentru elementele biologice de calitate.
Poluanti specifici sintetici Concentratiile sunt aproape de zero sau cel putin sub limita de detectie pentru cele mai avansate tehnici analitice de uz general. Concentratiile nu depasesc valorile standard stabilite in conformitate cu procedura detaliata in sectiunea 1.2.6 fara a aduce prejudicii prevederilor legale privind plasarea pe piata a produselor de protectie a plantelor in conformitate cu Hotararea Guvernului nr. 1559/2004 privind procedura de omologare a produselor de protectie a plantelor in vederea plasarii pe piata si a utilizarii lor pe teritoriul Romaniei, cu modificarile si completarile ulterioare, respectiv prevederilor privind plasarea pe piata a produselor biocide, in conformitate cu Hotararea Guvernului nr. 956/2005 privind plasarea pe piata a produselor biocide, cu modificarile si completarile ulterioare. Conditiile sunt in conformitate cu atingerea valorilor specificate mai sus pentru elementele biologice de calitate.
Poluanti specifici nesintetici Concentratiile raman in intervalul normal al conditiilor nemodificate (corespunzatoare nivelelor istorice anterioare). Concentratiile nu depasesc valorile standard stabilite in concordanta cu procedura detaliata in sectiunea 1.2,6, fara a aduce prejudicii prevederilor legale privind plasarea pe piata a produselor de protectie a plantelor in conformitate cu Hotararea Guvernului nr. 1.559/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, respectiv prevederilor privind plasarea pe piata a produselor biocide, in conformitate cu Hotararea Guvernului nr. 956/2005, cu modificarile si completarile ulterioare. Conditiile sunt in conformitate cu atingerea valorilor specificate mai sus pentru elementele biologice de calitate.
(la data 19-feb-2010 punctul 1., subpunctul 1.2.1.. din anexa 1^1 modificat de Art. I, punctul 72. din Ordonanta urgenta 3/2010 )

1.2.2.Definitii pentru starea ecologica parte buna, buna si moderata in lacuri1.2.2. Definitii pentru starea ecologica foarte buna, buna si moderata a corpurilor de apa – lacuri (la data 19-feb-2010 punctul 1., subpunctul 1.2.2.. din anexa 1^1 modificat de Art. I, punctul 71. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
Elemente biologice de calitate

Element Stare foarte buna Stare buna Stare moderata
Fitoplancton Compozitia taxonomica si abundenta fitoplanctonului corespund in totalitate sau aproape in totalitate conditiilor nemodificate.
Biomasa medie a fitoplanctonului este in conformitate cu conditiile fizico-chimice specifice tipului si nu duce la o alterare semnificativa a conditiilor de transparenta specifice tipului.
Inflorirea fitoplanctonului se produce cu o frecverla si o intensitate in conformitate cu conditiile fizico-chimice specifice tipului. Sunt usoare schimbari ale compozitiei si abundentei taxonilor planctonici comparativ cu comunitatile specifice tipului. Aceste schimbari nu arata cresteri accelerate ale algelor care sa duca la perturbari nedorite in ceea ce priveste echilibrul organismelor prezente in corpurile de apa sau calitatea fizico-chimica a apelor sau sedimentului.
Se poate produce o usoara crestere a frecventei si intensitatii infloririi planctonului specific tipului. Compozitia si abundenta taxonilor planctonici difera moderat de comunitatile specifice tipului.
Biomasa este moderat deranjata si poate sa produca o perturbare semnificativa nedorita a conditiilor altor elemente biologice si fizico-chimice de calitate a apei sau sedimentelor.
Se poate produce o crestere moderata a frecventei si intensitatii infloririi planctonice. Se poate produce o inflorire persistenta in lunile de vara.
Macrofite si fitobentos Compozitia taxonomica corespunde in totalitate sau aproape in totalitate conditiilor nemodificate.
Nu sunt schimbari detectabile in abundenta medie a macrofitelor si fitobentosului. Sunt schimbari usoare ale compozitiei si abundentei taxonilor macrofitici si fitobentonici comparativ cu comunitatile specifice tipului. Asemenea schimbari nu indica o crestere accelerata a fitobentosului sau a formelor mai evoluate de plante, ducand la perturbari nedorite asupra bilantului organismelor prezente in corpurile de apa sau asupra calitatii din punct de vedere fizico-chimic a apelor.
Comunitatea fitobentonica nu este afectata negativ de invelisurile de bacterii prezente datorita activitatii antropogene. Compozitia taxonilor de macrofite si fitobentos difera moderat fata de comunitatile specifice tipului si sunt semnificativ perturbate fata de acelea observate la starea buna.
Schimbarile moderate in abundenta medic a macrofitelor si fitobentosului sunt evidente.
Comunitatea fitobentonica poate sa interfereze, iar in anumite zone poate fi inlocuita de grupurile si invelisurile de bacterii ca rezultat al activitatilor antropogene.
Fauna de nevertebrate bentonice Compozitia taxonomica si abundenta corespund in totalitate sau aproape in totalitate conditiilor nemodificate.
Raportul dintre taxonii sensibili la perturbari si cei insensibili nu arata nici un semn de alterare fata de nivelurile nemodificate.
Nivelul diversitatii taxonilor de nevertebrate nu arata nici un semn de alterare fata de nivelurile nemodificate. Sunt schimbari usoare ale compozitiei si abundentei taxonilor de nevertebrate comparativ cu comunitatile specifice tipului.
Raportul intre taxonii sensibili la perturbaii si cei insensibili arata usoare semne de alterare fata de nivelele specifice tipului.
Nivelul de diversitate a taxonilor de nevertebrate arata semne usoare de alterare fata de nivelurile specifice tipului. Compozitia si abundenta taxonilor de nevertebrate difera moderat fata de conditiile specifice tipului.
Grupurile taxonomice majore ale comunitatii specifice tipului sunt absente.
Raportul intre taxonii sensibili si insensibili la modificare si nivelul de diversitate, este substantial mai scazut fata de nivelul specific tipului si semnificativ mai scazut decat pentru starea buna.
Fauna piscicola Compozitia speciilor si abundenta corespund in totalitate sau aproape in totalitate conditiilor nemodificate.
Sunt prezente toate speciile sensibile specifice tipului.
Structura pe varste a comunitatilor de pesti arata mici semne de perturbare antropogena si nu indica o dereglare in reproducerea sau dezvoltarea unor specii particulare. Sunt schimbari usoare ale compozitiei speciilor si abundentei comunitatilor specifice tipului, care se pot atribui impactului asupra elementelor de calitate fizico-chimica sau hidromorfologica.
Structura pe varste a comunitatilor de pesti arata semne de perturbare atribuite impactului antropogen asupra elementelor de calitate fizico-chimica sau hidromorfologica si, in cateva cazuri, este un indicator pentru dereglari in reproducerea sau dezvoltarea unor anumite specii in masura in care unele clase de varsta pot lipsi. Compozitia si abundenta speciilor de pesti difera moderat fata de comunitatile specifice tipului datorita impactului antropogen asupra elementelor de calitate fizico-chimice sau hidromorfologice.
Structura pe varste a comunitatilor de pesti arata semne majore de perturbare, care sunt atribuite impactului antropogen asupra elementelor de calitate fizico-chimica sau hidromorfologica in asa fel incat o proportie moderata de specii specifice tipului sunt absente sau sunt foarte putin abundente.
Elemente hidromorfologice de calitate

Element Stare foarte buna Stare buna Stare moderata
Regimul hidrologic Cantitatea si dinamica curgerii, nivelului, timpului de retentie si legatura rezultanta cu apele subterane reflecta in totalitate sau aproape in totalitate conditiile nemodificate. Conditiile sunt in conformitate cu atingerea valorilor specificate mai sus pentru elementele biologice de calitate. Conditiile sunt in conformitate cu atingerea valorilor specificate mai sus pentru elementele biologice de calitate.
Conditiile morfologice Variatia adancimii lacului, cantitatea si structura substratului precum si structura sau conditiile zonelor de tarm corespund in totalitate sau aproape in totalitate cu conditiile nemodificate. Conditiile sunt in conformitate cu atingerea valorilor specificate mai sus pentru elementele biologice de calitate. Conditiile sunt in conformitate cu atingerea valorilor specificate mai sus pentru elementele biologice de calitate.
Elemente fizico-chimice de calitate

Element Stare foarte buna Stare buna Stare moderata
Conditii generale Valorile elementelor de calitate fizico-chimica corespund in totalitate sau aproape in totalitate cu conditiile nemodificate.
Concentratiile de nutrienti raman in intervalul asociat in mod normal conditiilor nemodificate.
Nivelurile de salinitate, pH, bilantul de oxigen, capacitatea de neutralizare a acizilor, transparenta si temperatura nu arata semne de perturbari antropogene si raman in intervalul asociat, in mod normal, conditiilor nemodificate. Temperatura, bilantul de oxigen, pH, capacitatea de neutralizare a acizilor, transparenta si salinitatea nu ating nivele peste intervalul stabilit astfel incat sa se asigure functionarea ecosistemului si atingerea valorilor mentionate mai sus pentru elementele biologice de calitate.
Concentratia nutrientilor nu depaseste nivelurile stabilite astfel incat sa asigure functionarea ecosistemului si atingerea valorilor specificate pentru elementele biologice de calitate. Conditiile in conformitate cu atingerea valonilor specificate mai sus pentru elemente biologice de calitate.
Poluanti specifici sintetici Concentratiile apropiate de zero sau cel putin sub limitele de detectie pentru majoritatea tehnicilor analitice de uz general. Concentratiile nu depasesc valorile standard stabilite in conformitate cu procedura detaliata in sectiunea 1.2.6. fara a aduce prejudicii prevederilor legale referitoare la produsele pentru protectia plantelor si biocide. Conditiile in conformitate cu atingerea valonilor specificate mai sus pentru elemente biologice de calitate.
Poluanti specifici nesintetici Concentratiile raman in intervalul normal al conditiilor nemodificate (corespunzatoare nivelelor istorice anterioare). Concentratiile nu depasesc valorile standard stabilite in conformitate cu procedura detaliata in sectiunea 1.2.6 fara a aduce prejudicii prevederilor legale referitoare la produsele pentru protectia plantelor si biocide. Conditiile in conformitate cu atingerea valorilor specificate mai sus pentru elemente biologice de calitate.

Element Starea foarte buna Starea buna Starea moderata
Conditii generale Valorile elementelor de calitate fizico-chimica corespund in totalitate sau aproape in totalitate cu conditiile nemodificate. Concentratiile de nutrienti raman in intervalul asociat in mod normal conditiilor nemodificate. Nivelurile de salinitate, pH-ul, bilantul de oxigen, capacitatea de neutralizare a acizilor, transparenta si temperatura nu arata semne de perturbari antropogene si raman in intervalul asociat in mod normal conditiilor nemodificate. Temperatura, bilantul de oxigen, pH, capacitatea de neutralizare a acizilor, transparenta si salinitatea nu ating niveluri peste intervalul stabilit astfel incat sa se asigure functionarea ecosistemului si atingerea valorilor mentionate mai sus pentru elementele biologice de calitate. Concentratia nutrientilor nu depaseste nivelurile stabilite astfel incat sa se asigure functionarea ecosistemului si atingerea valorilor specificate pentru elementele biologice de calitate. Conditiile sunt in conformitate cu atingerea valorilor specificate mai sus pentru elemente biologice de calitate.
Poluanti specifici sintetici Concentratiile sunt apropiate de zero sau cel putin sub limitele de detectie pentru majoritatea tehnicilor analitice de uz general. Concentratiile nu depasesc valorile standard stabilite in conformitate cu procedura detaliata in sectiunea 1.2.6, fara a aduce prejudicii prevederilor legale privind plasarea pe piata a produselor de protectie a plantelor in conformitate cu Hotararea Guvernului nr. 1.559/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, respectiv prevederilor privind plasarea pe piata a produselor biocide, in conformitate cu Hotararea Guvernului nr. 956/2005, cu modificarile si completarile ulterioare. Conditiile sunt in conformitate cu atingerea valorilor specificate mai sus pentru elemente biologice de calitate.
Poluanti specifici nesintetici Concentratiile raman in intervalul normal al conditiilor nemodificate (corespunzatoare nivelelor istorice anterioare). Concentratiile nu depasesc valorile standard stabilite in conformitate cu procedura detaliata in sectiunea 1.2.6, fara a aduce prejudicii prevederilor legale privind plasarea pe piata a produselor de protectie a plantelor in conformitate cu Hotararea Guvernului nr. 1.559/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, respectiv prevederilor privind plasarea pe piata a produselor biocide, in conformitate cu Hotararea Guvernului nr. 956/2005, cu modificarile si completarile ulterioare. Conditiile sunt in conformitate cu atingerea valorilor specificate mai sus pentru elemente biologice de calitate.
(la data 19-feb-2010 punctul 1., subpunctul 1.2.2.. din anexa 1^1 modificat de Art. I, punctul 73. din Ordonanta urgenta 3/2010 )

1.2.3.Definitii pentru starea ecologica foarte buna, buna si moderata in apele tranzitionale1.2.3. Definitii pentru starea ecologica foarte buna, buna si moderata a corpurilor de apa tranzitorii (la data 19-feb-2010 punctul 1., subpunctul 1.2.3.. din anexa 1^1 modificat de Art. I, punctul 71. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
Elemente biologice de calitate

Element Stare foarte buna Stare buna Stare moderata
Fitoplancton Compozitia taxonomica si abundenta fitoplanctonului sunt in concordanta cu conditiile nemodificate.
Biomasa medie a fitoplanctonului este in conformitate cu conditiile fizico-chimice specifice tipului si nu duce la o alterare semnificativa a conditiilor de transparenta specifice tipului.
Inflorirea planctonului se produce cu o frecventa si intensitate care este in conformitate cu conditiile fizico-chimice specifice tipului. Sunt usoare schimbari ale compozitiei si abundentei taxonilor fitoplanctonici.
Sunt usoare schimbari ale biomasei in comparatie cu conditiile specifice tipului. Aceste schimbari nu indica nici o crestere accelerata a algelor care sa aiba ca rezultat perturbari nedorite a echilibrului organismelor prezente in corpul de apa sau a calitatii fizico-chimice a apei.
Se poate produce o usoara crestere a frecventei si intensitatii infloririi planctonului specific tipului. Compozitia si abundenta taxonilor fitoplanctonici difera moderat fata de conditiile specifice tipului.
Biomasa este moderat deranjata si poate sa produca o perturbare semnificativa nedorita a conditiilor altor elemente biologice de calitate.
Se poate produce o usoara crestere a frecventei si intensitatii infloririi fitoplanctonului. Inflorirea persistenta se poate produce in lunile de vara.
Macroalge Compozitia taxonomica a macroalgelor este in conformitate cu conditiile nemodificate.
Nu sunt schimbari detectabile in invelisul macroalgal din cauza activitatilor antropogene. Sunt usoare schimbari ale compozitiei taxonomice si abundentei macroalgelor in comparatie cu comunitatile specifice tipului. Asemenea schimbari nu indica nici o crestere accelerata a fitobentosului sau a altor forme mai evoluate de plante, urmand sa aiba ca rezultat perturbari nedorite ale echilibrului organismelor prezente in corpul de apa sau ale calitatii fizico-chimice a apei. Compozitia taxonomica a macroalgelor difera moderat fata de conditiile specifice tipului si este semnificativ modificata fata de starea de calitate buna.
Sunt evidente schimbari moderate in abundenta medie a macroalgelor si pot sa aiba ca rezultat o perturbare nedorita a bilantului organismelor prezente in corpurile de apa.
Angiosperme Compozitia taxonomica corespunde in totalitate sau aproape in totalitate conditiilor nemodificate.
Nu sunt schimbari detectabile in abundenta angiospermelor din cauza activitatilor antropogene. Sunt schimbari usoare ale compozitiei taxonomice a angiospermelor comparativ cu comunitatile specifice tipului.
Abundenta angiospermelor arata usoare semne de perturbare. Compozitia taxonomica a angiospermelor difera moderat fata de comunitatile specifice tipului si este semnificativ mult mai modificata decat cea corespunzatoare starii de calitate buna.
Sunt dereglari moderate in abundenta taxonilor de angiosperme.
Fauna de nevertebrate bentonice Nivelul diversitatii si abundenta taxonilor de nevertebrate se incadreaza in intervalul caracteristic pentru conditiile nemodificate.
Sunt prezenti toti taxonii sensibili la perturbari asociate conditiilor nemodificate. Nivelul diversitatii si abundenta taxonilor de nevertebrate este usor in afara intervalului asociat cu conditiile specifice tipului.
Sunt prezenti majoritatea taxonilor sensibili din comunitatile specifice tipului. Nivelul diversitatii si abundenta taxonilor de nevertebrate este moderat in afara intervalului asociat in mod normal cu conditiile specifice tipului.
Sunt prezenti taxonii indicatori de poluare.
Sunt absenti multi dintre taxonii sensibili din comunitatile specifice tipului.
Fauna piscicola Compozitia speciilor si abundenta sunt in conformitate cu conditiile nemodificate. Abundenta speciilor sensibile la perturbare arata usoare semne de degradare fata de conditiile specifice tipului, care pot fi atribuite impactului antropogen asupra elementelor fizico-chimice sau hidromorfologice de calitate. 0 proportie moderata a speciilor sensibile la perturbare este absenta ca rezultat al impactului antropogen asupra elementelor fizico-chimice sau hidromorfologice de calitate.
Elemente hidromorfologice de calitate

Element Stare foarte buna Stare buna Stare moderata
Regimul mareelor Regimul de curgere a apelor dulci corespunde in totalitate sau aproape in totalitate conditiilor nemodificate. Conditiile sunt in conformitate cu atingerea valorilor specifice mentionate mai sus pentru elementele biologice de calitate. Conditiile sunt in conformitate cu atingerea valorilor specifice mentionate mai sus pentru elementele biologice de calitate.
Conditii morfologice Variatia adancimilor, conditiile de substrat, precum si structura si conditiile zonelor influentate de maree corespund in totalitate sau aproape in totalitate conditiilor nemodificate. Conditiile sunt in conformitate cu atingerea valorilor specifice mentionate mai sus pentru elementele biologice de calitate. Conditiile sunt in conformitate cu atingerea valorilor specifice mentionate mai sus pentru elementele biologice de calitate.
Elemente fizico-chimice de calitate

Element Stare foarte buna Stare buna Stare moderata
Conditii generale Elementele fizico-chimice corespund in totalitate sau aproape in totalitate conditiilor nemodificate.
Concentratiile nutrientilor raman in intervalul asociat in mod normal cu conditiile nemodificate.
Temperatura, bilantul oxigenului si transparenta nu arata semne de perturbare antropogena si raman in intervalul asociat in mod normal conditiilor nemodificate. Temperatura, conditiile de oxigenare si transparenta nu ating nivele in afara intervalelor stabilite astfel incat sa asigure functionarea ecosistemelor si atingerea valorilor specificate mai sus pentru elementele biologice de calitate.
Concentratiile nutrientilor nu depasesc nivelurile stabilite astfel incat sa asigure functionarea ecosistemului si atingerea valorilor specificate mai sus pentru elementele biologice de calitate. Conditiile sunt in conformitate cu atingerea valorilor mentionate mai sus pentru elementele biologice de calitate.
Polutanti specifici sintetici Concentratiile apropiate de zero sau cel putin sub limita de detectie pentru majoritatea tehnicilor analitice avansate de uz general. Concentratiile nu depasesc valorile standard stabilite in conformitate cu procedura detaliata in sectiunea 1.2.6 fara a aduce prejudicii prevederilor legale referitoare la produsele pentru protectia plantelor si biocide. Conditiile sunt in conformitate cu atingerea valorilor mentionate mai sus pentru elementele biologice de calitate.
Poluanti specifici nesintetici Concentratiile raman in intervalul asociat, in mod normal, conditiilor nemodificate (corespunzatoare nivelelor istorice anterioare). Concentratiile nu depasesc valorile standard stabilite in conformitate cu procedura detaliata in sectiunea 1.2.6 fara a aduce prejudicii prevederilor legale referitoare la produsele pentru protectia plantelor si biocide. Conditiile sunt in conformitate cu atingerea valorilor mentionate mai sus pentru elementele biologice de calitate.

Element Starea foarte buna Starea buna Starea moderata
Conditii generale Elementele fizico-chimice corespund in totalitate sau aproape in totalitate conditiilor nemodificate. Concentratiile nutrientilor raman in intervalul asociat in mod normal cu conditiile nemodificate. Temperatura, bilantul oxigenului si transparenta nu arata semne de perturbare antropogena si raman in intervalul asociat in mod normai conditiilor nemodificate. Temperatura, conditiile de oxigenare si transparenta nu ating niveluri in afara intervalelor stabilite astfel incat sa se asigure functionarea ecosistemelor si atingerea valorilor specificate mai sus pentru elementele biologice de calitate. Concentratiile nutrientilor nu depasesc nivelurile stabilite astfel incat sa se asigure functionarea ecosistemului si atingerea valorilor specificate mai sus pentru elementele biologice de calitate. Conditiile sunt in conformitate cu atingerea valorilor mentionate mai sus pentru elementele biologice de calitate.
Poluanti specifici sintetici Concentratiile sunt apropiate de zero sau cel putin sub limita de detectie pentru majoritatea tehnicilor analitice avansate de uz general. Concentratiile nu depasesc valorile standard stabilite in conformitate cu procedura detaliata in sectiunea 1.2.6 fara a aduce prejudicii prevederilor legale privind plasarea pe piata a produselor de protectie a plantelor in conformitate cu Hotararea Guvernului nr. 1.559/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, respectiv prevederilor privind plasarea pe piata a produselor biocide, in conformitate cu Hotararea Guvernului nr. 956/2005 privind plasarea pe piata a produselor biocide, cu modificarile si completarile ulterioare. Conditiile sunt in conformitate cu atingerea valorilor mentionate mai sus pentru elementele biologice de calitate.
Poluanti specifici nesintetici Concentratiile raman in intervalul asociat, in mod normal, conditiilor nemodificate (corespunzatoare nivelelor istorice anterioare). Concentratiile nu depasesc valorile standard stabilite in conformitate cu procedura detaliata in sectiunea 1.2.6 fara a aduce prejudicii prevederilor legale privind plasarea pe piata a produselor de protectie a plantelor in conformitate cu Hotararea Guvernului nr. 1.559/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, respectiv prevederilor privind plasarea pe piata a produselor biocide, in conformitate cu Hotararea Guvernului nr. 956/2005, cu modificarile si completarile ulterioare. Conditiile sunt in conformitate cu atingerea valorilor mentionate mai sus pentru elementele biologice de calitate.
(la data 19-feb-2010 punctul 1., subpunctul 1.2.3.. din anexa 1^1 modificat de Art. I, punctul 74. din Ordonanta urgenta 3/2010 )

1.2.4.Definitii pentru starea ecologica foarte buna, buna si moderata a apelor costiere1.2.4. Definitii pentru starea ecologica foarte buna, buna si moderata a corpurilor de apa costiere (la data 19-feb-2010 punctul 1., subpunctul 1.2.4.. din anexa 1^1 modificat de Art. I, punctul 71. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
Elemente biologice de calitate

Element Stare foarte buna Stare buna Stare moderata
Fitoplancton Compozitia si abundenta taxonilor planctonici sunt in conformitate cu conditiile nemodificate.
Biomasa medie a fitoplanctonului este in conformitate cu conditiile fizico-chimice specifice tipului si nu conduce la alterarea semnificativa a conditiilor specifice de transparenta.
Inflorirea planctonului se produce cu o frecventa si intensitate care este conforma cu conditiile fizico-chimice specifice tipului. Compozitia si abundenta taxonilor fitoplanctonici arata usoare semne de perturbare.
Sunt usoare schimbari ale biomasei fata de conditiile specifice tipului. Astfel de schimbari nu indica o crestere accelerata a algelor care sa aiba ca rezultat perturbari nedorite ale echilibrului organismelor prezente in corpurile de apa sau calitatii apei.
Se poate produce o usoara crestere a frecventei si intensitatii infloririi planctonului specific tipului. Compozitia si abundenta taxonilor planctonici arata semne moderate de perturbare.
Biomasa algelor este mult in afara intervalului asociat cu conditiile specifice tipului si are impact asupra altor elemente biologice de calitate.
Se poate produce o crestere moderata a frecventei si intensitatii infloririi planctonului, inflorirea persistenta se poate produce in lunile de vara.
Macroalge si angiosperme Sunt prezenti toti taxonii de macroalge sau angiosperme sensibili la perturbari asociate conditiilor nemodificate.
Nivelurile de acoperire cu macroalge si ale abundentei angiospermelor sunt in conformitate cu conditiile nemodificate. Sunt prezenti majoritatea taxonilor de macroalge si angiosperme asociate cu conditiile nemodificate.
Nivelul acoperirii cu macroalge si abundenta angiospermelor arata usoare semne de perturbare. Sunt absenti un numar moderat de taxoni de macroalge si angiosperme sensibili la perturbatii asociate cu conditiile nemodificate.
Acoperirea cu macroalge si abundenta angiospermelor este moderat perturbata si poate sa aiba ca rezultat perturbarea nedorita a echilibrului organismelor prezente in corpurile de apa.
Fauna de nevertebrate bentonice Nivelul diversitatii si abundentei taxonilor de nevertebrate este in intervalul asociat in mod normal cu conditiile nemodificate.
Sunt prezenti toti taxonii sensibili la perturbari asociate cu conditiile nemodificate. Nivelul diversitatii si abundentei taxonilor de nevertebrate este usor in afara intervalului asociat conditiilor specifice tipului.
Sunt prezenti majoritatea taxonilor sensibili din comunitatile specifice tipului. Nivelul diversitatii si abundenta taxonilor de nevertebrate este moderat in afara intervalului asociat cu conditiile specifice tipului.
Sunt prezenti taxonii indicatori ai poluarii.
Multi taxoni sensibili ale comunitatilor specifice tipului sunt absenti.
Elemente hidromorfologice de calitate

Element Stare foarte buna Stare buna Stare moderata
Regimul mareelor Regimul de curgere a apelor dulci precum si directia si viteza curentilor dominanti corespunde in totalitate sau aproape in totalitate conditiilor nemodificate. Conditiile sunt in conformitate cu atingerea valorilor specifice mentionate mai sus pentru elementele biologice de calitate. Conditiile sunt in conformitate cu atingerea valorilor specifice mentionate mai sus pentru elementele biologice de calitate.
Conditii morfologice Variatia adancimilor, structura si substratul patului costier si atat structura cat si conditiile zonelor de influenta a mareelor corespund in totalitate sau aproape in totalitate conditiilor nemodificate. Conditiile sunt in conformitate cu atingerea valorilor specifice mentionate mai sus pentru elementele biologice de calitate. Conditiile sunt in conformitate cu atingerea valorilor specifice mentionate mai sus pentru elementele biologice de calitate.
Elemente fizico-chimice de calitate

Element Stare foarte buna Stare buna Stare moderata
Conditii generale Elementele fizico-chimice corespund in totalitate sau aproape in totalitate conditiilor nemodificate.
Concentratiile nutrientilor raman in intervalul asociat in mod normal cu conditiile nemodificate.
Temperatura, bilantul de oxigen si transparenta nu arata semne de perturbare antropogena si raman in intervalul asociat in mod normal cu conditiile nemodificate. Temperatura, conditiile de oxigenare si transparenta nu ating nivelele in afara intervalului stabilit astfel incat sa asigure functionarea ecosistemului si sa asigure atingerea valorilor specificate mai sus pentru elementele biologice de calitate.
Concentratiile nutrientilor nu depasesc nivelele stabilite pentru functionarea ecosistemului si atingerea valorilor specificate mai sus pentru elementele biologice de calitate. Conditiile sunt in conformitate cu atingerea valorilor specifice mentionate mai sus pentru elementele biologice de calitate.
Poluanti specifici sintetici Concentratiile sunt apropiate de zero sau cel putin sub limitele de detectie a celor mai avansate tehnici analitice de uz general. Concentratiile nu depasesc valorile standard stabilite in conformitate cu procedura detaliala in sectiunea 1.2.6 fara a aduce prejudicii prevederilor legale referitoare la produsele pentru protectia plantelor si biocide. Conditiile sunt in conformitate cu atingerea valorilor specifice mentionate mai sus pentru elementele biologice de calitate.
Poluanti specifici nesintetici Concentratiile raman in intervalul normal al conditiilor nemodificate (corespunzatoare nivelelor istorice anterioare). Concentratiile nu depasesc valorile standard stabilite in concordanta cu procedura detaliata in sectiunea 1.2.6. fara a aduce prejudicii prevederilor legale referitoare la produsele pentru protectia plantelor si biocide. Conditiile sunt in conformitate cu atingerea valorilor specifice mentionate mai sus pentru elementele biologice de calitate.

Element Starea foarte buna Starea buna Starea moderata
Conditii generale Elementele fizico-chimiee corespund in totalitate sau aproape in totalitate conditiilor nemodificate. Concentratiile nutrientilor raman in intervalul asociat in mod normal cu conditiile nemodificate. Temperatura, bilantul de oxigen si transparenta nu arata semne de perturbare antropogena si raman in intervalul asociat in mod normai cu conditiile nemodificate. Temperatura, conditiile de oxigenare si transparenta nu ating niveluri in afara intervalului stabilit astfel incat sa se asigure functionarea ecosistemului si sa se asigure atingerea valorilor specificate mai sus pentru elementele biologice de calitate. Concentratiile nutrientilor nu depasesc nivelurile stabilite pentru functionarea ecosistemului si atingerea valorilor specificate mai sus pentru elementele biologice de calitate. Conditiile sunt in conformitate cu atingerea valorilor specifice mentionate mai sus pentru elementele biologice de calitate.
Poluanti specifici sintetici Concentratiile sunt apropiate de zero sau cel putin sub limitele de detectie a celor mai avansate tehnici analitice de uz general. Concentratiile nu depasesc valorile standard stabilite in conformitate cu procedura detaliata in sectiunea 1.2.6, fara a aduce prejudicii prevederilor legale privind plasarea pe piata a produselor de protectie a plantelor in conformitate cu Hotararea Guvernului nr. 1.559/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, respectiv prevederilor privind plasarea pe piata a produselor biocide, in conformitate cu Hotararea Guvernului nr. 956/2005, cu modificarile si completarile ulterioare. Conditiile sunt in conformitate cu atingerea valorilor specifice mentionate mai sus pentru elementele biologice de calitate.
Poluanti specifici nesintetici Concentratiile raman in intervalul normal al conditiilor nemodificate (corespunzatoare nivelelor istorice anterioare). Concentratiile nu depasesc valorile standard stabilite in concordanta cu procedura detaliata in sectiunea 1.2.6, fara a aduce prejudicii prevederilor legale privind plasarea pe piata a produselor de protectie a plantelor in conformitate cu Hotararea Guvernului nr. 1.559/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, respectiv prevederilor privind plasarea pe piata a produselor biocide, in conformitate cu Hotararea Guvernului nr. 956/2005, cu modificarile si completarile ulterioare. Conditiile sunt in conformitate cu atingerea valorilor specifice mentionate mai sus pentru elementele biologice de calitate.
(la data 19-feb-2010 punctul 1., subpunctul 1.2.4.. din anexa 1^1 modificat de Art. I, punctul 75. din Ordonanta urgenta 3/2010 )

1.2.5.Definitii pentru potentialul ecologic foarte bun, bun sau moderat pentru corpurile de apa puternic modificate sau artificiale

Element Potential ecologic maxim Potential ecologic bun Potential ecologic moderat
Elemente biologice de calitate Valorile elementelor biologice de calitate relevante reflecta, pe cat posibil, pe acelea asociate cu cel mai apropiat tip de corp de apa de suprafata comparabil, avand conditiile fizice date, care rezulta din caracteristicile corpului de apa puternic modificat sau artificial. Sunt usoare schimbari ale valorilor elementelor biologice relevante comparativ cu valorile gasite la potentialul ecologic foarte bun. Sunt schimbari moderate ale valorilor elementelor biologice de calitate relevante in comparatie cu valorile gasite la potentialul ecologic foarte bun.
Aceste valori sunt semnificativ modificate fata de cele caracteristice starii de calitate buna.
Elemente hidromor-fologice Conditiile hidromorfologice sunt in conformitate numai cu acele impacturi asupra corpurilor de apa de suprafata, care ar rezulta din caracteristicile de corpuri de apa puternic modificate sau artificiale, dupa ce s-au luat toate masurile de reducere pentru a asigura cea mai buna aproximare a continuitatii ecologice, in particular cu referire la migrarea faunei si la terenurile adecvate pentru cultivare si producere de samanta. Conditiile sunt in conformitate cu atingerea valorilor specificate mai sus pentru elementele biologice de calitate. Conditiile sunt in conformitate cu atingerea valorilor specificate mai sus pentru elementele biologice de calitate.
Elemente fizico-chimice
Elemente fizico-chimice de calitate
(la data 19-feb-2010 punctul 1., subpunctul 1.2.5.. din anexa 1^1 modificat de Art. I, punctul 76. din Ordonanta urgenta 3/2010 )

Conditii generale Elementele fizico-chimice corespund in totalitate sau aproape in totalitate cu conditiile nemodificate asociate tipului de corp de apa de suprafata cel mai apropiat comparabil de corpurile de apa puternic modificate sau artificiale in cauza.
Concentratiile nutrientilor raman in intervalul asociat in mod normal cu astfel de conditii nemodificate.
Nivelele temperaturii, bilantului de oxigen si a pH-ului sunt in conformitate cu acelea gasite in cele mai apropiate tipuri de corp de apa comparabile, aflate in conditii nemodificate. Valorile elementelor fizico-chimice sunt in intervalul stabilit astfel incat sa se asigure functionarea ecosistemelor si sa se atinga valorile specificate anterior pentru elementele biologice de calitate.
Temperatura si pH nu depasesc nivelele din intervalul stabilit pentru a asigura functionarea ecosistemului si atingerea valorilor mentionate mai sus pentru elementele biologice de calitate.
Concentratiile nutrientilor nu depasesc nivelele stabilite astfel incat sa se asigure functionarea ecosistemelor si atingerea valorilor mentionate mai sus pentru elementele biologice de calitate. Conditiile sunt in conformitate cu atingerea valorilor specificate mai sus pentru elementele biologice de calitate.

Element Starea foarte buna Starea buna Starea moderata
Conditii generale Elementele fizico-chimice corespund in totalitate sau aproape in totalitate cu conditiile nemodificate asociate tipului de corp de apa de suprafata cel mai apropiat comparabil cu corpurile de apa puternic modificate sau artificiale in cauza. Concentratiile nutrientilor raman in intervalul asociat in mod normal cu astfel de conditii nemodificate. Nivelurile temperaturii, bilantului de oxigen si al pH-ului sunt in conformitate cu acelea gasite in cele mai apropiate tipuri de corp de apa comparabile, aflate in conditii nemodificate. Valorile elementelor fizico-chimice sunt in intervalul stabilit astfel incat sa se asigure functionarea ecosistemelor si sa se atinga valorile specificate anterior pentru elementele biologice de calitate. Temperatura si pH nu depasesc nivelurile din intervalul stabilit pentru a asigura functionarea ecosistemului si atingerea valorilor mentionate mai sus pentru elementele biologice de calitate. Concentratiile nutrientilor nu depasesc nivelurile stabilite astfel incat sa se asigure functionarea ecosistemelor si atingerea valorilor mentionate mai sus pentru elementele biologice de calitate. Conditiile sunt in conformitate cu atingerea valorilor specificate mai sus pentru elementele biologice de calitate.
Poluanti specifici sintetici Concentratiile apropiate de zero sau cel putin sub limitele de detectie pentru cele mai avansate tehnologii analitice de uz general. Concentratiile nu depasesc valorile standard stabilite in conformitate cu procedura detaliata in sectiunea 1.2.6, fara a aduce prejudicii prevederilor legale privind plasarea pe piata a produselor de protectie a plantelor in conformitate cu Hotararea Guvernului nr. 1.559/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, respectiv prevederilor privind plasarea pe piata a produselor biocide, in conformitate cu Hotararea Guvernului nr. 956/2005, cu modificarile si completarile ulterioare. Conditiile sunt in conformitate cu atingerea valorilor specificate mai sus pentru elementele biologice de calitate.
Poluanti specifici nesintetici Concentratiile raman in intervalul asociat in mod normal conditiilor nemodificate gasite in tipul de corp de apa de suprafata aflat cel mai aproape comparabil cu corpul de apa artificial sau cu modificari importante, aflat in cauza. Concentratiile nu depasesc valorile standard stabilite in concordanta cu procedura detaliata in sectiunea 1.2.6, fara a aduce prejudicii prevederilor legale privind plasarea pe piata a produselor de protectie a plantelor in conformitate cu Hotararea Guvernului nr. 1.559/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, respectiv prevederilor privind plasarea pe piata a produselor biocide, in conformitate cu. Hotararea Guvernului nr. 956/2005, cu modificarile si completarile ulterioare. Conditiile sunt in conformitate cu atingerea valorilor specificate mai sus pentru elementele biologice de calitate.
(la data 19-feb-2010 punctul 1., subpunctul 1.2.5.. din anexa 1^1 modificat de Art. I, punctul 76. din Ordonanta urgenta 3/2010 )

Element Potential ecologic maxim Potential ecologic bun Potential ecologic moderat
Poluanti specifici sintetici Concentratiile apropiate de zero sau cel putin sub limitele de detectie pentru cele mai avansate tehnologii analitice de uz general. Concentratiile nu depasesc valorile standard stabilite in conformitate cu procedura detaliala in sectiunea 1.2.6. fara a aduce prejudicii prevederilor legale referitoare la produsele pentru protectia plantelor si biocide. Conditiile sunt in conformitate cu atingerea valorilor specificate mai sus pentru elementele biologice de calitate.
Poluanti specifici nesintetici Concentratiile raman in intervalul asociat in mod normal conditiilor nemodificate gasite in tipul de corp de apa de suprafata aflat cel mai aproape comparabil cu corpul de apa artificial sau cu modificari importante, aflat in cauza. Concentratiile nu depasesc valorile standard stabilite in concordanta cu procedura detaliata in sectiunea 1.2.6. fara a aduce prejudicii prevederilor legale referitoare la produsele pentru protectia plantelor si biocide. Conditiile sunt in conformitate cu atingerea valorilor specificate mai sus pentru elementele biologice de calitate.
(la data 19-feb-2010 punctul 1., subpunctul 1.2.5.. din anexa 1^1 modificat de Art. I, punctul 76. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
1.2.6.Procedura pentru stabilirea valorilor standard pentru caracterizarea starii chimice de calitate1.2.6. Procedura de stabilire a standardelor de calitate pentru substantele chimice (la data 12-iun-2006 punctul 1., subpunctul 1.2.6.. din anexa 1^1 modificat de Art. I, punctul 39. din Legea 112/2006 )
In vederea stabilirii valorilor standard pentru apa, sediment sau biota necesare caracterizarii starii chimice de calitate, trebuie sa se actioneze in conformitate cu urmatoarele prevederi. Valorile standard pot fi stabilite pentru apa, sediment sau biota.
Pentru determinarea standardelor de calitate pentru poluantii prevazuti in anexele nr. 5 si 6, pentru protectia biota, trebuie sa se actioneze in conformitate cu prevederile de mai jos. Valorile standard pot fi stabilite pentru apa, sediment sau biota.
(la data 12-iun-2006 punctul 1., subpunctul 1.2.6.. din anexa 1^1 modificat de Art. I, punctul 39. din Legea 112/2006 )
Pentru determinarea standardelor de calitate de mediu pentru poluantii prevazuti la pct. 1-9 din anexa nr. 6, in scopul protectiei biotei acvatice, trebuie sa se actioneze in conformitate cu prevederile de mai jos. Standardele pot fi stabilite pentru apa, sediment sau biota.
(la data 19-feb-2010 punctul 1., subpunctul 1.2.6.. din anexa 1^1 modificat de Art. I, punctul 77. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
Acolo unde este posibil, atat datele de toxicitate acuta, cat si cele de toxicitate cronica trebuie sa fie obtinute pentru taxonii stabiliti mai jos, care sunt importanti pentru tipul de corp de apa respectiv, cat si pentru orice taxon acvatic pentru care sunt date disponibile. „Setul de baza” al taxonilor consta in:
a)Alge si/sau macrofite;
b)Daphnia sau organisme reprezentative pentru ape saline;
c)Pesti.
Stabilirea valorilor standard pentru caracterizarea starii chimice de calitate
Pentru stabilirea unei concentratii medii maxime anuale se aplica procedura urmatoare:
(i)se stabilesc factori de siguranta corespunzatori in fiecare caz, in functie de natura si calitatea datelor disponibile si de indicatiile tehnice privind evaluarea riscului pentru noile substante notificate si evaluarea riscului pentru substantele existente si factorii de siguranta prevazuti in tabelul nr. 1.2.6.:
Tabelul nr. 1.2.6.

Factor de siguranta
Cel putin un test de toxicitate acuta (CL50) pentru fiecare din cele trei niveluri trofice din setul de baza 1000
Un test de toxicitate cronica la concentratia la care nu se observa nici un efect (fie pe pesti sau pe Daphnia sau pe un organism reprezentativ pentru apele saline) 100
Doua teste de toxicitate cronica la concentratia la care nu se observa nici un efect, pentru speciile care reprezinta doua nivele trofice (pesti si/sau Daphnia sau un organism reprezentativ pentru ape saline si/sau alge) 50
Teste de toxicitate cronica la concentratia la care nu se observa, in mod normal, nici un efect, la cel putin trei specii (pesti din specii obisnuite, Daphnia sau un organism reprezentativ pentru ape saline si alge) care sa reprezinte trei niveluri trofice 10
Alte cazuri, inclusiv datele din teren sau ecosisteme model, care permit sa fie calculati si aplicati factori de siguranta mult mai precisi Prin evaluare, de la caz la caz
(ii)acolo unde datele despre persistenta si bioacumulare sunt disponibile, acestea trebuie sa fie luate in considerare la determinarea valorii standard finale;
(iiivaloarea/valorile standard trebuie sa fie comparata/comparate cu orice rezultat din studiile de teren. Acolo unde apar anomalii, trebuie sa fie revizuite determinarile pentru a permite sa se calculeze un factor de siguranta mult mai precis;
(iv)valoarea/valorile standard stabilite trebuie sa fie supuse in mod egal revizuirii si consultarii publice, inclusiv pentru a permite sa fie calculat un factor de siguranta mai precis.
(la data 30-aug-2004 anexa 1 inlocuit de anexa 1 din Legea 310/2004 )
1.3.Monitoringul starii ecologice si chimice pentru apele de suprafata1.3. Monitoringul starii ecologice si chimice a corpurilor de apa de suprafata (la data 19-feb-2010 punctul 1., subpunctul 1.3.. din anexa 1^1 modificat de Art. I, punctul 71. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
Reteaua de monitoring a apelor de suprafata trebuie sa fie stabilita in conformitate cu prevederile art. 35. Reteaua de monitoring trebuie sa fie proiectata astfel incat sa asigure o vedere generala coerenta si cuprinzatoare a starii ecologice si chimice in cadrul fiecarui bazin hidrografic si sa permita clasificarea corpurilor de apa in cinci clase, in conformitate cu definitiile normative prevazute la pct. 1.2. Trebuie elaborata o harta sau harti care sa arate reteaua de monitoring a apelor de suprafata din Schema directoare de amenajare si management a bazinului hidrografic. Pe baza caracterizarii si evaluarii impactului, efectuate in conformitate cu art. 43 alin. (15) si ale anexei nr. 12, pentru fiecare perioada la care se aplica o schema directoare la nivel de bazin hidrografic, trebuie sa stabileasca un program de monitoring de supraveghere si un program de monitoring operational. In anumite cazuri se pot stabili programe de monitoring de investigare.
Reteaua de monitoring al corpurilor de apa de suprafata trebuie sa fie stabilita in conformitate cu prevederile art. 35. Reteaua de monitoring trebuie sa fie proiectata astfel incat sa asigure o vedere generala, coerenta si cuprinzatoare a starii ecologice si chimice in cadrul fiecarui bazin hidrografic si sa permita clasificarea corpurilor de apa in 5 clase, in conformitate cu definitiile normative prevazute la sectiunea 1.2. Trebuie elaborata o harta sau harti care sa arate reteaua de monitoring al corpurilor de apa de suprafata din schema directoare de amenajare si management al bazinului hidrografic. Pe baza caracterizarii si evaluarii impactului, efectuate in conformitate cu art. 43 alin. (14) si (15) si anexa nr. 13, pentru fiecare perioada la care se aplica o schema directoare la nivel de bazin hidrografic, trebuie sa se stabileasca un program de monitoring de supraveghere si un program de monitoring operational. In anumite cazuri se pot stabili programe de monitoring de investigare.
(la data 19-feb-2010 punctul 1., subpunctul 1.3.. din anexa 1^1 modificat de Art. I, punctul 78. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
In cadrul sistemului stabilit trebuie monitorizati parametrii care sunt indicatori ai starii fiecarui element de calitate important. Pentru selectarea parametrilor pentru elementele biologice de calitate, trebuie identificat nivelul taxonilor corespunzator cerut pentru atingerea nivelului de certitudine si precizie adecvat in clasificarea elementelor de calitate. Estimarile nivelului de certitudine si precizie a rezultatelor furnizate prin programele de monitoring trebuie prezentate in schema directoare.
1.3.1.Proiectarea programului de monitoring de supraveghere
1.3.1.1.Obiectiv:
Programele de monitoring de supraveghere trebuie sa furnizeze informatii pentru:
a)suplimentarea si validarea procedurii de evaluare a impactului, detaliata in anexa nr. 12;
a)suplimentarea si validarea procedurii de evaluare a impactului, prevazuta in anexa nr. 13;
(la data 19-feb-2010 punctul 1., subpunctul 1.3.1.1.., litera A. din anexa 1^1 modificat de Art. I, punctul 79. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
b)proiectarea eficienta si efectiva a programelor viitoare de monitoring;
c)evaluarea schimbarilor pe termen lung a conditiilor naturale;
d)evaluarea schimbarilor pe termen lung care rezulta din activitatea antropogenica generala.
Rezultatele unui astfel de program de monitoring trebuie revizuite si folosite, in combinatie cu procedura de evaluare a impactului prevazuta in anexa nr. l2, pentru determinarea cerintelor pentru programele de monitoring din schemele directoare la nivel de bazin hidrografic actuale si viitoare.
Rezultatele unui astfel de program de monitoring trebuie revizuite si folosite, in combinatie cu procedura de evaluare a impactului prevazuta in anexa nr. 13, pentru determinarea cerintelor pentru programele de monitoring din schemele directoare la nivel de bazin hidrografic actuale si viitoare.
(la data 19-feb-2010 punctul 1., subpunctul 1.3.1.1.., litera D. din anexa 1^1 modificat de Art. I, punctul 80. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
1.3.1.2.Selectarea punctelor de monitoring
Programul de monitoring de supraveghere trebuie efectuat pentru un numar suficient de corpuri de apa, astfel incat sa se asigure o evaluare a starii globale a apelor de suprafata din fiecare bazin hidrografic sau sub-bazin hidrografic din cadrul districtului bazinului hidrografic. Pentru selectarea acestor corpuri de apa, monitoringul se va realiza in punctele in care:
a)debitul cursului de apa este important in cadrul districtul bazinului hidrografic ca intreg, inclusiv punctele de pe rauri mari, unde bazinul hidrografic este mai mare de 2500 km2;
b)volumul de apa prezent este semnificativ in cadrul districtului bazinului hidrografic, incluzand lacuri naturale si lacuri artificiale mari;
c)corpurile de apa importante traverseaza frontiera unui stat;
d)exista locuri identificate in conformitate cu legislatia privind schimbul de informatii;
e)in alte asemenea puncte unde este necesara estimarea incarcarii poluantilor care sunt transferati peste granite si care sunt transferati in mediul acvatic marin.
1.3.1.3.Selectarea elementelor de calitate
Monitoringul de supraveghere trebuie efectuat pentru fiecare punct de monitoring timp de 1 an in cursul perioadei acoperite de schema directoare la nivel de bazin hidrografic pentru:
a)parametrii care indica toate elementele biologice de calitate;
b)parametrii care indica toate elementele hidromorfologice de calitate;
c)parametrii care indica toate elementele fizico-chimice de calitate;
d)lista poluantilor prioritari care sunt evacuati intr-un bazin hidrografic sau sub-bazin;
e)alti poluanti evacuati in cantitati importante in bazinul sau sub-bazinul hidrografic,
in afara de cazul in care exercitiul anterior de monitoring de supraveghere a demonstrat ca respectivul corp de apa a atins starea buna si nu exista nici o dovada, in urma revizuirii impactului activitatii umane in conformitate cu prevederile anexei nr. 12, din care sa rezulte ca s-a schimbat impactul asupra corpului de apa. In acest caz monitoringul de supraveghere trebuie sa fie efectuat o data pe perioada de valabilitate a trei scheme directoare succesive, elaborate la nivel de bazin hidrografic.
e)alti poluanti evacuati in cantitati importante in bazinul sau subbazinul hidrografic, in afara de cazul in care exercitiul anterior de monitoring de supraveghere a demonstrat ca respectivul corp de apa a atins starea buna si nu exista nicio dovada, in urma revizuirii impactului activitatii umane in conformitate cu prevederile anexei nr. 13, din care sa rezulte ca s-a schimbat impactul asupra corpului de apa. In acest caz monitoringul de supraveghere trebuie sa fie efectuat o data pe perioada de valabilitate a 3 scheme directoare succesive, elaborate la nivel de bazin hidrografic.
(la data 19-feb-2010 punctul 1., subpunctul 1.3.1.3.., litera E. din anexa 1^1 modificat de Art. I, punctul 81. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
1.3.2.Proiectarea programului de monitoring operational
Monitoringul operational trebuie sa fie facut pentru:
a)stabilirea starii acelor corpuri de apa identificate ca avand riscul sa nu indeplineasca obiectivele de protectie a apelor si mediului acvatic stabilite;
b)evaluarea oricaror schimbari ale starii unor astfel de corpuri de apa, care rezulta din programele de masuri.
Programul poate fi amendat in perioada de valabilitate a schemei directoare la nivel de bazin hidrografic, in functie de informatiile obtinute ca parte a cerintelor prevazute in anexa nr. 12, sau ca parte a prezentei anexe, in particular pentru a permite o reducere a frecventei cu care un impact este depistat a fi nesemnificativ sau pentru ca presiunea importanta generata de impact sa fie eliminata.
Programul poate fi amendat in perioada de valabilitate a schemei directoare la nivel de bazin hidrografic, in functie de informatiile obtinute ca parte a cerintelor prevazute in anexa nr. 13 sau ca parte a prezentei anexe, in particular pentru a permite o reducere a frecventei cu care un impact este depistat a fi nesemnificativ sau pentru ca presiunea semnificativa generata de impact sa fie eliminata.
(la data 19-feb-2010 punctul 1., subpunctul 1.3.2.., litera B. din anexa 1^1 modificat de Art. I, punctul 82. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
1.3.2.1.Selectarea amplasamentelor de monitoring1.3.2.1. Selectarea sectiunilor de monitoring (la data 19-feb-2010 punctul 1., subpunctul 1.3.2.1.. din anexa 1^1 modificat de Art. I, punctul 71. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
Monitoringul operational trebuie sa fie realizat pentru toate acele corpuri de apa care, fie pe baza evaluarii impactului realizat conform prevederilor anexei nr. 12 sau a monitoringului de supraveghere, sunt identificate ca avand riscul de a nu indeplini obiectivele sale de protectie a apelor si a mediului acvatic stabilite conform art. 21 si pentru acele corpuri de apa in care sunt evacuate substantele din lista prioritara. Punctele de monitoring trebuie selectate pentru substantele din lista prioritara dupa cum s-a specificat in legislatia care stabileste valorile standard relevante privind calitatea apelor si mediului acvatic. In toate celelalte cazuri, inclusiv pentru substantele din lista prioritara, acolo unde nu exista instructiuni specifice in legislatia specifica, punctele de monitoring trebuie sa fie stabilite dupa cum urmeaza:
a)pentru corpurile de apa supuse riscului din cauza presiunilor semnificative de impact a surselor punctuale se vor stabili suficiente puncte de monitoring in cadrul fiecarui corp de apa, in scopul evaluarii impactului surselor punctuale. In cazul in care un corp de apa este supus unor presiuni multiple din partea surselor punctuale, punctele de monitoring pot fi selectate pentru evaluarea marimii si impactului acestor presiuni ca un intreg;
b)pentru corpurile de apa supuse riscului din cauza presiunilor semnificative de impact a surselor difuze se vor stabili suficiente puncte de monitoring in cadrul unor corpuri de apa selectate, in scopul evaluarii impactului surselor difuze. Selectarea corpurilor de apa trebuie facuta astfel incat acestea sa fie reprezentative pentru riscul relativ al aparitiei presiunilor din cauza surselor difuze si pentru riscul relativ al neindeplinirii starii bune a apelor de suprafata;
c)pentru corpurile de apa supuse riscului din cauza presiunilor hidromorfologice se vor stabili suficiente puncte de monitoring in cadrul unei selectii a corpurilor de apa, in scopul evaluarii marimii si impactului presiunilor hidromorfologice. Selectarea corpurilor de apa trebuie sa fie caracteristica pentru impactul global al presiunii hidromorfologice la care sunt supuse toate corpurile de apa.
Monitoringul operational trebuie sa fie realizat pentru toate acele corpuri de apa care, pe baza evaluarii impactului realizat conform prevederilor anexei nr. 13 sau a monitoringului de supraveghere, sunt identificate ca avand riscul de a nu indeplini obiectivele sale de mediu pentru corpurile de apa de suprafata sau subterane, prevazute conform art. 21, si pentru acele corpuri de apa in care sunt evacuate substantele incluse in lista substantelor prioritare. Punctele de monitoring trebuie selectate pentru substantele din lista prioritara dupa cum s-a specificat in legislatia care stabileste valorile standard relevante privind calitatea apelor si a mediului acvatic. In toate celelalte cazuri, inclusiv pentru substantele din lista prioritara, acolo unde nu exista instructiuni specifice in legislatia specifica, punctele de monitoring trebuie sa fie stabilite dupa cum urmeaza:
a)pentru corpurile de apa supuse riscului din cauza presiunilor semnificative de impact a surselor punctuale se vor stabili suficiente puncte de monitoring in cadrul fiecarui corp de apa, in scopul evaluarii impactului surselor punctuale. In cazul in care un corp de apa este supus unor presiuni multiple din partea surselor punctuale, punctele de monitoring pot fi selectate pentru evaluarea marimii si impactului acestor presiuni ca un intreg;
b)pentru corpurile de apa supuse riscului din cauza presiunilor semnificative de impact a surselor difuze se vor stabili suficiente puncte de monitoring in cadrul unor corpuri de apa selectate, in scopul evaluarii impactului surselor difuze. Selectarea corpurilor de apa trebuie facuta astfel incat acestea sa fie reprezentative pentru riscul relativ al aparitiei presiunilor din cauza surselor difuze si pentru riscul relativ al neindeplinirii starii bune a apelor de suprafata;
c)pentru corpurile de apa supuse riscului din cauza presiunilor hidromorfologice se vor stabili suficiente puncte de monitoring in cadrul unei selectii a corpurilor de apa, in scopul evaluarii marimii si impactului presiunilor hidromorfologice. Selectarea corpurilor de apa trebuie sa fie caracteristica pentru impactul global al presiunii hidromorfologice la care sunt supuse toate corpurile de apa.
(la data 19-feb-2010 punctul 1., subpunctul 1.3.2.1.. din anexa 1^1 modificat de Art. I, punctul 83. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
1.3.2.2.Selectarea elementelor de calitate
Pentru evaluarea presiunii de impact la care sunt supuse toate corpurile de apa de suprafata, trebuie monitorizate acele elemente de calitate care sunt caracteristice presiunilor de impact la care corpul sau corpurile de apa sunt supuse. In acest scop, trebuie sa se monitorizeze:
a)parametrii caracteristici ai elementului sau elementelor biologice de calitate cele mai sensibile la presiunile la care sunt supuse corpurile de apa respective;
b)toate substantele prioritare evacuate, precum si alti poluanti evacuati in cantitati importante;
c)parametrii caracteristici ai elementului hidromorfologic de calitate cel mai sensibil la presiunea identificata.
1.3.3.Proiectarea programului de monitoring de investigare
Obiectiv
Monitoringul de investigare trebuie efectuat:
a)acolo unde nu se cunosc motivele oricarei depasirii;
b)acolo unde monitoringul de supraveghere arata ca obiectivele stabilite conform art. 21 pentru un corp de apa nu se pot realiza, iar monitoringul operational nu a fost inca stabilit, pentru a stabili cauzele pentru care un corp de apa sau corpurile de apa nu indeplinesc obiectivele de protectie a apelor si mediului acvatic stabilite;
c)pentru stabilirea impactului poluarilor accidentale.
Programul de monitoring de investigare trebuie sa furnizeze informatii necesare stabilirii unui program de masuri pentru realizarea obiectivelor de protectie a apelor si mediului acvatic stabilite si a masurilor specifice necesare pentru remedierea efectelor poluariilor accidentale.
1.3.4.Frecventa monitoringului
Pentru perioada programului de monitoring de supraveghere, frecventele pentru parametrii de monitoring caracteristici elementelor fizico-chimice de calitate prevazute in tabelul nr. 1.3.4. trebuie sa fie aplicate, in afara de cazul in care, pe baza cunostintelor tehnice si a deciziei expertilor, sunt justificate intervale mai mari. Pentru elementele biologice sau hidromorfologice de calitate, monitoringul trebuie efectuat cel putin o data in perioada de monitoring de supraveghere.
Pentru programul de monitoring operational, frecventa monitoringului necesara pentru fiecare parametru trebuie sa fie determinata astfel incat sa se asigure furnizarea unor date suficiente pentru o evaluare credibila a starii elementelor importante de calitate. Ca regula, monitoringul trebuie sa aiba loc la intervale care nu depasesc pe cele prevazute in tabelul nr. 1.3.4., cu exceptia cazurilor cand, pe baza cunostintelor tehnice si a deciziei expertilor, sunt justificate intervale mai mari de timp.
Frecventele trebuie sa fie alese astfel incat sa se realizeze un nivel acceptabil de certitudine si precizie. Estimarile certitudinii si preciziei realizate de sistemul de monitoring utilizat trebuie sa fie stabilite in Schema directoare de amenajare si management a bazinului hidrografic.
Frecventele de monitoring trebuie sa fie alese tinand seama de variabilitatea parametrilor care rezulta atat din conditiile naturale, cat si cele antropogene. Intervalele de timp la care este intreprins monitoringul trebuie sa fie alese astfel incat sa minimizeze impactul variatiei sezoniere asupra rezultatelor si deci, sa asigure ca rezultatele reflecta schimbarile in corpurile de apa ca urmare a schimbarilor cauzate de presiuni antropogene. Daca este necesar, trebuie efectuat un monitoring suplimentar in timpul diferitelor anotimpuri in acelasi an, pentru a realiza acest obiectiv.
Tabel nr. 1.3.4.

Element de calitate Rauri Lacuri Ape tranzitionale Ape costiere
Biologice
Fitoplancton 6 luni 6 luni 6 luni 6 luni
Alta flora acvatica 3 ani 3 ani 3 ani 3 ani
Macro-nevertebrate 3 ani 3 ani 3 ani 3 ani
Pesti 3 ani 3 ani 3 ani
Hidromorfologice
Continuitate 6 ani
Hidrologie continuu 1 luna
Morfologie 6 ani 6 ani 6 ani 6 ani
Fizico-chimice
Conditii termice 3 luni 3 luni 3 luni 3 luni
Oxigenare 3 luni 3 luni 3 luni 3 luni
Salinitate 3 luni 3 luni 3 luni
Starea nutrientilor 3 luni 3 luni 3 luni 3 luni
Starea acidifierii 3 luni 3 luni
Alti poluanti 3 luni 3 luni 3 luni 3 luni
Substante prioritare 1 luna 1 luna 1 luna 1 luna
1.3.5.Cerinte de monitoring suplimentar pentru zonele protejate
In scopul indeplinirii cerintelor urmatoare, programele de monitoring necesare trebuie sa fie suplimentate:
1.3.5.1.Puncte de captare a apei potabile
Corpurile de apa de suprafata desemnate conform art. 26 care asigura in medie mai mult de 100 m/zi trebuie sa fie stabilite ca fiind puncte de monitoring si trebuie supuse unui astfel de monitoring suplimentar. Aceste corpuri trebuie monitorizate pentru toate substantele prioritare evacuate si pentru toate celelalte substante evacuate in cantitati importante care ar putea afecta starea corpurilor de apa si care sunt controlate conform prevederilor legale privind apa potabila. Monitoringul trebuie sa fie efectuat in conformitate cu frecventele stabilite in tabelul nr. 1.3.5.1.
Tabelul nr. 1.3.5.1

Comunitatea deservita
(locuitori echivalenti) Frecventa
< 10.000 4 ori pe an 10.000 - 30.000 8 ori pe an > 30.000 12 ori pe an
1.3.5.2.Habitate si specii in zone protejate
Corpurile de apa care formeaza aceste zone trebuie sa fie incluse in programele de monitoring operational, acolo unde, pe baza evaluarii impactului si a monitoringului de supraveghere, acestea sunt identificate ca avand riscul sa nu indeplineasca obiectivele de calitate a apelor si mediului acvatic stabilite conform art. 21. Monitoringul trebuie sa fie efectuat pentru evaluarea impactului tuturor presiunilor importante asupra acestor corpuri si, acolo unde este necesar, pentru evaluarea schimbarilor starii acestor corpuri care rezulta in urma realizarii programelor de masuri. Monitoringul trebuie sa continue pana cand zonele protejate satisfac cerintele referitoare la apa ale legislatiei pe baza careia au fost stabilite zonele protejate respective si pana cand sunt indeplinite obiectivele stabilite in conformitate cu prevederile art. 21.
1.3.6.Standarde pentru metodele de monitoring al elementelor de calitate
Metodele folosite pentru monitoringul parametrilor tip trebuie sa se conformeze urmatoarelor standarde prezentate mai jos sau unor alte standarde nationale sau internationale care sa asigure furnizarea datelor de o calitate si comparabilitate stiintifica echivalenta.
Prelevare probe macro-nevertebrate

SR EN ISO 5667-3: 2002 Calitatea apei – Prelevarea probelor – Partea a 3-a: Instructiuni privind conservarea si manipularea probelor
SR EN 27828: 2001 Calitatea apelor – Metode pentru prelevarea biologica a probelor – indrumar privind reteaua de prelevare manuala a macro-nevertebratelor bentice
SR EN 28265: 2001 Calitatea apelor – Metode pentru prelevarea biologica a probelor – indrumarul privind proiectarea si utilizarea instrumentelor de prelevare a probelor pentru macro-nevertebratele bentice din substraturi stancoase in apele putin adanci
SR EN ISO 9391: 2000 Calitatea apelor – Prelevarea probelor din ape adanci pentru macro-nevertebrate – indrumar privind folosirea instrumentelor de prelevare, de colonizare, calitativa si cantitativa
SR EN ISO 8689-1: 2003 Clasificarea biologica a raurilor PARTEA I: indrumar privind interpretarea datelor biologice de calitate provenite din supravegherile macro-nevertebratelor bentice in apele curgatoare
SR EN ISO 8689-2: 2003 Clasificarea biologica a raurilor PARTEA a II-a: indrumarul privind prezentarea datelor biologice de calitate provenite din supravegherile macro-nevertebratelor bentice din apele curgatoare
Lista metodelor de prelevare de probe pentru macrofite, pesti, diatomee, va fi actualizata ca urmare a progresului tehnic si va fi aprobata prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale din domeniul apelor.
Lista metodelor standard de analiza pentru parametrii fizico-chimici si parametrii hidromorfologici va fi actualizata ca urmare a progresului tehnic si va fi aprobata prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale din domeniul apelor.
1.4.Clasificarea si prezentarea starii ecologice
1.4.1.Comparabilitatea rezultatelor de monitoring biologic
a)in scopul estimarii valorilor elementelor biologice de calitate specificate pentru fiecare categorie de apa de suprafata sau pentru corpurile de apa de suprafata puternic modificate sau artificiale se stabilesc sisteme de monitoring. Pentru aplicarea procedurii stabilite mai jos la corpurile de apa puternic modificate sau artificiale, referirile la starea ecologica trebuie sa fie percepute ca fiind referitoare la potentialul ecologic. Astfel de sisteme pot utiliza anumite specii sau grupe de specii care sunt reprezentative pentru elementele de calitate ca un intreg;
b)pentru asigurarea comparabilitatii unor astfel de sisteme de monitoring, rezultatele obtinute prin aplicarea sistemelor de monitoring utilizate trebuie sa fie exprimate ca rapoarte de calitate ecologica, in scopul clasificarii starii ecologice. Aceste rapoarte trebuie sa reprezinte relatia dintre valorile parametrilor biologici observati pentru un corp de apa de suprafata dat si valorile pentru acesti parametri in conditiile de referinta aplicabile acestui corp de apa. Raportul trebuie sa fie exprimat ca o valoare numerica intre 0 si 1, cu starea ecologica foarte buna reprezentata de valori apropiate de 1 iar starea ecologica proasta prin valori apropiate de 0;
c)scara rapoartelor de calitate ecologica pentru sistemul de monitoring corespunzator fiecarei categorii de apa de suprafata trebuie impartita in cinci clase, in intervalul de la starea ecologica foarte buna la starea ecologica proasta, asa cum au fost definite la pct. 1.2., prin asocierea unei valori numerice fiecarei limite intre clase. Valoarea limitei dintre clasele de stare foarte buna si buna, precum si valoarea limitei intre starea buna si moderata trebuie sa fie stabilite prin exercitiu de intercalibrare.
1.4.2.Prezentarea rezultatelor monitoringului si clasificarea starii ecologice si a potentialului ecologic
a)pentru categoriile de ape de suprafata, clasificarea starii ecologice pentru corpurile de apa trebuie sa fie reprezentata de valori scazute ale parametrilor, obtinute ca rezultat al monitoringului biologic si fizico-chimic pentru elementele de calitate relevante, clasificate in concordanta cu prima coloana a tabelului nr. 1.4.2.a). Rezultatele vor fi prezentate pe o harta, pentru fiecare district al bazinului hidrografic, care sa ilustreze clasificarea starii ecologice pentru fiecare corp de apa, prin coduri de culori in concordanta cu a doua coloana a tabelului stabilit mai jos, reprezentand clasificarea starii ecologice a corpului de apa:
Tabel nr. 1.4.2.a)

Clasificarea starii ecologice Cod culoare
Foarte buna Albastru
Buna Verde
Moderata Galben
Slaba Orange
Proasta Rosu
b)pentru corpurile de apa puternic modificate sau artificiale, clasificarea starii ecologice pentru corpul de apa trebuie sa fie reprezentata de valori scazute ale parametrilor, obtinute ca rezultat al monitoringului biologic si fizico-chimic pentru elementele de calitate relevante, clasificate in concordanta cu prima coloana a tabelului nr. 1.4.2.b). Rezultatele trebuie prezentate pe o harta, pentru fiecare district al bazinului hidrografic, care sa ilustreze clasificarea potentialului ecologic pentru fiecare corp de apa, prin coduri de culori, in concordanta cu a doua coloana a tabelului nr. 1.4.2.b)., pentru corpurile de apa artificiale si in concordanta cu a treia coloana a tabelului nr. 1.4.2.b)., pentru corpurile de apa puternic modificate:
Tabel nr. 1.4.2.b)

Clasificarea potentialului ecologic Cod de culoare
Corpuri de apa artificiale Corpuri puternic modificate
Bun si Foarte bun Benzi de dimensiuni egale cu verde si gri deschis Benzi de dimensiuni egale cu verde si gri inchis
Moderat Benzi de dimensiuni egale cu galben si gri deschis Benzi de dimensiuni egale cu galben si gri inchis
Slab Benzi de dimensiuni egale cu orange si gri deschis Benzi de dimensiuni egale cu orange si gri inchis
Prost Benzi de dimensiuni egale cu rosu si gri deschis in mod egal Benzi de dimensiuni egale cu rosu si gri inchis
c)printr-un punct negru pe harta, trebuie, de asemenea, sa se indice acele corpuri de apa unde nerealizarea starii bune sau a potentialului ecologic bun este determinata de nerespectarea uneia sau mai multor valori standard de calitate a apei si mediului acvatic, care au fost stabilite pentru acel corp de apa, in ceea ce priveste poluantii specifici sintetici si nesintetici.
1.4.3.Prezentarea rezultatelor monltoringulul si clasificarea starii chimice
Acolo unde, un corp de apa se conformeaza cu toate valorile standard de calitate a apei si mediului acvatic, stabilite prin reglementarile specifice, acesta trebuie sa fie inregistrat ca atingand starea chimica buna. In caz contrar, corpul de apa trebuie sa fie inregistrat ca neindeplinind starea chimica buna.
Pentru ilustrarea starii chimice a fiecarui corp de apa trebuie realizata o harta pentru fiecare district al bazinului hidrografic, utilizandu-se coduri de culori in conformitate cu coloana a doua a tabelului nr. 1.4.3., stabilite pentru reflectarea clasificarii starii chimice a corpului de apa.
Tabel nr. 1.4.3.

Clasificarea starii chimice Cod de culori
Buna Albastru
Alta stare decat buna Rosu

Clasificarea starii chimice Cod de culori
Buna Albastru
Alta stare inferioara starii bune Rosu
(la data 19-feb-2010 punctul 1., subpunctul 1.4.3.. din anexa 1^1 modificat de Art. I, punctul 84. din Ordonanta urgenta 3/2010 )

1.3.2.1.Selectarea sectiunilor de monitoring
2.APE SUBTERANE
2.1.Starea cantitativa a apelor subterane
2.1.1.Parametri pentru clasificarea starii cantitative
Regimul nivelului apelor subterane
2.1.2.Definitia starii cantitative

Elemente Stare buna
Nivelul apelor subterane Nivelul apelor subterane in corpul de apa subterana este in asa fel incat resursa disponibila de apa subterana nu este depasita de un debit mediu anual captat pe lunga durata.
In consecinta, nivelului apelor subterane nu este supus modificarilor antropogene care ar putea conduce la:
– nerealizarea obiectivelor de protectie a apelor si mediului acvatic prevazute in art. 21 alin.(1) pentru apele de suprafata asociate;
– orice diminuare semnificativa a starii unor astfel de ape;
– orice deteriorare semnificativa a ecosistemelor terestre care depind direct de corpurile de apa subterana;
– modificari ale directiei de curgere, care rezulta din schimbarile de nivel ce se pot produce temporar, sau continuu, intr-o zona limitata spatial, dar care nu determina patrunderea apei sarate sau alte patrunderi, si care nu indica o tendinta de modificare sustinuta si identificata clar, influentata de activitatile antropogene, a directiei de curgere care ar conduce la aceste patrunderi.
2.2.Monitoringul starii cantitative a apelor subterane
2.2.1.Reteaua de monitoring a nivelului apelor subterane2.2.1. Reteaua de monitoring a corpurilor de apa subterane (la data 19-feb-2010 punctul 2., subpunctul 2.2.1.. din anexa 1^1 modificat de Art. I, punctul 71. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
Reteaua de monitoring a apelor subterane trebuie sa fie stabilita in concordanta cu prevederile art. 35 alin (23). Reteaua de monitoring trebuie sa fie proiectata astfel incat sa asigure o evaluare credibila a starii cantitative a tuturor corpurilor sau a grupurilor de corpuri de apa subterana, inclusiv evaluarea resurselor de ape subterane disponibile. Reteaua de monitoring a apelor subterane va fi prezentata in schema directoare la nivel de bazin hidrografic, pe o harta sau pe harti.
Reteaua de monitoring a corpurilor de apa subterane trebuie sa fie stabilita in concordanta cu prevederile art. 26 alin. (1) si (2), art. 5 alin. (1), art. 17 lit. a2) si art. 35 alin. (13). Reteaua de monitoring trebuie sa fie proiectata astfel incat sa asigure o evaluare credibila a starii cantitative a tuturor corpurilor sau a grupurilor de corpuri de apa subterana, inclusiv evaluarea resurselor de ape subterane disponibile. Reteaua de monitoring a corpurilor de apa subterane va fi prezentata in schema directoare la nivel de bazin hidrografic, pe o harta sau pe harti.
(la data 19-feb-2010 punctul 2., subpunctul 2.2.1.. din anexa 1^1 modificat de Art. I, punctul 85. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
2.2.2.Densitatea amplasamentelor de monitoring2.2.2. Densitatea sectiunilor de monitoring (la data 19-feb-2010 punctul 2., subpunctul 2.2.2.. din anexa 1^1 modificat de Art. I, punctul 71. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
Reteaua trebuie sa includa suficiente puncte de monitoring reprezentative pentru estimarea nivelului apelor subterane in fiecare corp sau grup de corpuri de apa subterana, tinand seama de variatiile pe termen scurt si lung in realimentarea lor si in particular:
a)pentru corpurile de apa subterana identificate ca avand riscul sa nu indeplineasca obiectivele de protectie a calitatii apelor si mediului acvatic, prevazute la art. 21, trebuie sa asigure o densitate suficienta a punctelor de monitoring pentru evaluarea impactului captarilor si evacuarilor asupra nivelului apelor subterane;
b)pentru corpurile de ape subterane interioare ale caror ape subterane curg peste frontiera de stat, trebuie sa asigure suficiente puncte de monitoring pentru estimarea directiei si debitului de apa subterana care curge peste frontiera.
2.2.3.Frecventa monitoringului
Frecventa observatiilor trebuie sa fie suficienta pentru a permite evaluarea starii cantitative a fiecarui corp sau grup de corpuri de apa subterana, tinand seama de variatiile pe termen scurt si lung a realimentarii. In particular:
a)pentru corpurile de apa subterana identificate ca avand riscul de a nu indeplini obiectivele de protectie a calitatii apelor sau mediului acvatic, prevazute la art. 21, trebuie sa asigure o frecventa suficienta de masurare pentru evaluarea impactului captarilor si evacuarilor asupra nivelului apei subterane;
b)pentru corpurile de ape subterane interioare ale caror ape subterane curg peste frontiera de stat trebuie sa asigure o frecventa suficienta de masurare pentru estimarea directiei si debitului de curgere al apei subterane peste frontiera.
2.2.4.Interpretarea si prezentarea starii cantitative a apelor subterane2.2.4. Interpretarea si prezentarea starii cantitative a corpurilor de apa subterane (la data 19-feb-2010 punctul 2., subpunctul 2.2.4.. din anexa 1^1 modificat de Art. I, punctul 71. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
Rezultatele obtinute din reteaua de monitoring pentru un corp sau grup de corpuri de apa subterana trebuie sa fie folosite pentru evaluarea starii cantitative a acestui corp sau acelor corpuri de apa subterana. Conform prevederilor de la pct. 2.5., trebuie sa se realizeze o harta a evaluarii starii cantitative care rezulta, utilizand urmatoarele coduri de culori:Rezultatele obtinute din reteaua de monitoring pentru un corp sau grup de corpuri de apa subterana trebuie sa fie folosite pentru evaluarea starii cantitative a acestui corp sau acelor corpuri de apa subterana. Conform prevederilor sectiunii 2.5, trebuie sa se realizeze o harta a evaluarii starii cantitative care rezulta, utilizand urmatoarele coduri de culori: (la data 19-feb-2010 punctul 2., subpunctul 2.2.4.. din anexa 1^1 modificat de Art. I, punctul 86. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
Starea calitativa buna – verde
Starea calitativa slaba – rosu.
2.3.Starea chimica a apelor subterane
2.3.1.Parametri pentru determinarea starii chimice a apelor subterane
Conductivitate
Concentratiile poluantilor
2.3.2.Definitia starii chimice bune a apelor subterane

Elemente Stare buna
Generale Compozitia chimica a corpului de ape subterane este in asa fel incat concentratiile poluantilor:
– dupa cum s-a mentionat mai jos, nu arata efecte ale patrunderilor saline sau ale altor patrunderi;
– nu se depasesc valorile standard de calitate aplicabile, ca urmare a legislatiei in vigoare;
– nu au ca rezultat neindeplinirea obiectivelor de protectie a apelor si mediului acvatic, prevazute la art. 21, pentru apele de suprafata asociate, nici o alta diminuare semnificativa a calitatii ecologice sau chimice a acestor corpuri de apa si nici o deteriorare/perturbare semnificativa a ecosistemelor terestre care depind direct de corpurile de apa subterana.
Conductivitate Modificarile conductivitatii nu sunt caracteristice intruziunilor saline sau altor intruziuni in corpul de apa subterana.
2.4.Monitoringul starii chimice a apelor subterane2.4. Monitoringul starii chimice a corpurilor de apa subterane (la data 19-feb-2010 punctul 2., subpunctul 2.4.. din anexa 1^1 modificat de Art. I, punctul 71. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
2.4.1.Reteaua de monitoring a apelor subterane
Reteaua de monitoring a apelor subterane trebuie sa fie stabilita in concordanta cu prevederile art. 35 alin (23). Reteaua de monitoring trebuie sa fie astfel proiectata incat sa ofere o imagine generala coerenta si cuprinzatoare a starii chimice a apelor subterane in cadrul fiecarui bazin hidrografic si sa detecteze prezenta tendintelor de crestere, pe termen lung, a concentratiilor poluantilor din cauza activitatilor antropogene.
Reteaua de monitoring a corpurilor de apa subterane trebuie sa fie stabilita in concordanta cu prevederile art. 26 alin. (1) si (2), art. 5 alin. (1), art. 17 lit. a2) si art. 35 alin. (13). Reteaua de monitoring trebuie sa fie astfel proiectata incat sa ofere o imagine generala coerenta si cuprinzatoare a starii chimice a corpurilor de apa subterane in cadrul fiecarui bazin hidrografic si sa detecteze prezenta tendintelor de crestere, pe termen lung, a concentratiilor poluantilor din cauza activitatilor antropogene.
(la data 19-feb-2010 punctul 2., subpunctul 2.4.1.. din anexa 1^1 modificat de Art. I, punctul 87. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
Pe baza caracterizarii si evaluarii impactului efectuate in conformitate cu art. 43 alin. (14) si anexa nr. 12, pentru orice perioada de aplicare a unei scheme directoare la nivel de bazin hidrografic, trebuie sa se stabileasca un program de monitorizare de supraveghere. Rezultatele acestui program trebuie sa fie utilizate pentru stabilirea unui program de monitoring operational care sa fie aplicat pentru perioada de timp ramasa de aplicare a schemei cadru.
Pe baza caracterizarii si evaluarii impactului efectuate in conformitate cu art. 43 alin. (14) si (15) si cu anexa nr. 13, pentru fiecare perioada de aplicare a unei scheme directoare la nivel de bazin hidrografic, trebuie sa se stabileasca un program de monitorizare de supraveghere. Rezultatele acestui program trebuie sa fie utilizate pentru stabilirea unui program de monitoring operational care sa fie aplicat pentru perioada de timp ramasa de aplicare a schemei-cadru.
(la data 19-feb-2010 punctul 2., subpunctul 2.4.1.. din anexa 1^1 modificat de Art. I, punctul 87. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
Estimarea nivelului de certitudine si precizie a rezultatelor furnizate de programele de monitoring trebuie sa fie inclusa in schema directoare.
2.4.2.Monitoringul de supraveghere
2.4.2.1.Obiectiv
Monitoringul de supraveghere trebuie sa fie efectuat pentru:
a)suplimentarea si validarea procedurii de evaluare a impactului;
b)furnizarea informatiilor necesare la evaluarea tendintelor pe termen lung, atat ca rezultat al schimbarilor conditiilor naturale, cat si al activitatii antropogene.
2.4.2.2.Selectarea amplasamentelor de monitoring2.4.2.2. Selectarea sectiunilor de monitoring (la data 19-feb-2010 punctul 2., subpunctul 2.4.2.2.. din anexa 1^1 modificat de Art. I, punctul 71. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
Trebuie alese suficiente puncte de monitoring pentru fiecare din urmatoarele:
a)corpurile de apa identificate ca prezentand risc, ca urmare a exercitiului de caracterizare efectuat in conformitate cu prevederile anexei nr. 12;
a)corpurile de apa identificate ca fiind la risc semnificativ, ca urmare a exercitiului de caracterizare efectuat in conformitate cu prevederile anexei nr. 13;
(la data 19-feb-2010 punctul 2., subpunctul 2.4.2.2.., litera A. din anexa 1^1 modificat de Art. I, punctul 88. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
b)corpurile care traverseaza frontiera de stat.
2.4.2.3.Selectarea parametrilor
Setul urmator de parametric-cheie trebuie sa fie urmariti in toate corpurile de apa subterana selectate:
a)continut de oxygen
b)valoare pH
c)conductivitate
d)nitrati
e)amoniu
Corpurile de apa subterane, care sunt identificate in conformitate cu prevederile anexei nr. 1 ca avand un risc important de neindeplinire a starii bune, trebuie de asemenea sa fie monitorizate pentru acei parametri care sunt caracteristici impactului determinat de activitatile antropogene.
Corpurile de apa subterane, care sunt identificate in conformitate cu prevederile anexei nr. 13 ca fiind la risc de a nu atinge starea buna, trebuie de asemenea sa fie monitorizate pentru acei parametri care sunt caracteristici impactului determinat de activitatile antropogene.
(la data 19-feb-2010 punctul 2., subpunctul 2.4.2.3.., litera E. din anexa 1^1 modificat de Art. I, punctul 89. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
Corpurile de apa transfrontiera trebuie de asemenea sa fie monitorizate pentru acei parametri care sunt importanti pentru protectia tuturor folosintelor asigurate din debitul de apa subterana.
2.4.3.Monitoringul operational
2.4.3.1.Obiectiv
Monitoringul operational trebuie sa fie efectuat in perioadele dintre programele de monitoring de supraveghere, pentru:
a)stabilirea starii chimice a tuturor corpurilor sau grupurilor de corpuri de apa subterana determinate a avea risc;
b)stabilirea prezentei oricarei tendinte crescatoare a concentratiei oricarui poluant, determinata de activitatea antropogena pe termen lung.
2.4.3.2.Selectarea punctelor de monitoring
Monitoringul operational trebuie sa fie efectuat pentru toate acele corpuri sau grupuri de corpuri de apa care, pe baza atat a evaluarii impactului, efectuata in conformitate cu prevederile anexei nr. 12, cat si a monitoringului de supraveghere, sunt identificate ca avand un risc de neindeplinire a obiectivelor de protectie a calitatii apelor si mediului acvatic. Alegerea punctelor de monitoring trebuie, de asemenea, sa reflecte o evaluare a felului cum datele de monitoring din amplasamentele respective furnizeaza informatii referitoare la starea de calitate a corpului sau corpurilor de apa subterana.
Monitoringul operational trebuie sa fie efectuat pentru toate acele corpuri sau grupuri de corpuri de apa care, pe baza atat a evaluarii impactului, efectuata in conformitate cu prevederile anexei nr. 13, cat si a monitoringului de supraveghere, sunt identificate ca avand un risc de neindeplinire a obiectivelor de mediu. Alegerea punctelor de monitoring trebuie, de asemenea, sa reflecte o evaluare a felului cum datele de monitoring din amplasamentele respective furnizeaza informatii referitoare la starea de calitate a corpului sau corpurilor de apa subterana.
(la data 19-feb-2010 punctul 2., subpunctul 2.4.3.2.. din anexa 1^1 modificat de Art. I, punctul 90. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
2.4.3.3.Frecventa monitoringului
Monitoringul operational trebuie efectuat in perioada dintre programele de monitoring de supraveghere cu o frecventa suficienta pentru detectarea impactului presiunilor antropogene importante/relevante, dar cel putin o data pe an.
2.4.4.Identificarea tendintelor poluantilor
Pentru identificarea tendintelor crescatoare ale concentratiilor poluantilor din cauza activitatilor antropogene pe termen lung si schimbarile acestor tendinte trebuie sa se foloseasca datele atat din monitoringul de supraveghere, cat si din cel operational. Trebuie identificat anul de baza sau perioada de baza de la care se calculeaza tendinta de identificare. Calcularea tendintei trebuie sa fie efectuata pentru un corp de apa subterana, sau, daca este necesar, pentru un grup de corpuri de apa subterana. Modificarea tendintei trebuie sa fie demonstrata statistic si trebuie stabilit nivelul de certitudine asociat cu identificarea.
2.4.5.Prezentarea si interpretarea starii chimice a apelor subterane
Pentru evaluarea starii chimice a apelor subterane, rezultatele obtinute din punctele individuale de monitoring trebuie sa fie agregate pentru corpul de apa considerat ca un intreg. Pentru ca starea chimica buna sa fie atinsa pentru un corp de apa subterana, pentru acei parametri chimici pentru care s-au stabilit valori standard de calitate privind protectia mediului:
a)trebuie sa se calculeze valoarea medie a rezultatelor monitoringului la fiecare punct din corpul sau grupul de corpuri de apa subterana;
b)aceste valori medii trebuie sa fie utilizate pentru a demonstra conformarea cu starea chimica buna a apelor subterane.
Conform pct. 2.5, trebuie sa se realizeze o harta a starii chimice a apelor subterane, utilizand urmatoarele coduri de culori:
Stare chimica buna – verde
Stare chimica slaba – rosu.
Se vor marca, printr-un punct negru pe harta, acele corpuri de apa subterana care sunt supuse unei tendinte semnificative si sustinute de crestere a concentratiei oricarui poluant care rezulta din impactul activitatii umane. Modificarea tendintei trebuie sa fie marcata printr-un punct albastru pe harta.
Aceste harti trebuie incluse in schemele directoare la nivel de bazin hidrografic.
2.5.Prezentarea starii apelor subterane
In schemele directoare la nivel de bazin hidrografic trebuie inclusa o harta care sa arate, pentru fiecare corp de apa sau grupuri de corpuri de apa subterana, atat starea cantitativa cat si starea chimica a acelui corp sau grup de corpuri de apa, utilizand coduri de culori in conformitate cu prevederile pct. 2.2.4 si 2.4.5. In cazul in care nu se realizeaza harti separate pentru cerintele de la pct. 2.2.4. si 2.4.5., se va furniza obligatoriu o indicatie, in conformitate cu prevederile de la pct. 2.4.5, referitoare la harta starii chimice a corpului de apa subterana, a acelor corpuri de apa care sunt supuse unei tendinte semnificative si sustinute de crestere a concentratiei oricarui poluant sau orice alta schimbare a acestei tendinte.
(la data 30-aug-2004 punctul 1., subpunctul 1.2.6.. din anexa 1^1 inlocuit de anexa 1 din Legea 310/2004 )
Anexa nr. 12: ZONE PROTEJATE
1.Registrul Zonelor Protejate necesar trebuie sa includa urmatoarele tipuri de zone protejate:
(i)zonele desemnate pentru captarea apelor pentru utilizarea in scop potabil;
(ii)zonele desemnate pentru protectia speciilor importante din punct de vedere economic;
(iii)corpurile de apa desemnate ca ape cu scop recreational, inclusiv arii destinate ca ape de imbaiere;
(iv)zonele sensibile la nutrienti, inclusiv ariile desemnate ca zone vulnerabile;
(v)zonele destinate protectiei habitatelor sau speciilor unde intretinerea sau imbunatatirea starii apelor este un factor important pentru protectia acestora, inclusiv zonele importante pentru Natura 2000.
1.Registrul zonelor protejate prevazut la art. 51 trebuie sa includa urmatoarele tipuri de zone protejate:
(i)zonele desemnate pentru captarea apelor pentru utilizarea in scop potabil, stabilite in conformitate cu prevederile art. 26, art. 5 alin. (1) si art. 17 lit. a2);
(ii)zonele desemnate pentru protectia speciilor acvatice importante din punct de vedere economic;
(iii)corpurile de apa desemnate ca ape cu scop recreational, inclusiv arii destinate ca ape de imbaiere, in conformitate cu prevederile Hotararii Guvernului nr. 459/2002 privind aprobarea Normelor de calitate pentru apa din zonele naturale amenajate pentru imbaiere, cu modificarile ulterioare;
(iv)zonele sensibile la nutrienti desemnate in conformitate cu prevederile Hotararii Guvernului nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate, cu modificarile si completarile ulterioare, inclusiv ariile desemnate ca zone vulnerabile la nitrati in conformitate cu prevederile Hotararii Guvernului nr. 964/2000 privind aprobarea Planului de actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole, cu modificarile si completarile ulterioare;
(v)zonele destinate protectiei habitatelor sau speciilor unde mentinerea sau imbunatatirea starii apelor este un factor important pentru protectia acestora, inclusiv siturile pentru Natura 2000 relevante in acest sens, desemnate in conformitate cu prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si a faunei salbatice, cu modificarile si completarile ulterioare.
(la data 19-feb-2010 punctul 1. din anexa 1^2 modificat de Art. I, punctul 91. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
2.Rezumatul registrului necesar care constituie parte a schemei directoare la nivel de bazin hidrografic va include hartile care indica amplasamentul fiecarei zone protejate si o descriere a legislatiei nationale sau locale conform careia acestea au fost stabilite.
Anexa nr. 13: DELIMITAREA SI CARACTERIZAREA CORPURILOR DE APA CARACTERIZAREA IMPACTURILOR SI PRESIUNILOR GENERATE DE ACTIVITATILE ANTROPICEANEXA nr. 13: Delimitarea si caracterizarea corpurilor de apa. Evaluarea impactului si presiunilor generate de activitatile antropice (la data 19-feb-2010 anexa 1^3 modificat de Art. I, punctul 92. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
1.APE DE SUPRAFATA
1.1.Caracterizarea tipurilor de corpuri de ape de suprafata
In vederea stabilirii masurilor pentru atingerea starii bune a apelor se vor identifica amplasamentul si limitele corpurilor de apa de suprafata si se va realiza o caracterizare initiala a tuturor acestor corpuri, in concordanta cu urmatoarea metodologie. In scopul caracterizarii initiale a acestora corpurile de apa de suprafata pot fi grupate astfel:
a)corpurile de apa de suprafata din cadrul districtului bazinului hidrografic trebuie sa fie identificate ca facand parte fie din una din urmatoarele categorii – rauri, lacuri, ape tranzitorii, ape costiere – sau ca fiind corpuri de apa de suprafata artificiale sau corpuri de apa puternic modificate;
b)pentru fiecare categorie de apa de suprafata, corpurile de apa de suprafata relevante din cadrul districtului bazinului hidrografic trebuie sa fie diferentiate corespunzator tipului. Aceste tipuri sunt acelea definite utilizand fie „sistemul A”, fie „sistemul B” prevazut la pct. 1.2;
c)daca este folosit „sistemul A”, tipurile de corpuri de apa de suprafata din cadrul districtului bazinului hidrografic trebuie mai intai diferentiate in functie de ecoregiunile relevante, in conformitate cu zonele geografice identificate la pct. 1.2. Corpurile de apa de suprafata din cadrul fiecarei ecoregiuni trebuie sa fie diferentiate prin tipurile de corpuri de apa de suprafata, conform elementelor de descriere stabilite in tabelele pentru „sistemul A”;
d)daca este folosit „sistemul B” trebuie sa se realizeze cel putin acelasi grad de diferentiere ca la folosirea „sistemului A”. Conform acestui sistem, corpurile de apa de suprafata din cadrul districtului bazinului hidrografic trebuie sa fie diferentiate in tipuri, folosind valorile pentru elementele de descriere obligatorii si elementele de descriere optionale, asemanatoare, sau combinatii de elemente de descriere, care sunt necesare pentru a se asigura ca, conditiilor de referinta biologice specifice tipului pot fi derivate intr-o maniera corespunzatoare.
d)Daca este folosit „sistemul B”, trebuie sa se realizeze cel putin aceiasi grad de diferentiere pe care l-ar obtine prin folosirea „sistemului A”. Conform acestui sistem, corpurile de apa de suprafata din cadrul districtului bazinului hidrografic trebuie sa fie diferentiate in tipuri, folosind valorile pentru elementele de descriere obligatorii si elementele de descriere optionale, asemanatoare, sau combinatii de elemente de descriere, care sunt necesare pentru a se asigura ca pot fi derivate intr-o maniera corespunzatoare conditiile de referinta biologice specifice tipului.
(la data 19-feb-2010 punctul 1., subpunctul 1.1.., litera D. din anexa 1^3 modificat de Art. I, punctul 93. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
e)pentru corpurile de apa de suprafata artificiale sau puternic modificate diferentierile trebuie realizate in conformitate cu elementele de descriere pentru oricare dintre categoriile de ape de suprafata care corespund cel mai bine cu corpurile de apa artificiale sau puternic modificate respective;
f)se va elabora o harta/harti (in format GIS) a/ale amplasamentului geografic al tipurilor de corpuri de apa, in concordanta cu gradul de diferentiere cerut conform „sistemului A”.
1.2.Ecoregiuni si tipuri de corpuri de ape de suprafata
1.2.1.Rauri
Sistem A

Tipologie fixata Elemente de descriere
Ecoregiuni Ecoregiunile stabilite la nivel european
Tip Clasificare in functie de altitudine
Inalta: > 800 m
Medie: 200 – 800 m
Joasa: < 200 m Clasificare in functie de suprafata bazinului hidrografic Mica: 10- 100 km2 Medie: > 100 – 1.000 km2
Mare: > 1.000 – 10.000 km2
Foarte mare: > 10.000 km2
Geologie
Calcaroasa
Silicioasa
Organica
Sistem B

Caracterizare alternativa Factori fizici si chimici care determina caracteristicile raului sau ale unei parti de rau si, prin urmare, structura populatiei biologice si compozitia
Factori obligatorii Altitudine
Latitudine
Longitudine
Geologie
Marime
Factori optionali distanta de la izvor
dinamica apei (in functie de debit si panta)
latimea medie a apei
adancimea medie a apei
panta medie a apei
structura si forma albiei minore
categoria de evacuare a raului (debit)
forma vaii
debit (transport) solide
capacitate de tamponare
compozitia medie a substratului
cloruri
domeniul de temperatura a aerului
temperatura medie a aerului
precipitatii
1.2.2.Lacuri
Sistem A

Sistem B

Caracterizare alternativa Factorii fizici si chimici care determina caracteristicile lacurilor si, prin urmare, structura populatiei biologice si compozitia
Factori obligatorii Altitudine
Latitudine
Longitudine
Adancime
Geologie
Marime
Factori optionali adancimea medie a apei
forma lacului
timpul de retentie
temperatura medie a aerului
domeniul de variatie a temperaturii aerului
caracteristici de amestec (ex. monomictice, dimictice, polimictice)
capacitatea de tamponare
starea de fond a nutrientilor
compozitia medie a substratului
fluctuatia de nivel a apei
1.2.3.Ape tranzitorii
Sistem A

Tipologie fixata Elemente de descriere
Ecoregiuni Acestea sunt urmatoarele, dupa cum au fost identificate la nivel european:
Marea Baltica
Marea Barents
Marea Norvegiei
Marea Nordului
Oceanul Atlantic de Nord
Marea Mediterana
Marea Neagra
Tip In functie de salinitatea medie anuala
< 0,5 0/00: apa dulce 0,5 - < 5 0/00: oligosalina 5 - < 18 0/00: mezosalina 18 - < 30 0/00: polisalina 30 - < 40 0/00: eusalina In functie de marimea medie a mareei < 2 m: micro-maree 2 - 4 m: mezo-maree > 4 m: macro-maree
Sistem B

Caracterizare alternativa Factorii fizici si chimici care determina caracteristicile apelor tranzitorii si, prin urmare, structura populatiei biologice si compozitia
Factori obligatorii Latitudine
Longitudine
Limita mareelor
Salinitate
Factori optionali adancime
viteza curentului
expunerea la valuri
timpul de retentie
temperatura medie a apei
caracteristici de amestec
turbiditate
compozitia medie a substratului
forma
intervalul de variatie a temperaturii apei
1.2.4.Ape costiere
Sistem A

Tipologie fixata Elemente de descriere
Ecoregiune Urmatoarele ecoregiuni sunt identificate la nivel european:
Marea Baltica
Marea Barents
Marea Norvegiei
Marea Nordului
Oceanul Atlantic de Nord
Marea Mediterana
Marea Neagra
Tip In functie de salinitatea medie anuala:
< 0,5 0/00: apa dulce 0,5 - < 5 0/00: oligosalina 5 - < 18 0/00: mezosalina 18 - < 30 0/00: polisalina 30 - < 40 0/00: eusalina In functie de adancimea medie: ape putin adanci: < 30 m intermediare: 30 - 200 m adanci: > 200 m
Sistem B

Caracterizare alternativa Factorii fizici si chimici care determina caracteristicile apelor costiere si, prin urmare, structura populatiei biologice si compozitia
Factori obligatorii Latitudine
Longitudine
Limita mareelor
Salinitate
Factori optionali viteza curentilor
expunerea la valuri
temperatura medie a apei
caracteristici de amestec
turbiditate
timp de retentie (pentru golfurile interioare)
compozitia medie a substratului
intervalul de variatie a temperaturii apei
1.3.Stabilirea conditiilor de referinta specifice tipului pentru tipurile de corpuri de apa de suprafata
a)pentru fiecare tip de corp de apa de suprafata caracterizat in conformitate cu prevederile pct. 1.1, conditiile hidromorfologice si fizico-chimice specifice tipului trebuie sa fie stabilite ca reprezentand valorile elementelor de calitate hidromorfologice si fizico-chimice specificate la pct. 1.1. din anexa nr. 11 pentru acel tip de corp de apa de suprafata la stare ecologica foarte buna, asa cum au fost definite in tabelul relevant de la pct. 1.2 din anexa nr. 11. Conditiile de referinta biologice specifice tipului trebuie sa fie stabilite ca reprezentand valorile elementelor biologice de calitate prevazute la pct. 1.1. din anexa nr. 11 pentru acel tip de corp de apa de suprafata la starea ecologica foarte buna, dupa cum este definit in tabelul relevant din pct. 1.2, anexa nr. 11;
b)pentru aplicarea procedurilor stabilite in aceasta sectiune corpurilor de apa de suprafata important modificate sau artificiale, referintele la starea ecologica foarte buna trebuie sa fie intelese ca fiind referinte la potentialul ecologic maxim, asa cum a fost definit in tabelul 1.2.5 din anexa nr. 11. Valorile pentru potentialul ecologic maxim pentru un corp de apa trebuie sa fie revizuite la fiecare 6 ani;
c)conditiile specifice tipului pentru scopurile mentionate la lit. a) si b) si conditiile de referinta biologice specifice tipului se pot baza fie pe asezarea in spatiu, fie pe modelare, sau pot fi derivate, folosind o combinatie a acestor metode. Acolo unde nu este posibil sa se foloseasca aceste metode, se pot stabili astfel de conditii pe baza de studii. Pentru definirea starii ecologice foarte bune in ceea ce priveste concentratiile poluantilor sintetici specifici, limitele de detectie sunt acelea care pot fi atinse in concordanta cu tehnicile disponibile la data cand au fost stabilite conditiile specifice tipului;
d)pentru conditiile biologice de referinta specifice tipului bazate pe asezarea in spatiu, se va dezvolta o retea de referinta pentru fiecare tip de corp de apa de suprafata. Reteaua trebuie sa contina un numar suficient de amplasamente cu stare foarte buna pentru a furniza un nivel suficient de certitudine pentru valorile corespunzatoare conditiilor de referinta, avand data variabilitatea valorilor elementelor de calitate corespunzatoare starii ecologice foarte bune pentru tipul de corp de apa de suprafata si tehnicilor de modelare care trebuie aplicate conform prevederilor de la lit. e);
e)conditiile de referinta biologice specifice tipului bazate pe modelare pot fi derivate folosind fie modele predictive, fie metodele cu caracteristici ascunse. Metodele trebuie sa foloseasca date istorice, paleologice si alte date disponibile si trebuie sa asigure un nivel suficient de certitudine pentru valorile conditiilor de referinta pentru a asigura ca acele conditii, astfel derivate sunt corespunzatoare si valabile pentru fiecare tip de corp de apa de suprafata;
f)acolo unde nu este posibila stabilirea unor conditii corespunzatoare de referinta specifice tipului pentru un element de calitate intr-un tip de corp de apa de suprafata, datorita gradului mare de variabilitate a acelui element, inregistrat nu doar ca rezultat al variatiilor sezoniere, atunci acel element poate fi exclus din evaluarea starii ecologice pentru acel tip de corp de apa de suprafata. In astfel de circumstante, motivele pentru excluderea acelui element de calitate vor fi prezentate in schema directoare a bazinului hidrografic respectiv.
1.4.Identificarea presiunilor antropice
In vederea stabilirii impactului antropic se vor colecta si reactualiza informatiile despre tipul si marimea presiunilor antropice semnificative la care sunt supuse in mod deosebit apele de suprafata din fiecare district al bazinului hidrografic, in special urmatoarele:In vederea stabilirii impactului antropic, se vor colecta si reactualiza informatiile despre tipul si marimea presiunilor antropice semnificative la care sunt supuse in mod deosebit corpurile de apa de suprafata din fiecare district al bazinului hidrografic, in special urmatoarele: (la data 19-feb-2010 punctul 1., subpunctul 1.4.. din anexa 1^3 modificat de Art. I, punctul 94. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
a)estimarea si identificarea surselor de poluare punctiforme, in particular cu substantele prevazute in anexa nr. 6, provenite din activitati urbane, industriale sau agricole sau din alte instalatii si activitati, bazate printre altele, pe informatiile privind epurarea apelor uzate, protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole si, pentru scopurile schemei directoare la nivel de bazin hidrografic, pe informatiile privind descarcarea anumitor substante periculoase in mediu acvatic, calitatea apei de suprafata destinata prelevarii in scop potabil, calitatea apei pentru pesti, calitatea apei pentru moluste si calitatea apei de imbaiere;
a)estimarea si identificarea surselor de poluare punctiforme, in particular cu substantele prevazute in anexa nr. 6, provenite din activitati urbane, industriale sau agricole ori din alte instalatii si activitati, bazate printre altele pe informatiile privind epurarea apelor uzate, in conformitate cu prevederile art. 11 alin. (1) si (3)-(5) si art. 12 alin. (3)-(7) din anexa la Normele tehnice privind colectarea, epurarea si evacuarea apelor uzate urbane, NTPA-011, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 188/2002, pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate, cu modificarile si completarile ulterioare, protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole, in conformitate cu prevederile Hotararii Guvernului nr. 964/2000 privind aprobarea Planului de actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole, cu modificarile si completarile ulterioare, si, pentru scopurile schemei directoare initiale la nivel de bazin hidrografic, pe informatiile privind descarcarea anumitor substante periculoase in mediu acvatic, in conformitate cu art. 7 si 8 din Programul de eliminare treptata a evacuarilor, emisiilor si pierderilor de substante prioritar periculoase, aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 351/2005, cu modificarile si completarile ulterioare, pe informatiile privind prevenirea si controlul integrat al poluarii, in conformitate cu prevederile art. 31-33 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 152/2005 privind prevenirea si controlul integrat al poluarii, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 84/2006, calitatea apei de suprafata destinata prelevarii in scop potabil, in conformitate cu prevederile Hotararii Guvernului nr. 100/2002 pentru aprobarea Normelor de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca apele de suprafata utilizate pentru potabilizare si a Normativului privind metodele de masurare si frecventa de prelevare si analiza a probelor din apele de suprafata destinate producerii de apa potabila, cu modificarile si completarile ulterioare, calitatea apei pentru pesti, in conformitate cu prevederile Hotararii Guvernului nr. 202/2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind calitatea apelor de suprafata care necesita protectie si ameliorare in scopul sustinerii vietii piscicole, cu modificarile si completarile ulterioare, calitatea apei pentru moluste, in conformitate cu prevederile Hotararii Guvernului nr. 201/2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind calitatea apelor pentru moluste, cu modificarile si completarile ulterioare, calitatea apei de imbaiere, in conformitate cu prevederile Hotararii Guvernului nr. 459/2002 privind aprobarea Normelor de calitate pentru apa din zonele naturale amenajate pentru imbaiere, cu modificarile ulterioare;
(la data 19-feb-2010 punctul 1., subpunctul 1.4.., litera A. din anexa 1^3 modificat de Art. I, punctul 94. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
b)estimarea si identificarea surselor importante de poluare difuza, in particular cu substantele prevazute in anexa nr. 6, provenite din activitati urbane, industriale sau agricole sau din alte instalatii si activitati, bazate printre altele, pe informatiile privind protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole, calitatea apei potabile, si pentru scopurile schemei directoare la nivel de bazin hidrografic, pe informatiile privind descarcarea anumitor substante periculoase in mediu acvatic, calitatea apei de suprafata destinata prelevarii in scop potabil, calitatea apei pentru pesti, calitatea apei pentru moluste, plasarea pe piata a produselor de protectie a plantelor si calitatea apei de imbaiere;
b)estimarea si identificarea surselor importante de poluare difuza, in particular cu substantele prevazute in anexa nr. 6, provenite din activitati urbane, industriale sau agricole sau din alte instalatii si activitati, bazate printre altele, pe informatiile privind protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole, in conformitate cu prevederile art. 3, 4, 6 si 8 din Hotararea Guvernului nr. 964/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, pe informatiile privind plasarea pe piata a produselor biocide, in conformitate cu prevederile Hotararii Guvernului nr. 956/2005 privind plasarea pe piata a produselor biocide, cu modificarile si completarile ulterioare, calitatea apei potabile, in conformitate cu Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, cu modificarile si completarile ulterioare, si, pentru scopurile schemei directoare initiale la nivel de bazin hidrografic, pe informatiile privind descarcarea anumitor substante periculoase in mediul acvatic, in conformitate cu prevederile Hotararii Guvernului nr. 351/2005, cu modificarile si completarile ulterioare, calitatea apei de suprafata destinate prelevarii in scop potabil, in conformitate cu prevederile Hotararii Guvernului nr. 100/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, calitatea apei pentru pesti, in conformitate cu prevederile Hotararii Guvernului nr. 202/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, calitatea apei pentru moluste, in conformitate cu prevederile Hotararii Guvernului nr. 201/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, plasarea pe piata a produselor de protectie a plantelor, in conformitate cu prevederile art. 22 si 37 din Hotararea Guvernului nr. 1.559/2004 privind procedura de omologare a produselor de protectie a plantelor in vederea plasarii pe piata si a utilizarii lor pe teritoriul Romaniei, cu modificarile si completarile ulterioare, si calitatea apei de imbaiere, in conformitate cu prevederile Hotararii Guvernului nr. 459/2002, cu modificarile ulterioare;
(la data 19-feb-2010 punctul 1., subpunctul 1.4.., litera B. din anexa 1^3 modificat de Art. I, punctul 94. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
c)estimarea si identificarea captarilor importante de apa pentru folosinte urbane, industriale, agricole sau pentru alte folosinte, inclusiv variatiile sezoniere si necesarul anual total, si a pierderilor de apa in sistemele de distributie;
d)estimarea si identificarea impactului regularizarilor importante de cursuri de apa, inclusiv transportul si derivatiile, asupra caracteristicilor globale de curgere si a bilantului apei;
e)identificarea dereglarilor morfologice importante ale corpurilor de apa;
f)estimarea si identificarea altor impacte antropogene importante asupra starii apelor de suprafata;
g)estimarea destinatiilor de utilizare a terenurilor, inclusiv identificarea zonelor urbane importante, zonelor industriale si agricole si, acolo unde este necesar, identificarea zonelor piscicole si a padurilor.
1.5.Evaluarea impactului
In vederea evaluarii impactului se va realiza o evaluare a susceptibilitatii starii corpurilor de apa de suprafata la toate presiunile antropice identificate la pct. 1.4.
In acest sens se vor utiliza informatiile prevazute la pct. 1.4. si orice alte informatii relevante, inclusiv datele existente de monitoring al apelor si mediului acvatic, pentru a efectua o evaluare a posibilitatii pe care o au corpurile de apa de suprafata din cadrul districtului bazinului hidrografic, sa nu indeplineasca obiectivele de protectie a apelor si mediului acvatic prevazute la art. 21. Pentru realizarea unor astfel de evaluari se pot utiliza tehnici de modelare.
Pentru acele corpuri identificate ca avand risc de a nu indeplini obiectivele de calitate a apelor si mediului acvatic, acolo unde este necesar, trebuie sa fie efectuata caracterizarea ulterioara pentru a optimiza proiectarea ambelor tipuri de programe de monitoring, prevazute la art. 35 alin. (21)-(25), inclusiv a programelor de masuri prevazute la art. 43 alin (18).
Pentru acele corpuri identificate ca fiind la risc de a nu indeplini obiectivele de mediu pentru corpurile de apa de suprafata si subterane, acolo unde este necesar, trebuie sa fie efectuata caracterizarea ulterioara, pentru a optimiza proiectarea ambelor tipuri de programe de monitoring, prevazute la art. 35 alin. (11)-(15), inclusiv a programelor de masuri prevazute la art. 20 alin. (1)-(6), art. 43 alin. (18), (19), (2), (4), (5) si (6) si in anexa nr. 3 lit. C „Continutul programelor de masuri”.
(la data 19-feb-2010 punctul 1., subpunctul 1.5.. din anexa 1^3 modificat de Art. I, punctul 95. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
2.APE SUBTERANE2. CORPURI DE APA SUBTERANE (la data 19-feb-2010 punctul 2. din anexa 1^3 modificat de Art. I, punctul 96. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
2.1.Caracterizarea initiala
Se va efectua o caracterizare initiala a tuturor corpurilor de apa subterana pentru evaluarea utilizarii lor si a gradului in care exista riscul de neindeplinire a obiectivelor de protectie a apelor si mediului acvatic, prevazute la art. 21, pentru fiecare corp de apa subterana. Pentru caracterizarea initiala corpurile de apa subterana pot fi grupate. Pentru realizarea acestei caracterizari initiale se pot folosi datele hidrologice, geologice, pedologice, datele referitoare la destinatia utilizarii terenului, datele referitoare la evacuari si/sau captari sau alte date existente Caracterizarea initiala trebuie sa identifice:
a)localizarea si limitele corpului sau corpurilor de ape subterane;
b)presiunile la care corpul sau corpurile de apa de suprafata sunt supuse inclusiv:
(i)surse de poluare difuze;
(ii)surse de poluare punctuale;
(iii)captari;
(iv)realimentare artificiala.
c)caracterul general al stratului de suprafata al zonei de receptie din care corpul de apa subterana se realimenteaza;
d)acele corpuri de apa subterana de care sunt direct dependente ecosisteme ale apelor de suprafata sau ecosisteme terestre.
2.2.Caracterizarea ulterioara
Ca urmare a acestei caracterizari initiale, se va efectua caracterizarea ulterioara a acelui corp sau a acelor corpuri de apa subterana care au fost identificate ca avand risc, in scopul stabilirii unei evaluari mai precise a semnificatiei acestui risc si a identificarii oricaror masuri necesare. Aceasta caracterizare trebuie sa includa informatii relevante despre impactul activitatii umane si, acolo unde este necesar, informatii despre:Ca urmare a acestei caracterizari initiale, se va efectua caracterizarea ulterioara a acelui corp sau a acelor corpuri de apa subterana care au fost identificate ca fiind la risc, in scopul stabilirii unei evaluari mai precise a semnificatiei acestui risc si al identificarii oricaror masuri necesare, in conformitate cu prevederile art. 20 alin. (1)-(6), art. 43 alin. (18), (19), (2), (4), (5) si (6) si ale anexei nr. 3 lit. C „Continutul programelor de masuri”. Aceasta caracterizare trebuie sa includa informatii relevante despre impactul activitatii umane si, acolo unde este necesar, informatii despre: (la data 19-feb-2010 punctul 2., subpunctul 2.2.. din anexa 1^3 modificat de Art. I, punctul 97. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
a)caracteristicile geologice ale corpului de apa subterana, inclusiv extinderea si tipul unitatilor geologice;
b)caracterizarea hidrologica a corpurilor de apa subterana inclusiv conductivitatea hidraulica, porozitatea si limitele;
c)caracteristicile depozitelor superficiale si ale solurilor din zona din care corpul de apa subterana se realimenteaza, inclusiv grosimea, porozitatea, conductivitatea hidraulica si proprietatile de absorbtie ale depozitelor si solurilor;
d)caracteristicile de stratificatie a apelor subterane in corpul de apa subterana;
e)un inventar al sistemelor de suprafata asociate, inclusiv ecosistemele terestre si corpurile de apa de suprafata, cu care corpul de apa subterana este legat dinamic;
f)estimarile directiilor si ratelor (fluxurilor) de schimb de apa intre corpul de apa subterana si sistemele de suprafata asociate;
g)date suficiente pentru a calcula rata medie anuala pe termen lung a reincarcarii totale;
h)caracterizarea compozitiei chimice a apelor subterane, inclusiv specificarea contributiei generate din activitatea umana. In acest sens, atunci cand se stabilesc nivele de fond naturale pentru acele corpuri de ape subterane, se pot folosi tipologii pentru caracterizarea apelor subterane.
2.3.Revizuirea impactului activitatilor umane asupra apelor subterane
Pentru acele corpuri de apa subterana care traverseaza granita dintre doua sau mai multe tari sau care sunt identificate, ca urmare a caracterizarii initiale efectuate in concordanta cu pct. 2.1., ca avand risc de neindeplinire a obiectivelor de protectie a calitatii apelor si mediului acvatic stabilite pentru fiecare corp de apa in conformitate cu prevederile art. 21, trebuie culese si mentinute, acolo unde necesar, urmatoarele informatii despre fiecare corp de apa subterana:
a)localizarea punctelor in care corpul de apa subterana este folosit pentru captarea apei, cu exceptia:
(i)punctelor pentru captarea apei care furnizeaza mai putin de 10 m/zi, in medie;
(ii)punctelor pentru captarea apei in vederea consumului uman care furnizeaza mai putin de 10 m3/zi, in medie sau care deserveste mai putin de 50 persoane;
b)debitele medii anuale de prelevare (captare) din aceste puncte;
c)compozitia chimica a apelor captate din corpurile de ape subterane;
d)localizarea punctelor din corpurile de apa subterana in care sunt evacuate direct ape;
e)debitele evacuate in aceste puncte;
f)compozitia chimica a evacuarilor in corpul de apa subterana;
g)folosintele terenului in zona sau zonele de receptie din care corpul de apa se realimenteaza, inclusiv aportul de poluanti si alterarile antropogenice ale caracteristicilor de realimentare cum ar fi apa de ploaie sau scurgeri datorate impermeabilizarii solului, realimentarii artificiale, indiguirii sau drenajului.
2.4.Revizuirea impactului schimbarilor nivelurilor apei subterane
Se vor identifica acele corpuri de ape subterane pentru care trebuie sa fie specificate obiective de protectie a apelor si mediului acvatic mai scazute/reduse inclusiv ca rezultat al luarii in considerare a efectelor starii corpului de apa asupra:Se vor identifica acele corpuri de ape subterane pentru care trebuie sa fie specificate, in conformitate cu prevederile art. 24, obiectivele de mediu mai putin severe, inclusiv ca rezultat al luarii in considerare a efectelor starii corpului de apa asupra: (la data 19-feb-2010 punctul 2., subpunctul 2.4.. din anexa 1^3 modificat de Art. I, punctul 98. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
(i)apelor de suprafata si a ecosistemelor terestre asociate;
(ii)regularizarii apei, protectiei impotriva inundatiilor si drenaj;
(iii)dezvoltarii umane.
2.5.Revizuirea impactului poluarii asupra calitatii apelor subterane
Se vor identifica acele corpuri de ape subterane pentru care trebuie sa fie specificate obiective de protectie a apelor si mediului acvatic mai putin stringente si unde, ca rezultat al impactului activitatii umane, corpul de apa subterana este atat de poluat incat atingerea starii chimice bune a apelor subterane este nerealizabila sau deosebit de costisitoare.
Se vor identifica acele corpuri de ape subterane pentru care trebuie sa fie specificate, in conformitate cu prevederile art. 24, obiective de mediu mai putin severe si unde, ca rezultat al impactului activitatii umane, determinat in conformitate cu prevederile art. 43 alin. (14), corpul de apa subterana este atat de poluat incat atingerea starii chimice bune a apelor subterane este nerealizabila sau deosebit de costisitoare.
(la data 19-feb-2010 punctul 2., subpunctul 2.5.. din anexa 1^3 modificat de Art. I, punctul 99. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
Anexa 14: Schema districtelor de bazin cu limitele acestoraAnexa nr. 14: Schema districtelor de bazine hidrografice, cu limitele acestora (la data 19-feb-2010 anexa 1^4 modificat de Art. I, punctul 100. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
Vezi actul modificator
(la data 30-aug-2004 anexa 1^1 inlocuit de anexa 1 din Legea 310/2004 )
ANEXA Nr. 2: LATIMEA ZONELOR DE PROTECTIE IN JURUL LACURILOR NATURALE, LACURILOR DE ACUMULARE, IN LUNGUL CURSURILOR DE APA, DIGURILOR, CANALELOR, BARAJELOR SI A ALTOR LUCRARI HIDROTEHNICE

a) Latimea zonei de protectie in lungul cursurilor de apa
Latimea cursului de apa (m) 10-50 51-500 peste 500
Latimea zonei de protectie (m) 15 30 50
b) Latimea zonei de protectie in jurul lacurilor naturale
Suprafata lacului natural (ha) 10-100 101-1000 peste 1000
Latimea zonei de protectie (m) 5 10 15
c) Latimea zonei de protectie in jurul lacurilor de acumulare
Volumul brut al lacului de acumulare (mil. m3) 0,1-1 1,1-50 peste 50
Latimea zonei de protectie (m) 5 10 15
d) Latimea zonei de protectie de-a lungul digurilor
Inaltimea medie a digului (m) 0,5-2,5 2,6-5 peste 5
Latimea zonei de protectie (m)
– spre cursul de apa 5 10 15
– spre interiorul incintei 3 4 4
e) Latimea zonei de protectie de-a lungul canalelor de derivatie de debite
Adancimea medie a canalului (m) 0,5-2 2,1-5 peste 5
Latimea zonei de protectie (m)
– Canal cu debitul instalat pana la 10 m3/s 1 2 3
– Canal cu debitul instalat de la 10 m3/s la 50 m3/s 2 3 4
– Canal cu debitul instalat peste 50 m3/s 3 4 5
f) Baraje si lucrari-anexe la baraje
Inaltimea maxima a barajului de la fundatie la coronament (m) 5-15 16-50 peste 50
Latimea zonei de protectie (m)
– Baraj de pamant, anrocamente, beton sau alte materiale 10 20 50
– Lucrari-anexe la baraje 5 10 20
– Instalatii de determinare automata a calitatii apei, constructii si instalatii hidrometrice 2 m in jurul
acesteia
– Borne de microtriangulatie, foraje de drenaj, aparate de masurarea debitelor 1 m in jurul
acesteia
NOTA:
Zonele de protectie se masoara astfel:
a)la cursurile de apa, incepand de la limita albiei minore;
b)la lacurile naturale, de la nivelul mediu;
c)la lacurile artificiale, de la nivelul normal de retentie;
d)la alte lucrari hidrotehnice, de la limita zonei de constructie.
Zona de protectie sanitara la instalatiile de alimentare cu apa se stabileste de autoritatea centrala in domeniul sanatatii publice.
a)Latimea zonei de protectie in lungul cursurilor de apa

Latimea cursului de apa (m) sub 10 10-50 peste 51
Latimea zonei de protectie (m) 5 15 20
Cursuri de apa regularizate (m) 2 3 5
Cursuri de apa indiguite (m) toata lungimea dig-mal, daca aceasta este mai mica de 50 m
b)Latimea zonei de protectie in jurul lacurilor naturale:
– indiferent de suprafata, 5 m la care se adauga zona de protectie stabilita in conformitate cu art. 5.
c)Latimea zonei de protectie in jurul lacurilor de acumulare:
– intre Nivelul Normal de Retentie si cota coronamentului.
d)Latimea zonei de protectie de-a lungul digurilor:
– 4 m spre interiorul incintei.
e)Latimea zonei de protectie de-a lungul canalelor de derivatie de debite:
– 3 m.
f)Baraje si lucrari-anexe la baraje:
Latimea zonei de protectie (m)

– baraje de pamant, anrocamente, beton sau alte materiale 20 m in jurul acestora
– instalatii de determinare automata a calitatii apei, constructii si instalatii hidrometrice 2 m in jurul acestora
– borne de microtriangulatie, foraje de drenaj, foraje hidrogeologice, aparate de masurarea debitelor 1 m in jurul acestora
g)latimea zonei de protectie (m) la forajele hidrogeologice din reteaua nationala de observatii si masuratori – 1,5 m in jurul acestora.
(la data 12-iun-2006 anexa 2 completat de Art. I, punctul 40. din Legea 112/2006 )
ANEXA nr. 3: CONTINUTUL MINIM AL SCHEMELOR DIRECTOARE DE AMENAJARE SI MANAGEMENT ALE BAZINULUI HIDROGRAFIC SI AL PROGRAMELOR DE MASURI AFERENTE ACESTORA
(A)Schemele directoare de amenajare si management a apelor la nivel de bazin hidrografic (schemele directoare) trebuie sa cuprinda urmatoarele elemente:
1.o descriere generala a caracteristicilor districtelor bazinelor hidrografice:1. o descriere generala a caracteristicilor districtelor bazinelor hidrografice impuse de prevederile art. 43 alin. (14) si (15) si ale anexei nr. 13: (la data 19-feb-2010 alin. (A), punctul 1. din anexa 3 modificat de Art. I, punctul 101. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
1.1.Pentru apele de suprafata:
a)trasarea pe harta a corpurilor de apa si a limitelor acestora;
b)trasarea pe harta a ecoregiunilor si a tipurilor de corpuri de apa de suprafata din cadrul bazinului hidrografic;
c)identificarea conditiilor de referinta pentru tipurile de corpuri de apa de suprafata;
1.2.Pentru apele subterane: trasarea pe harta a corpurilor de apa subterana si a limitelor acestora;
2.un rezumat al presiunilor antropice importante si al impactului activitatilor umane asupra starii apelor de suprafata si subterane, inclusiv:
a)estimarea poluarii din surse punctuale;
b)estimarea poluarii din surse difuze, inclusiv un rezumat al folosintelor terenului;
c)estimarea presiunilor asupra starii cantitative a apelor, inclusiv asupra captarilor;
d)analizele altor impacte ale activitatii umane asupra starii apelor;
3.identificarea si trasarea pe harta a zonelor protejate;
3.identificarea si trasarea pe harta a zonelor protejate prevazute la art. 51 si in anexa nr. 12;
(la data 19-feb-2010 alin. (A), punctul 3. din anexa 3 modificat de Art. I, punctul 101. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
4.o harta a retelelor de monitoring si o prezentare pe harta a rezultatelor programelor de monitoring efectuate conform acelor prevederi, pentru starea:
a)apelor de suprafata (ecologica si chimica);
b)apelor subterane (chimica si cantitativa);
c)zonelor protejate;
4.o harta a retelelor de monitoring si o prezentare pe harta a rezultatelor programelor de monitoring efectuate conform prevederilor art. 35 si ale anexei nr. 11, pentru starea:
a)corpurilor de apa de suprafata (ecologica si chimica);
b)corpurilor de apa subterane (chimica si cantitativa);
c)zonelor protejate;
(la data 19-feb-2010 alin. (A), punctul 4. din anexa 3 modificat de Art. I, punctul 101. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
5.o lista a obiectivelor de protectie a apelor si mediului acvatic stabilite pentru apele de suprafata, subterane si zonele protejate, inclusiv identificarea in particular a situatiilor in care s-a facut uz de art. 23, 24, 25 si 27 si informatiile asociate necesare conform acestui articol;
6.un rezumat al analizelor economice ale utilizarii apei;
6.un rezumat al analizelor economice ale utilizarii apei, in conformitate cu prevederile art. 43 alin. (14) si (15) si ale anexei nr. 4;
(la data 19-feb-2010 alin. (A), punctul 6. din anexa 3 modificat de Art. I, punctul 101. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
7.un rezumat al programului sau programelor de masuri adoptate, inclusiv modurile in care obiectivele stabilite in conformitate cu prevederile art. 21 sunt atinse prin acestea.7. un rezumat al programului sau programelor de masuri adoptate in conformitate cu prevederile art. 20 alin. (1)-(6), art. 43 alin. (18), (19), (2), (4), (5) si (6) si ale anexei nr. 3 lit. C „Continutul programelor de masuri”, inclusiv modurile in care obiectivele stabilite in conformitate cu prevederile art. 21 sunt atinse prin acestea. (la data 19-feb-2010 alin. (A), punctul 7. din anexa 3 modificat de Art. I, punctul 101. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
7.1.un rezumat al masurilor necesare pentru implementarea legislatiei in domeniul protectiei apelor;
7.2.un raport al etapelor practice si al masurilor luate pentru aplicarea principiului recuperarii costurilor de utilizare a apei, in conformitate cu prevederile art. 80 alin (11) si (12);
7.3.un rezumat al masurilor luate pentru indeplinirea cerintelor privind apa utilizata pentru prelevarea de apa potabila, in conformitate cu prevederile art. 26 alin. (1) si (2), art. 5 alin. (1), art. 17 lit. e) si art. 35 alin. (23) si (24);
7.3.un rezumat al masurilor luate pentru indeplinirea cerintelor privind apa utilizata pentru prelevarea de apa potabila, in conformitate cu prevederile art. 26 alin. (1) si (2), art. 5 alin. (1), art. 17 lit. a2) si art. 35 alin. (13) si (14);
(la data 19-feb-2010 alin. (A), punctul 7., subpunctul 7.3.. din anexa 3 modificat de Art. I, punctul 101. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
7.4.un rezumat al masurilor de control impuse asupra captarilor si alocarii apei, inclusiv referinta inregistrarii si identificarii cazurilor in care s-au facut exceptii, in conformitate cu prevederile art. 2 lit. b) – e);
7.4.un rezumat al masurilor de control impuse asupra captarilor si alocarii apei, inclusiv referinta inregistrarii si identificarii cazurilor in care s-au facut exceptii, in conformitate cu prevederile lit. e) de la lit. C „Continutul programelor de masuri”;
(la data 19-feb-2010 alin. (A), punctul 7., subpunctul 7.4.. din anexa 3 modificat de Art. I, punctul 101. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
7.5.un rezumat al masurilor de control adoptate pentru evacuarile din surse punctuale si din alte activitati cu un impact asupra starii apelor; in conformitate cu prevederile art. 48 si 50;
7.5.un rezumat al masurilor de control adoptate pentru evacuarile de ape uzate din surse punctuale si din alte activitati cu un impact asupra starii apelor, in conformitate cu prevederile lit. g), respectiv i) de la lit. C „Continutul programelor de masuri”;
(la data 19-feb-2010 alin. (A), punctul 7., subpunctul 7.5.. din anexa 3 modificat de Art. I, punctul 101. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
7.6.o identificare a cazurilor in care evacuarile directe in apele subterane au fost autorizate, in conformitate cu prevederile art. 20;
7.7.un rezumat al masurilor luate asupra substantelor prioritare;
7.8.un rezumat al masurilor luate pentru prevenirea sau reducerea impactului producerii de poluari accidentale;
7.9.un rezumat al masurilor luate, in conformitate cu prevederile art. 25 lit. b) si c), pentru corpurile de apa care nu au realizat obiectivele stabilite in conformitate cu prevederile art. 21;
7.9.un rezumat al masurilor luate, in conformitate cu prevederile art. 43 alin. (5) si (6), pentru corpurile de apa care nu au realizat obiectivele stabilite in conformitate cu prevederile art. 21;
(la data 19-feb-2010 alin. (A), punctul 7., subpunctul 7.9.. din anexa 3 modificat de Art. I, punctul 101. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
7.10.detalii asupra masurilor suplimentare identificate ca fiind necesare pentru realizarea obiectivelor stabilite in conformitate cu prevederile art. 21;
7.11.detalii asupra masurilor luate pentru evitarea cresterii poluarii apelor marine;
7.11.detalii asupra masurilor luate pentru evitarea cresterii poluarii apelor marine, in conformitate cu prevederile art. 43 alin. (4);
(la data 19-feb-2010 alin. (A), punctul 7., subpunctul 7.11.. din anexa 3 modificat de Art. I, punctul 101. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
7.12.o identificare, pe bazine hidrografice, a riscului, in conformitate cu prevederile art. 43 alin. (110), pentru a putea identifica riscul la inundatii;
7.13.detalii asupra masurilor pentru evitarea situatiilor de risc.
(la data 12-iun-2006 alin. (A), punctul 7. din anexa 3 completat de Art. I, punctul 41. din Legea 112/2006 )
8.un registru al tuturor programelor detaliate si al schemelor directoare pentru districtul bazinului hidrografic, in particular pentru sub-bazine, sectoare, portiuni sau tipuri de ape, impreuna cu un rezumat al continutului acestora;
9.un rezumat al masurilor de informare si consultare a publicului luate, rezultatul acestora si schimbarile facute schemelor directoare, ca urmare a acestor actiuni;
10.o lista a autoritatilor competente;
11.punctele de contact si procedurile pentru obtinerea documentatiilor de baza si a informatiilor legate de informarea si consultarea publicului si, in particular, detalii referitoare la masurile de control adoptate, precum si detalii referitoare la datele existente de monitoring colectate.
11.punctele de contact si procedurile pentru obtinerea documentatiilor de baza si a informatiilor legate de informarea si consultarea publicului in conformitate cu art. 43 si, in particular, detalii referitoare la masurile de control adoptate in conformitate cu prevederile lit. g) si i) de la lit. C, precum si detalii referitoare la datele existente de monitoring colectate in conformitate cu prevederile art. 35 si ale anexei nr. 11;
(la data 19-feb-2010 alin. (A), punctul 11. din anexa 3 modificat de Art. I, punctul 101. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
(B)Prima actualizare a schemei directoare la nivel de bazin hidrografic precum si toate celelalte trebuie sa includa:
1.un rezumat al tuturor schimbarilor sau actualizarilor de la publicarea versiunii anterioare a schemei directoare la nivel de bazin hidrografic, inclusiv un rezumat al revizuirilor care trebuie efectuate, in conformitate cu prevederile art. 23, 24, 25 si 27;
2.o evaluare a progresului facut pentru realizarea obiectivelor de calitate a apei si mediului acvatic, inclusiv prezentarea rezultatelor pentru perioada de aplicare a schemei directoare anterioare, sub forma de harta si o explicatie pentru orice obiective de calitate a apei si mediului acvatic care nu au fost indeplinite;
2.o evaluare a progresului facut pentru atingerea obiectivelor de mediu pentru corpurile de apa de suprafata si subterane, inclusiv prezentarea rezultatelor pentru perioada de aplicare a schemei directoare anterioare, sub forma de harta, si o explicatie pentru orice obiective de mediu care nu au fost indeplinite;
(la data 19-feb-2010 alin. (B), punctul 2. din anexa 3 modificat de Art. I, punctul 102. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
3.un rezumat si o explicatie pentru orice masura prevazuta in precedenta versiune a schemei directoare la nivel de bazin hidrografic care nu au fost inca intreprinsa;
4.un rezumat al tuturor masurilor intermediare suplimentare adoptate, in conformitate cu prevederile art. 25 lit. b) si c), de la publicarea versiunii anterioare a schemei directoare la nivel de bazin hidrografic.
4.un rezumat al tuturor masurilor intermediare suplimentare adoptate, in conformitate cu prevederile art. 43 alin. (5) si (6), de la publicarea versiunii anterioare a schemei directoare la nivel de bazin hidrografic.
(la data 19-feb-2010 alin. (B), punctul 4. din anexa 3 modificat de Art. I, punctul 102. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
(C)CONTINUTUL PROGRAMELOR DE MASURI
1.Pentru fiecare bazin hidrografic se stabileste un Program de masuri care va tine seama de caracteristicile bazinului hidrografic, impactul activitatilor umane asupra mediului si analiza economica a folosintelor de apa, realizate in conformitate cu prevederile art. 43 alin. (14), si va urmari realizarea obiectivelor de protectie a calitatii apelor si mediului acvatic si a zonelor protejate asociate bazinului hidrografic.
Pentru fiecare bazin hidrografic se stabileste un program de masuri, care va tine seama de caracteristicile bazinului hidrografic, presiunile generate de activitatile umane si impactul acestora asupra mediului si analiza economica a folosintelor de apa, realizate in conformitate cu prevederile art. 43 alin. (14), si va urmari atingerea obiectivelor de mediu pentru corpurile de apa de suprafata si subterane si pentru zonele protejate asociate bazinului hidrografic.
(la data 19-feb-2010 alin. (C), punctul 1. din anexa 3 modificat de Art. I, punctul 103. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
2.Fiecare program de masuri va include masuri de baza si, unde este cazul, masuri specifice.
3.Masurile de baza sunt cerinte minime de conformare si vor consta din:
a)masurile de implementare a legislatiei privind protectia calitatii apei, inclusiv masurile privind apa de imbaiere, apa potabila, accidentele majore cu impact asupra mediului, epurarea apelor uzate urbane, reducerea poluarii cu nitrati proveniti din agricultura, descarcarea substantelor periculoase in ape, evaluarea impactului asupra mediului, namolurile provenite din statiile de epurare, produse pentru protectia plantelor, controlul integrat al poluarii industriale, protectia pasarilor;
a)masurile de implementare a legislatiei privind protectia calitatii apei, inclusiv masurile privind apa de imbaiere, in conformitate cu prevederile Hotararii Guvernului nr. 459/2002 privind aprobarea Normelor de calitate pentru apa din zonele naturale amenajate pentru imbaiere, cu modificarile ulterioare, apa potabila, in conformitate cu prevederile Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, cu modificarile si completarile ulterioare, accidentele majore cu impact asupra mediului, in conformitate cu prevederile Hotararii Guvernului nr. 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major in care sunt implicate substante periculoase, cu modificarile ulterioare, epurarea apelor uzate urbane, in conformitate cu prevederile Hotararii Guvernului nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate, cu modificarile si completarile ulterioare, reducerea poluarii cu nitrati proveniti din agricultura, in conformitate cu prevederile Hotararii Guvernului nr. 964/2000 privind aprobarea Planului de actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole, cu modificarile si completarile ulterioare, descarcarea substantelor periculoase in ape, in conformitate cu prevederile Hotararii Guvernului nr. 351/2005 privind aprobarea Programului de eliminare treptata a evacuarilor, emisiilor si pierderilor de substante prioritar periculoase, cu modificarile si completarile ulterioare, evaluarea impactului asupra mediului, in conformitate cu prevederile Hotararii Guvernului nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private asupra mediului, namolurile provenite din statiile de epurare, in conformitate cu prevederile Ordinului ministrului mediului si gospodaririi apelor si al ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale nr. 344/708/2004 pentru aprobarea Normelor tehnice privind protectia mediului si in special a solurilor, cand se utilizeaza namolurile de epurare in agricultura, cu modificarile si completarile ulterioare, produse pentru protectia plantelor, in conformitate cu prevederile Hotararii Guvernului nr. 1.559/2004 privind procedura de omologare a produselor de protectie a plantelor in vederea plasarii pe piata si a utilizarii lor pe teritoriul Romaniei, cu modificarile si completarile ulterioare, protectia plantelor, controlul integrat al poluarii industriale, in conformitate cu prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 152/2005 privind prevenirea si controlul integrat al poluarii aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 84/2006, protectia habitatelor sau speciilor, in conformitate cu prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si a faunei salbatice, cu modificarile si completarile ulterioare;
(la data 19-feb-2010 alin. (C), punctul 3., litera A. din anexa 3 modificat de Art. I, punctul 103. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
b)masuri privind recuperarea costurilor serviciilor specifice gospodaririi apelor in conformitate cu prevederile art. 80 alin. (11) si (12);
c)masuri de promovare a utilizarii eficiente si durabile a apei, in scopul realizarii obiectivelor de protectie a calitatii apelor si mediului acvatic si a zonelor protejate asociate bazinului hidrografic;
d)masuri privind asigurarea calitatii apei potabile, inclusiv masuri de protectie a calitatii apei, pentru a reduce nivelul de tratare necesar pentru producerea de apa potabila in conformitate cu prevederile art. 5 alin. (1);
d)masuri privind asigurarea calitatii apei potabile, inclusiv masuri de protectie a calitatii apei, pentru a reduce nivelul de tratare necesar pentru producerea de apa potabila, in conformitate cu prevederile art. 26 alin. (1) si (2), art. 5 alin. (1) si art. 17 lit. a2);
(la data 19-feb-2010 alin. (C), punctul 3., litera D. din anexa 3 modificat de Art. I, punctul 103. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
e)reglementarea prealabila si controlul prelevarilor de apa dulce de suprafata si subterana si ale acumularilor de apa de suprafata, inclusiv un registru al prelevarilor de apa. Controlul va fi reanalizat periodic si unde este necesar reactualizat. Se excepteaza de la control acele prelevari sau acumulari care nu au un impact semnificativ asupra starii apei;
e)autorizarea prealabila si controalele privind captarile de apa dulce de suprafata si subterana si indiguirile de apa de suprafata, inclusiv un registru al captarilor de apa. Controalele vor fi reanalizate periodic si, unde este necesar, reactualizate. Se excepteaza de la controale acele prelevari sau indiguiri care nu au un impact semnificativ asupra starii apei;
(la data 19-feb-2010 alin. (C), punctul 3., litera E. din anexa 3 modificat de Art. I, punctul 103. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
f)autorizarea prealabila si controlul reincarcarilor si imbogatirilor artificiale ale corpurilor de apa subterana. Apa utilizata poate fi preluata din orice apa de suprafata si subterana, cu conditia ca utilizarea sursei sa nu compromita realizarea obiectivelor de mediu pentru sursa de apa sau pentru corpul de apa subterana reincarcat sau imbogatit. Controlul va fi reanalizat periodic si unde este necesar reactualizat;
g)reglementarea prealabila a surselor de evacuare punctuale, care pot cauza poluarea apelor, inclusiv introducerea de poluanti in apa sau autorizarea prealabila sau inregistrarea pe baza unor reguli generale obligatorii, stabilind controlul emisiilor pentru poluantii interesati inclusiv controlul acestora. Controlul va fi reanalizat periodic si unde este necesar reactualizat;
g)reglementarea prealabila a evacuarilor din surse punctuale, care pot cauza poluarea apelor, inclusiv introducerea de poluanti in apa, sau autorizarea prealabila ori inregistrarea pe baza unor reguli generale obligatorii, stabilind controlul emisiilor pentru poluantii de interes, inclusiv controlul acestora, in conformitate cu prevederile art. 28. Controlul va fi reanalizat periodic si, unde este necesar, reactualizat;
(la data 19-feb-2010 alin. (C), punctul 3., litera G. din anexa 3 modificat de Art. I, punctul 103. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
h)masuri de prevenire sau control al introducerii de poluanti din sursele difuze capabile de a cauza poluare. Controlul poate fi sub forma unei autorizari prealabile, inclusiv interzicerea intrarii de poluanti in apa, sau inregistrarea pe baza unor reguli generale obligatorii. Controlul va fi reanalizat periodic si unde este necesar reactualizat;
i)masuri pentru orice alt impact advers semnificativ asupra apelor, identificate conform art. 43 alin. (14) si anexei nr. 13, in special masuri pentru asigurarea conformarii conditiilor hidrologice ale corpurilor de apa cu realizarea starii ecologice sau potentialului ecologic solicitate pentru corpurile de apa desemnate ca artificiale sau puternic modificate. Controlul poate fi sub forma unei autorizari prealabile, inclusiv interzicerea intrarii de poluanti in apa, sau inregistrarea pe baza unor reguli generale obligatorii. Controlul va fi reanalizat periodic si unde este necesar reactualizat;
i)masuri pentru orice alt impact advers semnificativ asupra apelor, identificate conform prevederilor art. 43 alin. (14) si (15) si ale anexei nr. 13, in special masuri pentru asigurarea conformarii conditiilor hidrologice ale corpurilor de apa cu realizarea starii ecologice bune sau potentialului ecologic bun solicitate pentru corpurile de apa desemnate ca artificiale sau puternic modificate. Controlul poate fi sub forma unei autorizari prealabile, inclusiv interzicerea evacuarii de poluanti in apa, sau a unei inregistrari pe baza unor reguli generale obligatorii. Controlul va fi reanalizat periodic si, unde este necesar, reactualizat;
(la data 19-feb-2010 alin. (C), punctul 3., litera I. din anexa 3 modificat de Art. I, punctul 103. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
j)interzicerea evacuarii directe de poluanti in apele subterane, cu exceptia cazurilor prevazute la art. 20, cu conditia ca acele descarcari sa nu compromita realizarea obiectivelor de mediu pentru corpurile de apa subterana;
k)masuri pentru eliminarea poluarii apelor de suprafata cu substante prioritar periculoase si reducerea progresiva a poluarii cu alte substante care altfel ar putea conduce la nerealizarea obiectivelor stabilite pentru corpurile de apa;
k)masuri pentru eliminarea poluarii apelor de suprafata cu substante prioritar periculoase si reducerea treptata a poluarii cu alte substante care altfel ar putea conduce la nerealizarea obiectivelor stabilite pentru corpurile de apa, in conformitate cu prevederile art. 21;
(la data 19-feb-2010 alin. (C), punctul 3., litera K. din anexa 3 modificat de Art. I, punctul 103. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
l)orice masuri de prevenire a pierderilor semnificative de poluanti din instalatiile tehnologice si prevenirea sau reducerea impactului incidentelor de poluare accidentala, de exemplu ca urmare a inundatiilor, inclusiv sistemele de detectare si alarmare in cazul unor astfel de evenimente. In cazul accidentelor care nu pot fi prevazute in mod rezonabil, acestea vor include toate masurile adecvate pentru reducerea riscului pentru ecosistemele acvatice.
4.Masurile suplimentare sunt acele masuri proiectate si implementate in plus fata de masurile de baza, in scopul realizarii obiectivelor de protectie a calitatii apelor si mediului acvatic si a zonelor protejate asociate bazinului hidrografic.
Acestea includ:
a)masuri legislative
b)instrumente administrative
c)instrumente fiscale si economice
d)acorduri de protectia mediului negociate
e)controlul emisiilor
f)coduri de buna practica
g)zone de agrement si de restaurare a zonelor umede
h)controlul prelevarilor
i)masuri de management al cerintelor de apa, printre altele, promovarea unei productii agricole adaptate, cum ar fi culturile cu cerinte reduse de apa in zonele afectate de seceta
j)masuri de eficientizare si reutilizare, printre altele, promovarea unor tehnologii eficiente din punct de vedere al consumului de apa in industrie si a tehnicilor de irigatii, care necesita un consum redus de apa
k)proiecte de constructii
l)uzine de desalinizare
m)proiecte de reabilitare
n)reincarcarea artificiala a acviferelor
o)proiecte educationale
p)proiecte de cercetare, dezvoltare si demonstrative
q)alte masuri relevante
m)masuri ce decurg din strategia nationala de management al riscului la inundatii.
(la data 12-iun-2006 alin. (C) din anexa 3 completat de Art. I, punctul 42. din Legea 112/2006 )
ANEXA nr. 4: ANALIZA ECONOMICA
Analiza economica va contine informatii suficiente si detaliate (tinand seama de cheltuielile asociate cu colectarea datelor relevante) pentru:
1.a face calculele relevante necesare pentru a lua in considerare principiul recuperarii cheltuielilor serviciilor de apa, tinand seama de prognoza pe termen lung privind alimentarea si necesarul de apa din cadrul districtului de bazin hidrografic si daca este necesar:
a)estimarile volumului, preturilor si cheltuielilor asociate cu serviciile de apa;
b)estimarile investitiilor importante inclusiv prognozele referitoare la realizarea unor asemenea investitii;
2.a decide asupra celei mai bune combinatii de masuri din punct de vedere al eficientei costurilor in domeniul folosintelor de apa care trebuie incluse in programele de masuri, prevazute la art. 43 alin. (18), pe baza estimarilor costurilor potentiale de realizare a acestor masuri.
Analiza economica, capitol al planurilor de management pe bazine hidrografice – componenta de gospodarire calitativa a schemelor directoare, se va realiza la nivelul fiecarui bazin hidrografic si va fi structurata pe doua parti:
1.Analiza economica a gestionarii si utilizarii durabile a apei in bazinul hidrografic;
2.Analiza economica in contextul programului de masuri, prevazut la art. 43 alin. (18), sectiune-cheie a planului de management pe bazine hidrografice.
1.Analiza economica a gestionarii si utilizarii durabile a apei va contine informatii suficiente si detaliate aferente:
– evaluarii importantei economice a activitatii de gestionare si utilizare durabila a apei;
– evaluarii tendintelor privind evolutia cerintei de apa si a volumelor de apa prelevate la nivelul bazinului/spatiului hidrografic, precum si a indicatorilor macroeconomici pe termen mediu si lung;
– mecanismului recuperarii costurilor, pentru gestionarea durabila a resurselor de apa, respectand principiile „poluatorul plateste” si „utilizatorul plateste”, mecanism stabilit in baza contributiilor aferente pe categorii de surse si utilizatori si luand in calcul cheltuielile corespunzatoare serviciilor de:
– administrare, exploatare si intretinere a infrastructurii Sistemului national de gospodarire a apelor, intretinerii cursurilor de apa, lucrarilor de aparare impotriva inundatiilor;
– administrare, exploatare si intretinere a albiilor minore ale apelor, a cuvetelor lacurilor si baltilor, in starea lor naturala sau amenajata, a falezei si plajei marii, a zonelor umede si a celor protejate, aflate in patrimoniu;
– administrare, exploatare si intretinere a infrastructurii Sistemului national de veghe hidrologica si hidrogeologica;
– administrare, exploatare si intretinere a Sistemului national de supraveghere a calitatii resurselor de apa – supraveghere a calitatii resurselor de apa de suprafata si subterane, de prevenire si avertizare in caz de poluari accidentale, precum si de supraveghere cantitativa a resurselor de apa;
– administrare, exploatare si intretinere a retelei nationale de observatii si masuratori hidrologice si hidrogeologice;
– protectie, restaurare si valorificare a resurselor de apa, constituirea si gestionarea fondului national de date hidrologice, hidrogeologice si de gospodarire a apelor;
– altor servicii conforme sustinerii bugetului de venituri si cheltuieli al Administratiei Nationale „Apele Romane” si al autoritatilor de administrare bazinala a resurselor de apa din subordinea acesteia.
Mecanismul economic specific domeniului gospodaririi cantitative si calitative a resurselor de apa are la baza principiul recuperarii costurilor privind gospodarirea apei, gestionarea durabila a resurselor de apa, refolosirea si economisirea resurselor de apa prin aplicarea de stimuli economici, inclusiv pentru cei ce manifesta o preocupare constanta in protejarea calitatii si cantitatii apei; aplicarea de penalitati celor care risipesc sau polueaza resursele de apa va tine cont de principiul asigurarii redistribuirii si impartirii riscurilor, realizand astfel o echitate relativ stabila in ceea ce priveste gradul de inzestrare a diferitelor bazine hidrografice.
Din punctul de vedere al mecanismului recuperarii costurilor, analiza economica va contine structura cheltuielilor serviciilor specifice de gospodarire a apelor, ale serviciilor comune de gospodarire a apelor, precum si ale altor activitati aflate in atributiile autoritatilor de administrare bazinala a resurselor de apa, gradul lor de acoperire, propunerea de indici anuali de reactualizare a cuantumului contributiilor aferente serviciilor specifice de gospodarire a apelor, in corelarea acestuia cu cheltuielile aferente activitatii de gospodarire a apelor si cu volumul de apa bruta livrat;
– mecanismului recuperarii costurilor pentru serviciile comunitare de utilitati publice in domeniul apei – captare, tratare, distributie apa potabila pentru populatie, industrie, unitati agrozootehnice;
– mecanismului recuperarii costurilor pentru protectia mediului, ce cuprinde servicii de colectare si epurare a apelor uzate.
2.Analiza economica in contextul programului de masuri, sectiune-cheie a planului de management pe bazine hidrografice, va contine informatii suficiente si detaliate privind:
– estimarile investitiilor legate de lucrarile, constructiile de gospodarire a apelor, costul si impactul acestora in procesul de recuperare a costurilor, rezultate ca urmare a necesitatii efectuarii cheltuielilor aferente intretinerii si administrarii acestora;
– identificarea celei mai bune combinatii de masuri incluse in programele de masuri prevazute la art. 43 alin. (18) din punctul de vedere al raportului cost-eficienta pentru atingerea obiectivelor de mediu pentru corpurile de apa de suprafata si subterane prevazute la art. 21, ca parte componenta a programelor de masuri din cadrul planurilor de management pe bazine hidrografice;
– justificarea derogarilor in atingerea obiectivelor de mediu pentru corpurile de apa de suprafata si subterane, in conformitate cu prevederile art. 21, prin prelungirea termenului-limita de atingere a obiectivelor (2021, 2027,…), sau propunerea de obiective mai putin severe din cauza costurilor disproportionate;
– procesul de desemnare a corpurilor de apa puternic modificate, in conformitate cu prevederile art. 22.
(la data 19-feb-2010 anexa 4 modificat de Art. I, punctul 104. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
ANEXA nr. 5: LISTA SUBSTANTELOR PRIORITARE/PRIORITARE PERICULOASE

Nr. crt. Substanta prioritara/prioritara periculoasa Numar
CAS* UE**
1. Alaclor 15972-60-8 240-110-8
2. Antracen 120-12-7 204-371-1
3. Atrazin 1912-24-9 217-617-8
4. Benzen 71-43-2 200-753-7
5. Difenileteri bromurati n.d. n.d.
6. Cadmiu si compusi 7440-43-9 231-152-8
7. Cloralcani C10-C13 85535-84-8 287-476-5
8. Clorfenvinfos 470-90-6 207-432-0
9. Clorpirifos 2921-88-2 220-864-4
10. 1,2-dicloretan 107-06-2 203-458-1
11. Diclormetan 75-09-2 200-838-9
12. 2-etilhexil-diftalat 117-81-7 204-211-0
13. Diuron 330-54-1 206-354-4
14. Endosulfan (alfa) 959-98-8 n.d.
15. Fluorantren 206-44-0 205-912-4
16. Hexaclorbenzen 118-74-1 204-273-9
17. Hexaclorbutadiena 87-68-3 201-765-5
18. Hexaclorciclohexan (gama) 58-89-9 200-401-2
19. Isoproturon 34123-59-6 251-835-4
20. Plumb si compusi 7439-92-1 231-100-4
21. Mercur si compusi 7439-97-6 231-106-7
22. Naftalina 91-20-3 202-049-5
23. Nichel si compusi 7440-02-0 231-111-4
24. Nonil-fenoli 25154-52-3 246-672-0
(4-para-nonil-fenol) 104-40-5 203-199-4
25. Octil-fenoli 1806-26-4 217-302-5
(para-tert-octilfenol) 140-66-9 n.d.
26. Pentaclorbenzen 608-93-5 210-172-5
27. Pentaclorfenol 87-86-5 201-778-6
28. Hidrocarburi poliaromatice n.d. n.d.
benz-a-piren 50-32-8 200-028-5
benz-b-fluorantren 205-99-2 205-911-9
benz-g,h,i-perilen 191-24-2 205-883-8
benz-k-fluorantren 207-08-9 205-916-6
indeno-1,2,3-cd-piren 193-39-5 205-893-2
29. Simazin 122-34-9 204-535-2
30. Compusi tributilstanici 688-73-3 211-704-4
cation tributilstaniu 36643-28-4 n.d.
31. Triclorbenzeni 12002-48-1 234-413-4
1,2,4-triclorbenzen 120-82-1 204-428-0
32. Triclormetan (cloroform) 67-66-3 200-663-8
33. Trifluralin 1582-09-8 216-428-8
* CAS – Chemical Abstract Service – Serviciul de catalogare a substantelor chimice
** UE – Inventarul European al substantelor chimice comerciale existente (EINECS) sau Lista Europeana de substante chimice notificate (ELINCS)
– n.d. – nedisponibil
ANEXA nr. 6: LISTA PRINCIPALILOR POLUANTI
1.Compusi organohalogenati si substante care pot forma astfel de compusi in mediu acvatic
2.Compusi organofosforici
3.Compusi organostanici
4.Substante si preparate, sau produsi de degradare ai acestora, care s-a dovedit ca au proprietati cancerigene sau mutagene sau proprietati care pot afecta steroidogenic tiroida, reproductia sau alte functii endocrine in sau prin mediu acvatic
5.Hidrocarburi persistente si substante toxice organice persistente sau care se pot bioacumula
6.Cianuri
7.Metale si compusii lor
8.Arsenic si compusii lor
9.Biocide si produse de protectia plantelor
10.Materii in suspensie
11.Substante care contribuie la eutroficare (in particular nitrati si fosfati)
12.Substante care au o influenta nefavorabila asupra bilantului de oxigen (si care poate fi masurat folosind parametri ca CBO5, CCO, etc.)
(la data 30-aug-2004 anexa 2 completat de anexa 2 din Legea 310/2004 )
ANEXA nr. 7:
A)Planurile de management al riscului la inundatii
I.Componentele primelor planuri de management al riscului la inundatii:
1.concluziile evaluarii preliminare a riscurilor de inundatii, astfel cum sunt solicitate in conformitate cu art. 761, sub forma unei harti sumare a districtului hidrografic, care identifica zonele prevazute la art. 5 alin. (1), care sunt supuse prezentului plan de management al riscului la inundatii;
2.hartile de hazard si de risc la inundatii, astfel cum au fost pregatite in temeiul prevederilor art. 762 si 763, sau cele deja existente, in conformitate cu art. 768, precum si concluziile care pot fi deduse din aceste harti;
3.o descriere a obiectivelor corespunzatoare de management al riscului la inundatii, stabilite in conformitate cu art. 764 alin. (2);
4.un rezumat si o ordine de prioritate a masurilor luate cu scopul de a atinge obiectivele respective de management al riscului la inundatii, inclusiv masurile luate in conformitate cu art. 764, precum si masurile in legatura cu inundatiile luate in temeiul altor acte comunitare, inclusiv Directiva 85/337/CEE a Consiliului din 27 iunie 1985 privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice si private asupra mediului si Directiva 96/82/CE a Consiliului din 9 decembrie 1996 privind controlul asupra riscului de accidente majore care implica substante periculoase, Directiva 2001/42/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 27 iunie 2001 privind evaluarea efectelor anumitor planuri si programe asupra mediului, precum si Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European si a Consiliului privind stabilirea unui cadru de politica comunitara in domeniul apei;
5.atunci cand este disponibila, pentru bazine sau sub-bazine hidrografice comune, o descriere a metodologiei definite de statele membre respective, a analizei costurilor in raport cu avantajele folosita pentru evaluarea metodelor cu efecte transnationale.
II.Descrierea implementarii planului:
1.o descriere a ordinii de prioritate si a modului in care va fi monitorizat progresul in implementarea planului;
2.un rezumat al informatiilor publice si masurilor/actiunilor de consultare luate;
3.o lista a autoritatilor competente si, dupa caz, o descriere a procesului de coordonare in cadrul oricarui district hidrografic international, precum si a procesului de coordonare cu Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European si a Consiliului.
B)Componentele actualizarilor ulterioare ale planurilor de management al riscului la inundatii:
1.orice modificari sau actualizari de la publicarea versiunii anterioare a planului de management al riscului la inundatii, inclusiv un rezumat al revizuirilor desfasurate in conformitate cu art. 769;
2.o evaluare a progreselor inregistrate pentru atingerea obiectivelor mentionate la art. 764 alin. (2);
3.o descriere si o explicare a oricaror masuri prevazute in versiunea anterioara a planului de management al riscului la inundatii, masuri care au fost incluse in plan, fara a fi puse in aplicare;
4.o descriere a masurilor suplimentare de la publicarea versiunii anterioare a planului de management al riscului la inundatii.
(la data 19-feb-2010 anexa 6 completat de Art. I, punctul 105. din Ordonanta urgenta 3/2010 )
Publicat in Monitorul Oficial cu numarul 244 din data de 8 octombrie 1996
Sintagma aflate in afara cursurilor de apa din cuprinsul alin. (5) al art. 3, sintagma sau amenajate din cuprinsul alin. (3) al art. 5, precum si sintagma piscicultura, pescuit din cuprinsul alin. (1) al art. 33 din Legea apelor nr. 107/1996, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 244 din 8 octombrie 1996 se abroga.
(la data 20-apr-2001 Actul modificat de Art. 81 din titlul VII din Legea 192/2001 )
*) In tot cuprinsul Legii apelor nr. 107/1996, sintagmele: Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, Regia Autonoma „Apele Romane”, Ministerul Transporturilor, Ministerul Turismului, Ministerul Sanatatii se vor inlocui cu sintagmele: autoritatea publica centrala din domeniul apelor, Administratia Nationala „Apele Romane”, autoritatea publica centrala din domeniul transporturilor, autoritatea publica centrala din domeniul turismului, respectiv autoritatea publica centrala din domeniul sanatatii.
(la data 30-aug-2004 Actul completat de Art. II din Legea 310/2004 )
-****-
NOTA:
Zonele de protectie se masoara astfel:
a)la cursurile de apa, incepand de la limita albiei minore;
b)la lacurile naturale, de la nivelul mediu;
c)la alte lucrari hidrotehnice, de la limita zonei de constructie.
Nota:
Zona de protectie sanitara la instalatiile de alimentare cu apa se stabileste de autoritatea publica centrala in domeniul sanatatii.
(la data 30-aug-2004 anexa 2 inlocuit de anexa 2 din Legea 310/2004 )
*) In cuprinsul Legii apelor sintagma „obiective de protectie a apelor si a mediului acvatic” se inlocuieste cu sintagma „obiective de protectie a apelor si a ecosistemelor acvatice”, iar sintagmele „Comisia centrala de aparare impotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase si accidentelor la constructiile hidrotehnice” si „Comisia centrala” se inlocuiesc cu sintagma „Comitetul ministerial pentru situatii de urgenta”.
(la data 12-iun-2006 Actul modificat de Art. I, punctul 42. din Legea 112/2006 )
*) In tot cuprinsul legii sintagma „obiective de protectie a apelor si a mediului acvatic/ecosistemelor acvatice” se inlocuieste cu sintagma „obiective de mediu pentru corpurile de apa de suprafata si subterane”, sintagma „directii de apa” se inlocuieste cu sintagma „administratii bazinale de apa”, sintagma „derivatii de debit” se inlocuieste cu sintagma „derivatii hidrotehnice”, sintagma „nisipuri si pietrisuri” se inlocuieste cu sintagma „agregate minerale
(la data 19-feb-2010 Actul modificat de Art. I, punctul 106. din Ordonanta urgenta 3/2010 )

Forma sintetica la data 22-iul-2011. Acest act a fost creat utilizand tehnologia SintAct®-Acte Sintetice. SintAct® si tehnologia Acte Sintetice sunt marci inregistrate ale Wolters Kluwer.